Connect with us
Publicitate

Actualitate

Care este diferența dintre vegetarian, vegan și raw vegan. Ce tipuri de mâncare sunt excluse

Publicat

Publicitate

Două tendințe în alimentația unora dintre români creează uneori confuzii. Care este diferența principală dintre vegan și vegetarian? Se pare că principala diferență este reprezentată de alimentația și stilul de viață adoptate.

Vegetarianismul este un regim alimentar care exclude consumul de carne, inclusiv de carne de pasăre, pește și alte produse animale precum gelatină sau înlocuitori ai cărnii.

Cu toate acestea, vegetarianii pot consuma produse lactate (cum ar fi lapte, brânză și iaurt) și ouă. Există mai multe tipuri de vegetarianism, cum ar fi:

Publicitate
  • Lacto-vegetarianism: exclude carne și ouă, dar permite consumul de produse lactate.
  • Ovo-vegetarianism: exclude carne și produse lactate, dar permite consumul de ouă.
  • Lacto-ovo-vegetarianism: exclude carne, dar permite consumul de produse lactate și ouă.

Pe de altă parte, veganismul este o formă mai strictă de vegetarianism. Vegani nu consumă carne, produse lactate, ouă sau orice alt produs de origine animală.

Astfel, regimul lor alimentar se bazează în principal pe alimente de origine vegetală, cum ar fi fructele, legumele, cerealele, leguminoasele, semințele și nucile.

În plus, veganii adoptă de obicei un stil de viață care exclude și alte produse de origine animală, cum ar fi pielea sau blana naturală, produsele cosmetice testate pe animale și orice altă formă de exploatare animală.

Publicitate

Motivațiile pentru a adopta un regim vegetarian sau vegan pot varia de la considerații etice și îngrijorări privind drepturile animalelor, la preocupări legate de mediu, sănătate și sustenabilitate.

În rezumat, diferența principală dintre vegan și vegetarian constă în faptul că vegetarienii exclud carne, dar pot consuma produse lactate și ouă, în timp ce vegani exclud complet orice produs de origine animală din alimentația și stilul de viață.

Ce mănâncă un vegan

Un vegan consumă exclusiv alimente de origine vegetală și evită orice produs de origine animală. Dieta unui vegan se bazează pe o varietate de alimente vegetale, inclusiv:

Publicitate
  • Fructe și legume proaspete: Acestea includ o gamă largă de fructe și legume, cum ar fi merele, bananele, portocalele, broccoli, spanacul, morcovii și multe altele. Aceste alimente sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți.
  • Cereale și pseudo-cereale: Orezul, grâul, orzul, meiul, quinoa și hrișca sunt exemple de cereale și pseudo-cereale care pot fi incluse în dieta vegană. Acestea furnizează carbohidrați, fibre și unele proteine.
  • Leguminoase: Mazărea, lintea, năutul, fasolea și soia sunt leguminoase bogate în proteine, fibre și minerale. Acestea sunt o sursă importantă de proteine pentru vegani.
  • Nuci și semințe: Alunele, nucile, migdalele, semințele de susan, semințele de floarea-soarelui și semințele de chia sunt surse excelente de grăsimi sănătoase, proteine, fibre și vitamine.
  • Produsele integrale: Pâinea integrală, paste integrale, orezul integral și cerealele integrale sunt preferatele veganiilor, deoarece furnizează carbohidrați complecși, fibre și nutrienți esențiali.
  • Produsele lactate vegetale: Veganiile evită laptele de origine animală și înlocuiesc produsele lactate cu variante vegetale, cum ar fi laptele de migdale, laptele de orez, laptele de soia și laptele de cocos.
  • Tofu și alte înlocuitori ai cărnii: Tofu, tempeh și seitan sunt exemple de înlocuitori ai cărnii care pot fi incluse în dieta vegană. Acestea sunt surse de proteine vegetale și pot fi utilizate în diverse rețete.

Este important ca veganii să se asigure că obțin toți nutrienții esențiali de care au nevoie, cum ar fi proteinele, vitaminele B12 și D, calciul, fierul și omega-3.

Acestea pot fi obținute prin selectarea și combinarea corectă a alimentelor și, în anumite cazuri, prin suplimente alimentare.

Veganii pot să pregătească o varietate largă de mâncăruri, cum ar fi supe, salate, sandwich-uri, stir-fry-uri, curry-uri, paste și multe altele, folosind ingrediente de origine vegetală.

Ce este raw vegan

Raw veganism, cunoscut și sub numele de raw food veganism, este un stil de alimentație în care se consumă exclusiv alimente crude și de origine vegetală.

În dieta raw vegană, se evită consumul alimentelor procesate termic sau preparate prin gătire, coacere, prăjire sau alte metode de încălzire la temperaturi înalte.

Adoptanții acestui stil de viață consideră că alimentele crude păstrează enzimele naturale, vitaminele și mineralele într-o formă mai pură și mai benefică pentru sănătate.

Este important de menționat că raw veganismul necesită o planificare atentă pentru a asigura un aport adecvat de nutrienți, cum ar fi proteinele, vitaminele B12 și D, calciul, fierul și acizii grași omega-3.

Unele alimente crude pot fi mai greu de digerat sau pot conține substanțe anti-nutritionale care pot afecta absorbția nutrienților.

De aceea, consultarea unui specialist în nutriție poate fi utilă pentru a se asigura o alimentație echilibrată și sănătoasă în dieta raw vegană.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 40, 15, 37, 22, 16, 7

Publicitate

Loto 5/40: 23, 15, 18, 4, 17, 31

Joker: 1, 38, 24, 15, 42 + 10

Noroc: 1 9 1 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 6 7 0 1 9

Super Noroc: 1 5 5 3 4 7

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit Ziua Mondială a Bunătății între persoanele cu dizabilități de la Leorda

Publicat

Publicitate

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit la finele săptămânii ziua de 13 noiembrie, Ziua mondială a Bunătății, alături de rezidenții de la Centrul de îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sf. Daniel” de la Leorda.

După cum au explicat reprezentanții Penitenciarului Botoșani, pentru câteva ore, deținuții au uitat de zidurile unității și au semănat bunătate în inima celor care au mare nevoie de o mângâiere.

Aici au fost întâmpinați cu multă căldură indiferent de statutul lor, iar atmosfera nu i-a lăsat indiferenți.

Publicitate

Împreună au exersat compasiunea, altruismul și s-au pus în serviciul celor din centru, fără un câștig personal, dorind a dărui și a face bine dincolo de propria persoană. Au dat o mână de ajutor în gospodăria instituției și au socializat cu beneficiarii.

Interacțiunea i-a determinat să reconsidere greutatea pe care considerau că o resimt datorită încarcerării.

„Ne plângem noi câțiva ani, dar aici au un contract pe viață”, a declarat unul dintre participanți, impresionat de particularitățile celor aflați în grija centrului.

Publicitate

“Experiența trăită a avut un dublu rol, acela de a depune un efort conștient pentru a răspunde cu blândețe celor aflați în nevoie, dar mai ales de autoreflecție și conștientizare a propriilor priorități și valori.

Contrar stereotipurilor și cei din penitenciare au capacitatea de a fi buni, natura umană nelimitându-se doar la greșelile pe care le-au comis. Manifestarea empatie și a compasiunii pot fi acțiuni transformatoare, putând duce chiar la o schimbare profundă a perspectivei asupra vieții. Bunătatea nu costă nimic, dar înseamnă totul”, a transmis Penitenciarul Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”:Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending