Connect with us

Administratie

Care sunt criteriile și punctajele care aduc bani la primării pentru documentațiile de urbanism

Publicat

Publicitate

Primăriile primesc bani de la stat pentru documentațiile de urbanism. Unităţile administrativ-teritoriale vor fi sprijinite prin acordarea multianuală a finanţării în acest scop, scrie alba24.ro.

Normele metodologice sunt pe masa Guvernului.

Potrivit notei de fundamentare, au existat primării care nu au putut asigura fonduri de la bugetul local pentru aceste categorii de cheltuieli.

S-a constatat de asemenea insuficienţa anuală a fondurilor pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism. Din acest motiv,e este necesar un program cu finanţare multianuală.

Surse de finanțare

Programul național multianual va fi finanţat din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale și din bugetul de stat. Finanțarea se face în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație. De asemenea, se iau în calcul estimările pentru următorii 3 ani, prevăzute în legea bugetară anuală.

Finanțarea se asigură prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și din venituri proprii ale persoanelor juridice și fizice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau atrase.

Publicitate

Programul va fi coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Are ca obiectiv general susținerea autorităților administrației publice locale în demersul de elaborare și/sau actualizare a documentațiilor de planificare și reglementare a modului de utilizare a teritoriului.

Ce se poate finanța

Prin Program se pot finanța:

  • activitățile privind realizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism
  • servicii noi și servicii în continuare privind elaborarea şi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism
  • activitățile de elaborare a planului urbanistic general, de la etapa de inițiere până la avizare și aprobare
  • În vederea derulării Programului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pune la dispoziție beneficiarilor platforma digitală „investitii.mdlpa.ro”.

Toate activitățile specifice Programului, inclusiv comunicările, notificările și altele asemenea emise de minister se desfășoară prin intermediul platformei.

Procedura pentru primării

Finanțarea elaborării și/sau actualizării planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism

Primăriile solicită finanțare și estimează banii necesari de la bugetul de stat – pentru anul în curs și următorii ani.

Consiliile județene întocmesc cererea de finanțare.

Primăriile transmit următoarele documente:

  • hotărârea consiliului local de aprobare a indicatorilor
  • contractele cu operatorii economici pentru elaborarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism, după caz
  • evidențe contabile în baza cărora sunt identificate plățile efectuate din bugetul de stat și/sau bugetul local
  • hotărârea consiliului local de aprobare a cofinanțării, după caz
  • devizul general, cu identificarea categoriilor de cheltuieli care se finanțează de labugetul de stat și a celor suportate de unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, aprobat prin hotărâre a consiliului local.

Criterii de acordare a fondurilor

Fondurile asigurate de la bugetul de stat pentru elaborarea și/sau actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism se vor prioritiza în baza unui punctaj agregat.

Criterii

  • gradul de finalizare a lucrărilor, conform devizului estimativ
  • vechimea planurilor urbanistice generale
  • autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri, pe cap de locuitor
  • categoria unității administrativ-teritoriale
  • existența monumentelor istorice
  • prezența resurselor turistice naturale și antropice
  • prezența așezărilor informale pe teritoriul administrativ
  • prezența siturilor din rețeaua europeană Natura 2000

Cum se acordă punctajul pentru primării

Pentru unitățile administrativ-teritoriale în care sunt începute lucrările pentru elaborarea și/sau actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism

  • se acordă un punctaj de cel mult 20 de puncte, direct proporțional cu procentul de finalizare a lucrărilor.

Procentul de finalizare a lucrărilor se calculează ca raport între valoarea decontată și valoarea totală a lucrărilor, conform devizului estimativ.

Punctajul pentru procentul de finalizare a lucrărilor se acordă luând în considerare următoarele praguri:

  • pentru un procent mai mic sau egal cu 20% se acordă 4 puncte;
  • pentru un procent mai mare de 20% și mai mic sau egal cu 40% se acordă 8 puncte;
  • pentru un procent mai mare de 40% și mai mic sau egal cu 60% se acordă 12 puncte;
  • pentru un procent mai mare de 60% și mai mic sau egal cu 80% se acordă 16 puncte;
  • pentru un procent mai mare de 80% se acordă 20 puncte.

Punctaj după vechimea planurilor de urbanism

Luând în considerare vechimea planurilor urbanistice generale, unitățile administrativ-teritoriale pot primi un punctaj de cel mult 20 de puncte.

Vechimea documentației de urbanism se calculează în ani întregi, de la data hotărârii consiliului local pentru aprobarea ultimei documentații de urbanism aflată în vigoare și până la data de 1 ianuarie a anului începând cu care se solicită acordarea finanțării.

Punctajul pentru vechimea documentației de urbanism este repartizat luând în considerare următoarele praguri:

  • pentru vechime mai mică sau egală cu 12 ani se acordă 5 puncte;
  • pentru vechime mai mare de 12 ani și mai mică sau egală cu 15 ani se acordă 10 puncte;
  • pentru vechime mai mare de 15 ani și mai mică sau egală cu 20 de ani se acordă 15 puncte;
  • pentru vechime mai mare de 20 de ani se acordă 20 de puncte.

Punctaj după numărul de autorizații de construire

Având în vedere criteriul referitor la autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri, pe cap de locuitor, unitățile administrativ-teritoriale pot primi un punctaj de maxim 20 de puncte.

  • pentru numărul de autorizații de construire se utilizează indicatorul statistic „Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții, județe și localități”, pentru ultimul an raportat de Institutul Național de Statistică la momentul alocării fondurilor
  • pentru numărul de locuitori se utilizează indicatorul statistic „Populația după domiciliu la 1 iulie pe grupe de vârstă și vârste, sexe, județe și localități”, pentru ultimul an raportat de Institutul Național de Statistică la momentul alocării fondurilor

Formular de calcul: Px = (Rx/Rm)*20, unde:

  • a) Px este punctajul acordat pentru o unitate administrativ-teritorială oarecare;
  • b) Rx reprezintă raportul dintre numărul autorizațiilor de construire eliberate și numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială pentru care se calculează punctajul
  • c) Rm reprezintă cea mai mare valoare a raportului dintre numărul autorizațiilor de construire eliberate și numărul de locuitori, luând în considerare toate unitățile administrativ-teritoriale care au solicitat finanțare în anul respectiv;

Punctajul se înregistrează prin rotunjire la două zecimale.

Punctaj fix după categoria localității

Pentru categoria unității administrativ-teritoriale se acordă un punctaj fix de cel mult 20 de puncte. Se iau în considerare prevederile anexei nr. 1 din Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, cu modificările ulterioare.

Punctajul pentru categoria unității administrativ-teritoriale va fi repartizat după cum urmează:

  • pentru comunele cuprinse în teritoriul metropolitan al municipiilor reședință de județ și al altor municipii se acordă 20 de puncte
  • pentru comunele din afara teritoriului metropolitan al municipiilor reședință de județ și al altor municipii se acordă 15 puncte
  • pentru unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș se acordă 10 puncte
  • pentru unitățile administrativ-teritoriale cu statut de municipiu se acordă 5 puncte.

Punctaj în funcție de monumente istorice

Pentru unitățile administrativ-teritoriale care au monumente incluse pe Lista monumentelor istorice

  •  se acordă un punctaj fix necumulativ de cel mult 7 puncte, după cum urmează:
  • pentru unitățile administrativ-teritoriale care au cel puțin un monument istoric din grupa A – monumente istorice de valoare națională sau universală care se află și în patrimoniul mondial UNESCO, se acordă 7 puncte
  • pentru unitățile administrativ-teritoriale care au cel puțin un monument istoric din grupa A – monumente istorice de valoare națională se acordă 4 puncte
  • pentru unitățile administrativ-teritoriale care au cel puțin un monument istoric din grupa B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, se acordă 1 punct.

Punctaj în funcție de zone cu resurse turistice

Pentru unitățile administrativ-teritoriale – zone cu resurse turistice, se acordă următorul punctaj:

  • pentru unitățile administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice foarte mari se acordă 5 puncte
  • pentru unitățile administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari se acordă 3 puncte.

Pentru unitățile administrativ-teritoriale care au raportat către consiliile județene sau către ministerul de resort prezența așezărilor informale pe teritoriul administrativ se acordă 5 puncte.

  • pentru acordarea punctajului este necesar ca pe teritoriul administrativ al unității administrativ-teritoriale să existe cel puțin o așezare informală (art. 383 alin. (10) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001)
  • raportarea privitoare la existența așezărilor informale s-a realizat în acord cu prevederile de mai sus
  • raportarea prezenței așezărilor informale a fost realizată cel târziu până la data depunerii cererii de finanțare sau în anul calendaristic anterior.

Punctaj – rețeaua Natura 2000

Pentru unitățile administrativ-teritoriale care au pe teritoriul administrativ situri din rețeaua europeană Natura 2000 (arii de protecție specială avifaunistică) se acordă 3 puncte.

Punctajul se acordă indiferent de numărul și tipologia siturilor identificate.

Alocarea fondurilor

Alocarea fondurilor disponibile se realizează în ordinea descrescătoare a punctajului total obținut.

În cazul în care există unități administrativ-teritoriale cu punctaj total identic, se acordă prioritate la finanțare celor care au emis hotărârea consiliului local pentru aprobarea documentației de urbanism la o dată mai veche.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ministerul Mediului: Cetățenii vor putea fi informați în timp real despre calitatea aerului. Datele, publicate cu medii orare

Publicat

Publicitate

Cetățenii vor putea fi informați în timp real despre calitatea aerului din România, implementarea unui nou sistem de codificare fiind în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Datele urmează să fie publicate cu medii orare, nu cu media ultimelor 24 de ore cum este în prezent. 

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, citat de Agerpres, este vorba despre proiectul de Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1818/02.10.2020 privind aprobarea indicilor de calitate a aerului – sistemul de codificare utilizat pentru informarea publicului asupra calității aerului în România.

„Calitatea aerului este unul dintre cei mai importanți indicatori de sănătate publică. Actualizarea acestui ordin nu este doar o măsură tehnică, ci un pas esențial pentru a furniza cetățenilor informații corecte, comparabile la nivel european și ușor de înțeles. Acum câteva săptămâni, în timp ce în 3 cartiere din București nu se putea respira pe stradă din cauza unui incendiu la o hală, senzorii oficiali erau toți verzi. De ce? Pentru că astăzi ei măsoară media poluanților în ultimele 24 de ore – așa cum au fost stabilite normele tehnice acum prea mulți ani. Or, oamenii se uită pe aceste date pentru a afla ce aer respiră în acel moment. Astăzi am pus în transparență modificarea ordinului Ministerului Mediului tocmai pentru a se prelua pe viitor mediile orare, nu la 24 de ore. Datele orare, bazate pe metodologii armonizate la nivelul Uniunii Europene, ne permit să reacționăm mai rapid și mai eficient în protejarea sănătății populației”, a precizat, în comunicat, Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.

Prin modificările propuse, România se aliniază complet standardelor europene privind informarea publicului și raportarea datelor în timp real către Comisia Europeană și AEM.

Astfel, sunt prevăzute:

  • actualizarea domeniilor de concentrație pentru poluanții monitorizați (PM2‚ PM10‚ NO2, O3‚ SO2), în conformitate cu metodologia EAQI revizuită;
  • trecerea la calculul orar al indicelui de calitate a aerului, inclusiv pentru particulele în suspensie (PM10 și PM2.5), în locul mediei mobile pe 24 de ore utilizate până acum;
  • asigurarea unei corelări între poluanți pe baza riscului de mortalitate echivalent, pentru o evaluare mai precisă a impactului asupra sănătății;
  • armonizarea prezentării datelor naționale cu platforma europeană oficială.

„În acest proiect de act normativ au fost introduse mesaje pentru populație aferente fiecărui indice de calitate a aerului, aceștia fiind numerotați de la 1 la 6.

Publicitate

De exemplu, pentru populația generală, la Indice 1, este prevăzut următorul mesaj: <Calitatea aerului este bună. Bucurați-vă de activitățile obișnuite în aer liber>. Pentru populația generală, la Indice 6, mesajul este <Reduceți activitățile fizice în aer liber>. De asemenea, pentru populația sensibilă, la Indice 1, mesajul este <Calitatea aerului este bună. Bucurați-vă de activitățile obișnuite în aer liber>, în timp ce pentru Indice 6, mesajul va fi <Evitați activitățile fizice în aer liber>”, se menționează în comunicat.

Ministerul Mediului subliniază că, după adoptarea acestui act normativ, va fi necesară modificarea platformei oficiale pentru a putea încărca live datele orare ale poluanților.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutorul de deces în 2025: Care este valoarea ajutorului, cum se acordă și care sunt actele necesare

Publicat

Publicitate

Ajutorul de deces în 2025. Ajutorul de deces reprezintă o indemnizație unică, acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), destinată acoperirii unei părți din cheltuielile funerare.

Ajutorul de înmormântare poate fi solicitat atât în cazul decesului unui asigurat sau pensionar, cât și pentru un membru de familie neasigurat. În acest an, valoarea ajutorului de deces poate ajunge până la 8.620 de lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

  • în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
  • în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
  • persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Ajutorul de deces în 2025. Care sunt actele necesare

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului asiguratului, pensionarului, unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, actele necesare acordării ajutorului de deces sunt, după caz:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11 la norme);
  • certificat de deces, în original și copie;
  • act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
  • procură specială, după caz;
  • extras de cont, după caz.

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de către o persoana juridică, actele necesare sunt:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;
  • dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;
  • dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat, după caz;
  • extras de cont.

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de către o persoana juridică, în cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, documentele necesare acordării ajutorului de deces sunt:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;
  • actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • extras de cont.

În cât timp și cine achită ajutorul de deces?

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

  • în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana decedată;
  • în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Decesul pensionarului în străinătate

Potrivit dispozițiilor legale ajutorul de deces se acordă, pe baza documentelor prevăzute de lege.

În situația în care titularul drepturilor de pensie a decedat în altă țară decât Romania, iar certificatul de deces  a fost emis de autoritățile din statul respectiv, acesta va trebui  înscris/transcris în registrele de stare civilă române.

Ajutorul de deces se acordă de către casa teritorială de pensii în evidența căreia se află persoana decedată la data decesului.

Ajutorul de deces în 2025. Cine poate solicita pensia neîncasată din luna decesului pensionarului?

Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturile restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi:

  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • în lipsa acestora, moştenitorii, în condiţiile dreptului comun.

Care sunt actele necesare acordării sumelor neîncasate de către pensionarul decedat?

Potrivit CNPP, actele necesare solicitării acestor sume, după caz, sunt:

  • cerere (anexa nr. 8 la norme);
  • certificatul de deces, în original şi copie;
  • actul de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie;
  • certificatul de moştenitor, în original şi copie.

În situaţia în care sumele cuvenite şi neîncasate de către pensionarul decedat sunt solicitate de către moştenitori, în condiţiile dreptului comun, plata se face numai în baza certificatului de moştenitor în care aceste drepturi sunt incluse în masa succesorală.

Aceste sume pot fi solicitate în termenul general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data decesului sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a decesului.

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul României a anunțat organizarea ITO 2026, la București

Publicat

Publicitate

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a anunțat, joi, în cadrul ceremoniei de acordare a Ordinului „Credință și Comuniune” celor implicați în sfințirea Catedralei Naționale, că anul viitor, Bucureștiul va fi gazda Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume.

„Următorul eveniment internațional va fi în luna septembrie, anul viitor, începutul lui septembrie, când, pentru vreo 3-4 zile, se va organiza la București Întâlnire Tinerilor Ortodocși din întreaga lume, ITO 2026”, a spus Patriarhul României.

În acest sens, trebuie ca lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului să continue, pentru a fi gata întregul complex.

„Deci trebuie să lucrăm în continuare, să terminăm pictura din Catedrală de la cota zero și să pregătim și paraclisul de la demisolul Catedralei și, desigur, peștera citadină a Sfântului Apostol Andrei, care se află sub esplanada Catedralei și care va fi un spațiu multifuncțional, cultural și chiar pentru evenimente culinare, deoarece arta culinară face parte din cultura tradițională”, a declarat Patriarhul Daniel.

O istorie tânără

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) este un eveniment organizat de Biserica Ortodoxă Română, dedicat tinerilor credincioși din țară, diaspora și din Bisericile Ortodoxe surori.

Prima ediție a avut loc în 2014, la Baia Mare, iar de atunci evenimentul s-a desfășurat anual în diferite orașe din România: Cluj-Napoca (2015), București (2016), Iași (2017), Sibiu (2018) și Craiova (2019).

Publicitate

După o pauză de patru ani cauzată de pandemie, seria ITO a fost reluată cu entuziasm în 2023.

Cea mai recentă ediție, ITO 2023, s-a desfășurat la Timișoara, între 31 august și 3 septembrie. Tema aleasă a fost „Voi sunteți prietenii Mei”.

FOTO: Basilica

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii din Darabani au sărit în ajutorul unui bătrân căzut pe trotuar

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, în jurul orei 14.00, un echipaj de Jandarmerie a observat un bătrânel căzut pe trotuarul străzii 1 Decembrie din orașul Darabani.

Jandarmii au solicitat sprijinul unei ambulanțe prin apel 112 și, până la venirea acesteia, au discutat cu bărbatul în vârstă de peste 70 de ani, de la care au aflat că locuiește singur și are probleme medicale, dar și o situație financiară precară.

După ce echipajul medical sosit în scurt timp a constatat că bărbatul nu prezintă leziuni sau alte afecțiuni care să necesite transportul acestuia la spital pentru investigații suplimentare de urgență, jandarmii l-au condus cu autospeciala de serviciu până la domiciliu, la aproximativ doi kilometri de locul unde l-au găsit, pentru a-l ști la adăpost de temperatura scăzută.

„Recomandăm celor care observă persoane în situații similare, care au nevoie de ajutorul semenilor, să apeleze numărul unic de urgență 112 și să solicite sprijinul autorităților, pentru a fi evitate posibilele consecințe negative ale expunerii la temperaturile scăzute specifice sezonului rece”, au transmis jandarmii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending