Eveniment
Care sunt cele mai mari frici ale românilor la începutul anului 2022
Aflați sub “umbrela” NATO, românii au fricile lor, dar care sunt mai presante decât posibilitatea unui război. Criza economică, educația copiilor și sănătatea mentală, relatează alba24, sunt principalele preocupări ale românilor în 2022.
Pentru al cincilea an consecutiv, Hunters, divizia specializată în analizarea trendurilor, parte din compania de cercetare de piață Unlock, lansează o nouă ediție a celui mai amplu studiu la nivel național, care conturează noile tendințe în stilul de viață al românilor.
Intitulat ”Un nou ÎMPREUNĂ”, studiul arată că 2022 se întrevede un an plin de provocări prin multitudinea de elemente din viață care trebuie repuse să funcționeze împreună.
Dacă 2021 a fost un an al revoluțiilor și resetărilor individuale, 2022 începe cu o puternică presiune în zona de reconstrucție a relațiilor, cu impact asupra tuturor aspectelor societății – viață personală, familie, consum, muncă, branduri, autorități, sănătate, politică.
Criza pandemică a adus cu sine tensiuni și rearanjări pe toate aceste planuri, iar transformările nu s-au încheiat încă. Perioada actuală este marcată de manifestarea unor puternice tensiuni de reconstrucție socială.
Comparativ cu anul precedent, studiul arată că românii învață să facă față anxietăților generate de pandemie în moduri mai constructive, însă au aceleași teme majore de îngrijorare.
44% dintre români sunt îngrijorați de situația financiară
Românii se așteaptă la o criză economică în anii ce urmează. 41% sunt îngrijorați de educația copiilor și 38% sunt preocupați de sănătatea mentală, cu un procent în plus față de cei preocupați de sănătatea fizică (37%).
În ianuarie, creşterea preţurilor era cea mai mare îngrijorare a românilor în acest an, conform unui studiu Ipsos efectuat în 33 de ţări. Este absolut firesc să ne îngrijoreze scumpirile în 2022, atâta vreme cât România se confruntă cu un nivel de trai mult mai scăzut față de celelalte state europene.
Trendurile anului 2022
Studiul analizează 18 trenduri și, în încercarea de a înțelege și explica mai aprofundat schimbările fundamentale prin care trece societatea românească, ediția din 2022 prezintă o nouă clasificare a acestora, pe trei niveluri interdependente: realitate fizică, minte și spirit.
Empatie. Devine, treptat, principala forță care generează schimbări, pe măsură ce tot mai mulți oameni o percep ca singură alegere posibilă pentru supraviețuirea și bunăstarea comunității și civilizației. Reprezintă un potențial punct de tensiune în perioada următoare, deoarece oamenii tânjesc după conexiune empatică, însă în același timp se simt deconectați social.
Scop comun. Românii sunt mai dispuși să colaboreze, să se asocieze cu ceilalți în grupuri și comunități restrânse care împărtășesc aceleași valori, convingeri, credințe – măsura valorii personale începe să se raporteze din ce în ce mai mult la beneficiile participării active într-o comunitate.
”Ca sociologi ne lovim mereu de o reticență a românilor în a crede că ei pot schimba lucrurile și că au puterea să se ajute unii pe ceilalți. În cultura română de multe ori se pleacă de la prezumția vinovăției și de la teama că nu vei fi ajutat dacă ai nevoie – ceea ce blochează empatia. Însă evenimentele foarte recente (războiul din Ucraina) au demonstrat ceea ce Hunters subliniază de mai mulți ani – românii s-au schimbat, au descoperit în ei resursele necesare pentru a face bine și înțeleg mai bine ca niciodată cât de puternică este forța transformatoare a Empatiei.” – Adina Vlad, Managing Partner, Unlock.
Trendul ”switch off” (”reîncărcare fără semnal”). Rămâne puternic, aceasta fiind una dintre cele mai puternice tensiuni din ultimii ani, pe măsură ce tehnologia a câștigat tot mai mult loc în viețile oamenilor. Pentru a combate efectele nedorite ale tehnologiei asupra vieții lor, oamenii încearcă să evadeze cât de mult în lumea reală, în natură, fără prea mulți stimuli. Unii își limitează accesul la telefon seara sau dimineața, sau își monitorizează atent timpul petrecut online, în vreme ce alții au o abordare chiar mai radicală, mergând până la mutarea în zone rurale, unde pot găsi zone neatinse de tehnologie.
În căutarea autenticității. În contextul pandemiei, când incertitudinea a atins cote fără precedent, s-a resimțit o și mai mare presiune asupra identificării adevărului. Pentru unii, “setea” de autentic înseamnă alegerea unor produse cu rețete curate, surse certificate, procesate cât mai puțin și apropiate de metodele de producție tradiționale. În încercarea de a rămâne autentici cu sine și cu ceilalți, tot mai mulți decid să părăsească locuri, angajatori, relații, mărci pe care nu le simt cu adevărat autentice, generând astfel mișcări economice care vor continua în următorii ani.
Mărci responsabile. Se manifestă ca trend stabil după efervescența creată în etapele inițiale ale crizei pandemice. Consumatorii sunt acum mai critici și au așteptări mai ridicate decât înainte, însă acest lucru reprezintă și o oportunitate pentru mărci de a interacționa în moduri mai relevante cu aceștia.
Trend nou: o mai mare preocupare pentru imunitate
Pe perioada pandemiei reflexele de apărare ale oamenilor au fost puternic activate. Amenințarea prin boală, și potențial moarte, i-a făcut pe oamenii de peste tot din lume să realizeze cât de fragili sunt, de fapt și ce uniformă este omenirea atunci când suntem toți reduși la conștientizarea condiției de bază. A avea un corp rezistent, puternic și sănătos părea a fi singura armă în fața unui virus complet necunoscut.
Este posibil ca pentru unele nații conceptul de prevenție și imunitate să fi fost deja existent și activ, mai ales acolo unde gândirea pe termen lung este înscrisă deja în ADN-ul cultural.
În România gândirea pe termen lung a fost tot timpul problematică, însă amenințarea virusului a activat zona de gândire strategică și planificare, până atunci amorțită la români. Pe viitor, este de așteptat ca românii să schimbe elemente fundamentale în modul de a-și trata corpul și consumul în materie de nutriție, sport, sănătate mentală și financiară.
Obiceiuri sănătoase și atitudinea față de mediu
– 56% dintre respondenții studiului spun că mănâncă aproape întotdeauna mâncare gătită la mesele principale, iar 47% au grijă să aibă o alimentație diversificată.
– 45% spun că reciclează aproape mereu și îi încurajează și pe alții să facă același lucru.
În 2022, românii își doresc un stil de viață mai sănătos, vacanțe și socializare cu prietenii
Studiul arată că românii își doresc cel mai mult, anul acesta, să adopte un stil de viață mai sănătos și mai ordonat (31%); să plece în vacanță în străinătate (29%) și să se întâlnească mai des cu prietenii / colegii (26%).
Studiul are la bază observarea continuă a trendurilor, explorarea calitativă a acestora prin focus-grupuri și o cercetare cantitativă prin 1000 de chestionare online aplicate pe un eșantion de oameni cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani, reprezentativ la nivel național urban. Cercetarea cantitativă a fost realizată în perioada noiembrie – decembrie 2021.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Redacția Botoșani24.ro vă urează multă sănătate și fericire. 2026 să fie un an mai bun. La mulți ani!
Eveniment
Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026
Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.
La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.
Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane. „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.
Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:
Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi
Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!
Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi
Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.
În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.
În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.
Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:
Redacția Botoșani24.ro vă urează multă sănătate și fericire. 2026 să fie un an mai bun. La mulți ani!
Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)
Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani
Acțiune a polițiștilor rutieri pentru prevenirea accidentelor rutiere în județul Botoșani
Peste 800 de articole pirotehnice ridicate de polițiști la Tudora
Femeie de 45 de ani, din Săveni, dusă cu escortă la locul de detenție
Un tânăr de 21 de ani, din Mihăileni, ar fi furat o mașină și a condus-o fără permis
Tânăr de 19 ani, din municipiul Botoșani, reținut pentru tâlhărie calificată
Concediul medical se schimbă din 2026: Prima zi NU mai este plătită. Cum se împart costurile între angajat, angajator și stat
- Sens giratoriu la intrarea în noul sediu RAR Cluj din Apahida. Propunerea unui clujean
- Tradiții și obiceiuri de Anul Nou în lume. Cum întâmpină diferite popoare începutul unui nou an
- Redacția Botoșani24.ro vă urează multă sănătate și fericire. 2026 să fie un an mai bun. La mulți ani!
- VIDEO. Emil Boc, cu Plugușorul de Anul Nou: Aho, aho, clujeni frumoși, Clujul drag să strălucească
VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare
Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic
Orașul Darabani încheie încă un an bun: Școală nouă, spații verzi modernizate și proiecte importante finalizate
Bucurie la Albești și Tudor Vladimirescu: Profesorii și elevii au transformat Ziua Națională într-o adevărată sărbătoare
VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe
Hănești în 2025: Drumuri modernizate, apă aproape finalizată și noi spații de agrement. Primarul Costel Matei: A fost un an bun
An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment4 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment4 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
