Trei proiecte „small”, unul pe Programul România-Moldova și două pe Programul România-Ucraina, depuse în urmă cu un an în parteneriat cu Primăria Vadul lui Vodă și Consiliul Local Ivano-Frankivsk, au fost admise la finanțare.

„Continuăm să culegem roadele muncii administrative. Echipele BRCT Suceava și BRCT Iași au finalizat procedura de evaluare a proiectelor «small» depuse în cadrul apelurilor lansate în cele două programe transfrontaliere. Vestea bună este că cele trei proiecte pe care le-am gândit împreună cu foștii colegi din Consiliul Județean și partenerii din Moldova și Ucraina au fost admise la finanțare. Valoarea totală a acestor proiecte depășește un milion de euro”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

În proiectul transfrontalier cu Republica Moldova, Județul Botoșani s-a asociat cu Primăria Vadul lui Vodă, pentru realizarea unei strategii comune de promovare a turismului, a aplicației Visit Botoșani, a unui site modern de promovare a obiectivelor ce pot fi vizitate în Botoșani, precum și realizarea de hărți 3D ale județului Botoșani, două totemuri digitale interactive, materiale de promovare turistică și echipamente IT.  Valoarea totală a proiectului este de 250 de mii de euro.

Cele două proiecte admise la finanțare în cadrul programului transfrontalier cu Ucraina, vizează Școala Specială „Ion Pillat” Dorohoi și Școala Populară de Artă „George Enescu” Botosani, fiind depuse în parteneriat cu Consiliul Local Ivano-Frankivsk.

La Școala Specială „Ion Pillat”, prin acest proiect, vor fi realizate grădini terapeutice, prin instalarea de instrumente muzicale de exterior și amenajarea unei alei senzoriale. De asemenea, vor fi reamenajate parcarea și căile de acces în școala specială. Valoarea totală a proiectului este de 400 de mii de euro. 

Al doilea proiect pe programul România-Ucraina vizează modernizarea infrastructurii educaționale vocaționale a Școlii Populare de Arte „George Enescu”, prin achiziționarea de instrumente muzicale, echipamente de sunet și echipamente de pictură necesare pentru pregătirea cursanților. Valoarea totală a acestui proiect este de 365 de mii de euro.

„Sunt trei proiecte care vor contribui la modernizarea actului educațional și la promovarea turistică a județului nostru. Sunt proiecte pe care le-a coordonat domnul Cristian Nistor și care vor trebui să fie implementate de actuala conducere a Consiliului Județean. Este de datoria noastră să găsim soluțiile pentru a atrage cât mai multe proiecte în județ, pentru că fără finanțări europene și guvernamentale nu putem vorbi de dezvoltare”, a conchis Doina Federovici.

Comisia de la Veneția transmite că anularea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate ci ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile.

Comisia de la Veneția a făcut public luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către CCR, scrie G4Media, care publică și documentele emise de acest for.

”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă.

Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la standardele în interiorul cărora o curte constituțională poate invalida alegerile, plecând de la hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 prin care a invalidat alegerile prezidențiale.

Reamintim că CCR a anulat turul 2 al alegerilor din România, invocând informații clasificate.

Ulterior, au fost desecretizate o serie de documente. Vezi aici detalii legate ce se află în documentele declasificate.

Comisia de la Veneția, cunoscută oficial ca Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei.

Rolul său principal este de a oferi asistență juridică și consultanță statelor membre în domeniul dreptului constituțional, al drepturilor omului și al statului de drept.

În această săptămână, micuții spectatori din Botoșani pot să vadă un spectacol deosebit la Teatrul „Vasilache”, „Frumoasa şi Bestia”, Programul stabilt de organizatori este următorul:

– joi, 30 ianuarie 2025, de la ora 18:00

–  duminică, 2 februarie 2025, de la orele 11:00 și 12:30

„Frumoasa şi Bestia“ este un spectacol de Valentin Dobrescu,  după o poveste engleză;   Regia artistică – Valentin Dobrescu, Scenografia – Mihai Pastramagiu, Muzica  –  Alin Macovei-Moraru

Distribuţia: Adelina Cojocariu, Andrei Iurescu, Marius Rusu, Ioana Buta, Anamaria Chelaru, Alin Gheorghiu şi Ana-Maria Apetrei

„V-aţi întrebat, ce e povestea ? Nu e uşor s-o defineşti.

Pot să vă spun că o poveste este doar ceea ce-ţi doreşti.

E ce visezi cu ochii minţii, e gândul tău neîmplinit,

E-o lume-n care-ai vrea să fii, şi-n care-acuma te-ai trezit.

Vreţi o poveste ? Da ? Prea bine. Ştiu una care v-ar plăcea,

Şi-n care veţi vedea cu toţii ce poate face dragostea.” (Valentin Dobrescu)

Spectacolul este recomandat copiilor peste 3 ani.

Prețul biletului este de 20 lei.

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an pe 27 ianuarie.

Această zi a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 2005 pentru a onora memoria celor aproximativ 6 milioane de evrei care și-au pierdut viața în Holocaust, alături de alte grupuri persecutate de regimul nazist, precum romii, persoanele cu dizabilități, prizonierii politici și minoritățile sexuale.

Data de 27 ianuarie 1945 marchează ziua în care armata sovietică a eliberat lagărul de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia, cel mai mare lagăr nazist, un simbol al atrocităților comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Povestea femeii din Alba, care a supraviețuit lagărului de concentrare
Irina Berenstein şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare de la Auschwitz.

Fiică a unui bijutier, Irina, născută Aron, originară din Alba Iulia, a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune.

11 oameni dragi şi-a pierdut Irina, în lagărul de la Auschwitz, între care şi şase fraţi, cu vârste între 10 şi 17 ani.

„Tatăl meu, bijutier iscusit-de fapt, am fost o familie de bijutieri, avea o prăvălie în Alba Iulia. Pe când aveam 5 ani, am rămas orfană de mamă.

Citește aici povestea ei 27 ianuarie: Ziua Victimelor Holocaustului. Povestea sfâșietoare a femeii din Alba, care a supraviețuit lagărului de la Auschwitz
După evrei, Martorii lui Iehova au constituit al doilea cel mai persecutat grup în timpul Holocaustului, potrivit unui comunicat transmis de organizație, către Alba24.

Profesorul Detlef Garbe, fost director al Muzeului Lagărului de Concentrare de la Neuengamme, a spus: „Martorii lui Iehova sunt printre așa-zisele victime uitate ale regimului nazist. Timp de decenii, aceștia au fost ignorați… în ciuda faptului că un număr considerabil de Martori ai lui Iehova au fost persecutați și uciși”.

27 ianuarie: Eliberarea Lagărului de la Auschwitz. Imaginea pură a inocenței, într-o poză care a șocat lumea
Martorii au fost persecutați pentru că au refuzat să susțină militar nazismul și ideologia urii promovată de acesta.

Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului: Povestea unei fotografii simbol care a înlăcrimat lumea întreagă
 

O poveste tristă este dată de această fotografie îl arată Istvan Reiner, în vârstă de 3-4 ani, din Miskolc, Ungaria, luat din ghetou înainte de a fi deportat în lagărul de moarte de la Auschwitz.

A murit în camera de gazare în 1944, la câteva zile după fotografie.

⁣⁣În momentul în care fotografia a fost făcută, el nu știa încă ce soartă îl aștepta; a pozat fericit pentru aparatul foto, așa cum ar face orice băiat de vârsta lui.

Zâmbetul lui va aminti pentru totdeauna lumii, cum arată imaginea pură a inocenței.

Micuțul Istvan a fost de alfel inspirația lui Roberto Benigni în extraordinarul său film ”La vita e bella” din 1997.

Vezi și VIDEO: Secretele cimitirului evreiesc din Alba Iulia. Povestea unui obiectiv turistic pe care nu îl vizitează nimeni
Generațiile mai tinere știu puțin despre ce s-a întâmplat acolo, iar valul de negaționiști ai Holocaustului crește de la un an la celălalt.

Cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, Auschwitz a devenit locul de implementare a soluției finale, adică genocidul.

De unde vine cuvântul Holocaust

Cuvântul holocaust era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea violentă a unui număr mare de oameni.

Spre deosebire de cuvântul masacru, de origine latină („ucidere în masă de oameni de către alți oameni”), cuvântul holocaust se putea referi și la dezastre sau catastrofe.

Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar alții îl folosesc pentru a descrie Genocidul armean din Primul Război Mondial.

Din anii 1950, utilizarea sa a fost restrânsă și este folosită astăzi doar cu referire la masacrarea evreilor de către naziști în ajunul și în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cuvântul biblic „șoa”, cu sensul de „calamitate” a devenit termenul standard în ebraică pentru holocaust încă din anii 1940, în Ierusalim într-o carte numită Sho’at Yehudei Polin (Holocaustul evreilor din Polonia).

În primăvara anului 1942, istoricul Ben Zion Dinur (Dinaburg) din Ierusalim a folosit termenul șoa pentru a descrie exterminarea evreilor din Europa, denumind aceasta o catastrofă care simboliza situația unică a evreilor.

Începând din anii 1950, termenul „holocaust” se referă, de regulă, la genocidul evreilor.

Atrocitățile regimului nazist nu s-au limitat la evrei. Unii autori au folosit noțiunea holocaust în sens mai larg, pentru a descrie și alte acțiuni ale regimului nazist.

Acestea includ uciderea a aproximativ o jumătate de milion de romi, omorârea a milioane de prizonieri de război sovietici, precum și regimul de exterminare la care au fost supuse persoanele trimise la muncă forțată, homosexualii, persoanele handicapate fizic și/sau psihic, cetățeni polonezi și ai altor popoare slave, opozanți religioși (martori ai lui Iehova, prelați romano-catolici) și opozanți politici.

Însă majoritatea istoricilor nu includ aceste grupuri în definiția holocaustului, restrângând semantica acestui termen la genocidul evreilor, sau ceea ce naziștii au numit Soluția finală a problemei evreiești.

Sursă: TVR.ro, Facebook – WeRemember

Foto: United States Holocaust Memorial Museum, courtesy of John Kovacs, austchwitz.org