Connect with us

Eveniment

Care sunt cele mai mari frici ale românilor la începutul anului 2022

Publicat

Publicitate

Aflați sub “umbrela” NATO, românii au fricile lor, dar care sunt mai presante decât posibilitatea unui război. Criza economică, educația copiilor și sănătatea mentală, relatează alba24, sunt principalele preocupări ale românilor în 2022.

Pentru al cincilea an consecutiv, Hunters, divizia specializată în analizarea trendurilor, parte din compania de cercetare de piață Unlock, lansează o nouă ediție a celui mai amplu studiu la nivel național, care conturează noile tendințe în stilul de viață al românilor.

Intitulat ”Un nou ÎMPREUNĂ”, studiul arată că 2022 se întrevede un an plin de provocări prin multitudinea de elemente din viață care trebuie repuse să funcționeze împreună.

Dacă 2021 a fost un an al revoluțiilor și resetărilor individuale, 2022 începe cu o puternică presiune în zona de reconstrucție a relațiilor, cu impact asupra tuturor aspectelor societății – viață personală, familie, consum, muncă, branduri, autorități, sănătate, politică.

Criza pandemică a adus cu sine tensiuni și rearanjări pe toate aceste planuri, iar  transformările nu s-au încheiat încă. Perioada actuală este marcată de manifestarea unor puternice tensiuni de reconstrucție socială.

Comparativ cu anul precedent, studiul arată că românii învață să facă față anxietăților generate de pandemie în moduri mai constructive, însă au aceleași teme majore de îngrijorare.

Publicitate

44% dintre români sunt îngrijorați de situația financiară

Românii se așteaptă la o criză economică în anii ce urmează. 41% sunt îngrijorați de educația copiilor și 38% sunt preocupați de sănătatea mentală, cu un procent în plus față de cei preocupați de sănătatea fizică (37%).

În ianuarie, creşterea preţurilor era cea mai mare îngrijorare a românilor în acest an, conform unui studiu Ipsos efectuat în 33 de ţări. Este absolut firesc să ne îngrijoreze scumpirile în 2022, atâta vreme cât România se confruntă cu un nivel de trai mult mai scăzut față de celelalte state europene.

Trendurile anului 2022

Studiul analizează 18 trenduri și, în încercarea de a înțelege și explica mai aprofundat schimbările fundamentale prin care trece societatea românească, ediția din 2022 prezintă o nouă clasificare a acestora, pe trei niveluri interdependente: realitate fizică, minte și spirit.

Empatie. Devine, treptat, principala forță care generează schimbări, pe măsură ce tot mai mulți oameni o percep ca singură alegere posibilă pentru supraviețuirea și bunăstarea comunității și civilizației. Reprezintă un potențial punct de tensiune în perioada următoare, deoarece oamenii tânjesc după conexiune empatică, însă în același timp se simt deconectați social.

Scop comun. Românii sunt mai dispuși să colaboreze, să se asocieze cu ceilalți în grupuri și comunități restrânse care împărtășesc aceleași valori, convingeri, credințe – măsura valorii personale începe să se raporteze din ce în ce mai mult la beneficiile participării active într-o comunitate.

”Ca sociologi ne lovim mereu de o reticență a românilor în a crede că ei pot schimba lucrurile și că au puterea să se ajute unii pe ceilalți. În cultura română de multe ori se pleacă de la prezumția vinovăției și de la teama că nu vei fi ajutat dacă ai nevoie – ceea ce blochează empatia. Însă evenimentele foarte recente (războiul din Ucraina) au demonstrat ceea ce Hunters subliniază de mai mulți ani – românii s-au schimbat, au descoperit în ei resursele necesare pentru a face bine și înțeleg mai bine ca niciodată cât de puternică este forța transformatoare a Empatiei.” – Adina Vlad, Managing Partner, Unlock.

Trendul ”switch off” (”reîncărcare fără semnal”). Rămâne puternic, aceasta fiind una dintre cele mai puternice tensiuni din ultimii ani, pe măsură ce tehnologia a câștigat tot mai mult loc în viețile oamenilor. Pentru a combate efectele nedorite ale tehnologiei asupra vieții lor, oamenii încearcă să evadeze cât de mult în lumea reală, în natură, fără prea mulți stimuli. Unii își limitează accesul la telefon seara sau dimineața, sau își monitorizează atent timpul petrecut online, în vreme ce alții au o abordare chiar mai radicală, mergând până la mutarea în zone rurale, unde pot găsi zone neatinse de tehnologie.

În căutarea autenticității. În contextul pandemiei, când incertitudinea a atins cote fără precedent, s-a resimțit o și mai mare presiune asupra identificării adevărului. Pentru unii, “setea” de autentic înseamnă alegerea unor produse cu rețete curate, surse certificate, procesate cât mai puțin și apropiate de metodele de producție tradiționale. În încercarea de a rămâne autentici cu sine și cu ceilalți, tot mai mulți decid să părăsească locuri, angajatori, relații, mărci pe care nu le simt cu adevărat autentice, generând astfel mișcări economice care vor continua în următorii ani.

Mărci responsabile. Se manifestă ca trend stabil după efervescența creată în etapele inițiale ale crizei pandemice. Consumatorii sunt acum mai critici și au așteptări mai ridicate decât înainte, însă acest lucru reprezintă și o oportunitate pentru mărci de a interacționa în moduri mai relevante cu aceștia.

Trend nou: o mai mare preocupare pentru imunitate

Pe perioada pandemiei reflexele de apărare ale oamenilor au fost puternic activate. Amenințarea prin boală, și potențial moarte, i-a făcut pe oamenii de peste tot din lume să realizeze cât de fragili sunt, de fapt și ce uniformă este omenirea atunci când suntem toți reduși la conștientizarea condiției de bază. A avea un corp rezistent, puternic și sănătos părea a fi singura armă în fața unui virus complet necunoscut.

Este posibil ca pentru unele nații conceptul de prevenție și imunitate să fi fost deja existent și activ, mai ales acolo unde gândirea pe termen lung este înscrisă deja în ADN-ul cultural.

În România gândirea pe termen lung a fost tot timpul problematică, însă amenințarea virusului a activat zona de gândire strategică și planificare, până atunci amorțită la români. Pe viitor, este de așteptat ca românii să schimbe elemente fundamentale în modul de a-și trata corpul și consumul în materie de nutriție, sport, sănătate mentală și financiară.

Obiceiuri sănătoase și atitudinea față de mediu

– 56% dintre respondenții studiului spun că mănâncă aproape întotdeauna mâncare gătită la mesele principale, iar 47% au grijă să aibă o alimentație diversificată.

– 45% spun că reciclează aproape mereu și îi încurajează și pe alții să facă același lucru.

În 2022, românii își doresc un stil de viață mai sănătos, vacanțe și socializare cu prietenii

Studiul arată că românii își doresc cel mai mult, anul acesta, să adopte un stil de viață mai sănătos și mai ordonat (31%); să plece în vacanță în străinătate (29%) și să se întâlnească mai des cu prietenii / colegii (26%).

Studiul are la bază observarea continuă a trendurilor, explorarea calitativă a acestora prin focus-grupuri și o cercetare cantitativă prin 1000 de chestionare online aplicate pe un eșantion de oameni cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani, reprezentativ la nivel național urban. Cercetarea cantitativă a fost realizată în perioada noiembrie – decembrie 2021.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Într-un an greu pentru afaceri, Botoșaniul rezistă: Printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025

Publicat

Publicitate

Finalul anului 2025 a fost marcat de un nivel ridicat al insolvențelor, cu peste 900 de dosare deschise în fiecare dintre lunile septembrie, octombrie și noiembrie, în timp ce în luna decembrie au fost consemnate peste 1.000 de dosare de insolvență, arată datele unei platforme de analiză financiară.

‘Sfârșitul anului 2025 anunță provocări financiare în rândul firmelor și instabilitate economică. Luna decembrie din 2025 evidențiază o accentuare a presiunilor financiare asupra mediului de afaceri, reflectată de deschiderea a peste 1000 de dosare de insolvență. București înregistrează cele mai multe dosare de insolvență, cu peste 250 de dosare în decembrie 2025. De la 172 de dosare de insolvență înregistrate în decembrie 2024, Capitala înregistrează o creștere de 48% a dosarelor de insolvență. Astfel, în decembrie 2025 doar în București au fost deschise 255 de dosare de insolvență’, potrivit unei analize RisCo.

Datele din perioada decembrie 2024 – decembrie 2025 arată creșteri în ceea ce privește numărul dosarelor de insolvență și în județele Ialomița (260%), Constanța (219%), Brașov (146%), Bihor (132%) și Iași (100%).

Astfel, în decembrie 2024 în județul Constanța au fost consemnate 16 dosare de insolvență, iar în decembrie 2025, numărul acestora a ajuns la 51. Situație similară s-a înregistrat și în județul Bihor care, în decembrie 2024 avea 31 de dosare de insolvență, iar în decembrie 2025 numărul a ajuns la 72.

‘Prin urmare, datele arată că, în această perioadă, firmele s-au confruntat cu dificultăți financiare, iar mediul economic a resimțit presiuni semnificative. Aceasta perioadă sugerează că unele afaceri nu au putut să le depășească și au fost deschise așadar dosarele insolvență, arătând provocările cu care s-au confruntat antreprenorii. Cele peste 1.000 de dosare de insolvență deschise doar în ultima lună a anului 2025 prezintă o imagine de ansamblu care indică presiunile asupra mediului de afaceri românesc. Anul 2025 a fost un an al schimbărilor și al adaptărilor, în care firmele s-au confruntat cu provocări, au trebuit să-și regândească strategiile și să adopte soluții eficiente pentru a-și putea continua activitatea într-un mod optim și sustenabil, demonstrând flexibilitate și capacitatea de a se adapta la un mediu economic aflat în continuă mișcare’, susțin reprezentanții RisCo.

După numărul dosarelor de insolvență deschise în decembrie 2025, cele mai expuse domenii sunt: restaurante – creștere de 150%; lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții – creștere de 150%; transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare – creștere de 133%; comerț cu amănuntul în magazine nespecializate – creștere de 110%; lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – creștere de circa 91%.

Publicitate

La polul opus se situează Botoșani, Mureș, Buzău și Harghita, județe care au raportat mai puține dosare de insolvență față de aceeași perioadă a anului precedent.

‘Dacă urmărim lună de lună numărul dosarelor de insolvență în 2025, observăm atât fluctuații, cât și județe care rămân consecvente în top. Finalul de an ne arată faptul că firmele din diverse județe din țară întâmpină dificultăți financiare și că tot mai multe companii se confruntă cu riscul insolvenței. Noi recomandăm adoptarea unui comportament preventiv, care să includă verificarea tuturor partenerilor, atât a celor existenți, cât și a potențialilor colaboratori. În contextul dinamicii pieței și al mediului de afaceri, măsurile de protecție devin esențiale pentru firme, iar evaluarea periodică și monitorizarea constantă a portofoliului de clienți și parteneri pot face cu adevărat diferența’, au mai transmis reprezentanții platformei de analiză financiară.

Înființată în 2014, compania RisCo oferă servicii de verificare online și monitorizare a firmelor din România, oferind toate informațiile financiare, juridice și de disciplină a plăților despre companiile din țară. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Cât va crește prețul materialelor de construcții în 2026. Ce spun specialiștii din piață

Publicat

Publicitate

Impozitul pe clădiri va crește prețul materialelor de construcții, cu aproape 1%, reiese dintr-o analiză de specialitate, scrie alba24.ro.

Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri, care se transferă în preț.

Doar impozitul pe clădiri comerciale va crește prețul materialelor de construcții cu aproape 1%, susține Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, potrivit Agerpres.

”În ultimele luni, discuția despre fiscalitate s-a concentrat aproape exclusiv pe impozitul pe profit și pe modul în care noile reguli vor afecta companiile. Mai puțin discutat este însă faptul că impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori.

Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții”, spune acesta.

Modul de impozitare

Potrivit sursei citate, pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcției, cu cote stabilite la nivel local.

Publicitate

În practică, pentru spații evaluate la zeci de milioane de euro, acest impozit anual poate ajunge la zeci de mii sau chiar peste 150.000-200.000 de euro per unitate, în funcție de oraș și de nivelul de taxare.

Privit izolat, raportat la cifra de afaceri, acest cost poate părea marginal. Impactul real apare însă atunci când este raportat la marja comercială, mai ales în retailul de volum, unde impozitul pe clădire poate ajunge să reprezinte între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele cazuri de 1%.

Costuri transferate în preț

Aceste costuri nu dispar și nu rămân la nivel contabil – ele sunt transferate mai departe, în prețul final al materialelor de construcții, subliniază Răileanu.

”Atunci când costurile fixe cresc pe întreg lanțul – de la producție la retail – ele nu dispar, ci se transferă în preț. De aceea vedem o presiune structurală, nu conjuncturală, asupra prețurilor. Acest context creează o oportunitate clară pentru modele de business care funcționează ca platforme și reduc dependența de spații fizice mari și de lanțuri logistice costisitoare”, arată fondatorul Depozit Virtual.

Lanțuri logistice lungi

Răileanu precizează că modelul actual al distribuției de materiale de construcții a fost gândit într-o perioadă în care spațiile fizice erau mai ieftine, impozitele pe clădiri aveau un impact redus, stocurile mari erau considerate un avantaj. Astăzi, acest model devine tot mai costisitor. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialului, dar adaugă costuri fixe: impozite, utilități, întreținere, personal și logistică internă. Toate aceste costuri sunt incluse, direct sau indirect, în prețul final.

Pentru clientul final – fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator – diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit. Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump. În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.

Industria materialelor de construcții, nevoită să se adapteze

”Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț.

Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă. Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, a declarat Cosmin Răileanu.

Pe fondul presiunii fiscale și al costurilor fixe tot mai mari, explică acesta, piața va fi forțată să-și regândească structura. Modelele rigide, bazate pe active imobiliare mari, pierd treptat din eficiență.

”Impozitul pe clădiri nu este cauza tuturor scumpirilor, dar este un factor care expune limitele unui sistem costisitor, construit într-o perioadă în care condițiile economice erau diferite”, a adăugat el.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Maxim Kavsokalivitul

Publicat

Publicitate
Sfântul Maxim Kavsokalivitul a viețuit la Sfântul Munte în secolul al XIV-lea. Viața sa i-a impresionat pe contemporani săi, pentru că și el a fost unul dintre cei numiți „nebuni pentru Hristos”.
A ajuns până la curtea imperială din Constantinopol, unde a vorbit cu mult curaj în fața împăratului, dar a și fost vizitat de doi basilei, Ioan al VI-lea Cantacuzino și Ioan al VIII-lea Paleologul, cărora le-a și prezis războiul civil care îi va dezbina (1347-1352). Sfântul Maxim nu viețuia foarte mult într-un loc, ci se muta dintr-un loc în altul, și, acolo unde ajungea, își ridica o colibă mică din crengi, în care să încapă doar el, și, după o oarecare vreme, îi dădea foc și pleca în altă parte iar acolo ridica altă colibă.
Nu a avut niciodată nimic al lui, nici sapă, nici săpăligă, nici traistă, nici scaun, nici masă, nici vas pentru apă, ori făină, sau untdelemn ori pâine, ori vin, și nimic din ceea ce este nevoie în viața omului, ci, ca un duh fără trup a trecut prin această viață.
El s-a învrednicit de harisma deosebirii duhurilor, și învăța că, cel care se lasă influențat de duhul înșelării, se înfurie și se supără, nu cunoaște deloc ce este smerenia, nici frângerea inimii adevărată și nici lacrimile, ci mereu se laudă cu izbânzile sale, se mândrește, și, fără reținere și frică de Dumnezeu, se dedă patimilor. Dimpotrivă, cel care este pătruns de Harul lui Dumnezeu, își stăpânește mintea, este atent și smerit, are suflet cucernic și ochi blânzi și plini de lacrimi.
Cât timp harul îl umbrește, sufletul lui se domolește, iar harul îl mângâie iar el își amintește de Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos și de iubirea Lui de oameni nemărginită.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Apel la solidaritate pentru un tată din Botoșani, al cărui vis a fost mistuit de un incendiu

Publicat

Publicitate

Impresionat de drama unui tată care, după ani de muncă în țară și în străinătate, și-a văzut munca de o viață distrusă într-un incendiu, Daniel Câslariu, președintele Asociației „Grup Civic” Botoșani, face un apel public la solidaritate și sprijin uman. Povestea lui Loznianu Constantin Laurențiu este una despre sacrificiu, boală, pierdere și speranță, iar mesajul transmis de Daniel Căslaru este redat integral mai jos:

„Sunt momente în viață când simți că cerul se prăbușește peste tine.

Când, după ani de muncă, de sacrificii, de speranță și rugăciune, într-o singură clipă… pierzi tot.
Aceasta este povestea lui Loznianu Constantin Laurențiu — tată, soț, om muncitor, care nu a cerut niciodată nimic de la nimeni.
În urmă cu 5 ani și-a pus toată inima într-un vis simplu:
să muncească aproape de casă, să fie lângă copii, să își întrețină familia prin propriile mâini.
A plecat în străinătate, a muncit pe șantiere, a dormit prin camere străine, a strâns fiecare leu.
A plătit chirii, impozite, a cumpărat scule, a tras cabluri, a reparat, a construit, a sperat.
Apoi, când visul era aproape gata, boala l-a pus la pământ.
Un an de spitale, tratamente, investigații.
Un an de durere, frică și tăcere.
Când Dumnezeu i-a dat putere să se ridice din nou…
a venit incendiul.
Un foc pornit din neglijența altuia a mistuit tot:
clădirea, uneltele, munca, viitorul.
În câteva minute au ars ani din viața lui.
Astăzi nu mai are unde să muncească.
Nu mai are cu ce.
Dar are încă credință.
Crede că Dumnezeu nu l-a lăsat singur.
Crede că Dumnezeu lucrează prin oameni.
De aceea vă cer, cu inima strânsă, să fim noi miracolul lui.
Orice ajutor înseamnă enorm:
o cărămidă pentru viitorul copiilor lui,
o scânteie de speranță pentru un tată care refuză să se lase învins.
Cont donații:
RO73BTRLRONCRT0482545601
RO23BTRLEURCRT0482545601
Titular: Loznianu Constantin Laurențiu
Distribuiți.
Ajutați.
Nu lăsați un om bun să rămână la pământ.
Dumnezeu să vă răsplătească fiecare gest.
Doamne ajută! ”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending