Connect with us

Eveniment

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Vreme închisă și rece, cu brumă și lapoviță

Publicat

Publicitate

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie: Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima parte, caracteristici ale anotimpului toamnă.

Totuși, treptat, spre sfârşitul lunii, soarele apare tot mai rar, iar de cele mai multe ori își fac simțită prezența lapoviţa şi chiar ninsoarea, care anunţă începutul iernii.

În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite, se arată în caracterizarea climatică a lunii noiembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Luna noiembrie este denumită popular și brumar. Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat.

Potrivit meteorologilor, în luna noiembrie masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc deseori deasupra ţării noastre.

Așa încât vremea în luna noiembrie este caracterizată drept una închisă şi umedă, cu zile în șir în care soarele nu-și mai face simțită prezența.

Publicitate

În aceste condiţii, şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Luna noiembrie în perioada 1961-2022
Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii noiembrie (figura 1) nu depăşeşte 8 ºC decât în zona litoralului.

În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în Lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8ºC.

În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 ºC.

În Transilvania, nordul și centrul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei și Subcarpații de Curbură, precum și în estul Maramureșului, temperatura medie variază între 2 şi 4 ºC.

Vezi și: Vin ploile și frigul! Prognoza meteo pe patru săptămâni. Vremea 23 octombrie – 20 noiembrie 2023
În zona montană joasă şi în depresiunile intramontane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între -2 şi 2 ºC, iar în zona montană înaltă (peste 1500 m) aceste valori coboară sub -2 ºC şi uneori, sub -4 ºC .

Destul de rar, aerul cald originar din bazinul Mării Mediterane pătrunde până la latitudinea ţării noastre, situaţie în care se pot înregistra temperaturi mari, neobişnuite pentru această lună, valorile acestora urcând aproape de 30 ºC.

„Astfel de temperaturi extreme, maxime absolute pentru un număr mare de staţii meteorologice, s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010.

În topul anilor cu cele mai calde luni noiembrie se află: 1962, 1963, 1969, 2000, 2010, 2013, 2019 etc.”, se arată în analiza ANM.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai mare temperatură înregistrată în noiembrie: 30,5 grade Celsius
Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 ºC şi a fost înregistrată la Călăraşi, în data de 1 noiembrie 1926 (tabelul 1).

La Bucureşti, maxima absolută are valoarea de 29,4 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, tot în data de 1 noiembrie 1926 ca şi maxima absolută pe ţară.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşi-Băneasa, temperatura maximă absolută a lunii noiembrie este 25,6 ºC, respectiv 25,1 ºC, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 noiembrie 2010.

Citește și: Când vor cădea primii fulgi de zăpadă la Alba Iulia. Prognoza AccuWeather pentru următoarele două luni: soare, ploi și ninsoare
„Au existat ani în care s-au înregistrat şi temperaturi minime neobişnuite pentru luna noiembrie, majoritatea sub -10 ºC, ca de exemplu: 1993, 1989, 1975.

În topul anilor cu cele mai reci luni noiembrie se află: 1973, 1983, 1988, 1993, 1995 etc.”, susţin meteorologii.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în noiembrie: minus 30,8 grade Celsius
Temperatura minimă absolută a lunii noiembrie în România este -30,8 ºC, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 30 noiembrie 1957.

La Bucureşti, minima absolută este de -19,4 ºC, înregistrată în 26 noiembrie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.

La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută a lunii noiembrie este -18,0 ºC (28 noiembrie 1975) și respectiv -17,8 ºC (21 noiembrie 1904).

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cantitățile de precipitații
Potrivit ANM, regimul precipitaţiilor din luna noiembrie înregistrează o uşoară creştere faţă de luna precedentă.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se observă o creştere a cantităţii lunare de precipitaţii, medie multianuală (1961-2022), în sudul şi sud-vestul ţării, precum şi în vestul şi nord-vestul acesteia, ca urmare a advecției maselor de aer umed dinspre Marea Mediterană.

În aceste zone, cantitatea lunară, medie multianuală, este cuprinsă între 50 şi 75 mm.

Cantități peste 75 mm se înregistrează în zona montană înaltă (peste 1500 m).

Valori lunare, medii multianuale cuprinse între 30 şi 50 mm sunt caracteristice Dobrogei, Munteniei, Moldovei şi majorităţii zonelor din Transilvania.

Valori medii multianuale mai mici de 30 mm se înregistrează în Delta Dunării, pe areale din vestul şi estul Transilvaniei, dar şi pe areale din jumătatea de nord a Moldovei.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai ploioase luni noiembrie din istoria măsurătorilor meteo
Cantitatea de precipitații, maximă absolută, a lunii noiembrie în România este de 357,9 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în anul 1937.

La Bucureşti, maxima absolută de precipitaţii din această lună este 224,5 mm, înregistrată la staţia meteorologică București-Afumați, în anul 1966.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din luna noiembrie este 215,0 mm, respectiv 206,6 mm, ambele înregistrate tot în 1966 ca şi la Bucureşti-Afumaţi.

Citește și: Se strică vremea: Schimbare bruscă de temperatură în această săptămână. Prognoza meteo pe regiuni, până în 5 noiembrie
Cele mai multe valori maxime absolute privind cantitatea lunară de precipitaţii, la staţiile meteorologice din România, au fost înregistrate în anii 2004 şi 1966.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni noiembrie se află: 1966, 1985, 2004, 2007, 2015 etc.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai secetoase luni noiembrie
Cele mai secetoase luni noiembrie s-au înregistrat în anii: 1963, 1986, 1994, 2011, 2020 etc.

Cantitatea de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii noiembrie, în România, este 146,8 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în data de 6 noiembrie 1937.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 78,4 mm, înregistrată în 4 noiembrie 1962, la stația Bucureşti-Filaret (tabelul 2).

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, valorile maxime absolute de precipitații căzute în 24 de ore, din noiembrie, sunt 52,9 mm (20 noiembrie 1976), respectiv 51,1 mm (14 noiembrie 1966).

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Titularizarea se schimbă: Ce propune ministrul Educației pentru a simplifica angajarea în școli

Publicat

Publicitate

Schimbări la Titularizare: Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, propune modificări pentru simplificarea procesului de angajare în învățământ.

Varianta luată în calcul este introducerea unui examen național de licențiere didactică, similar rezidențiatului din medicină în ceea ce privește o eventuală organizare în centre de concurs la nivel zonal.

„Ca titular ești mai protejat, circuli mai ușor de la o școală la alta – dar sunt și dezavantaje – birocrația și faptul că oameni valoroși ajung să repete examenul de titularizare.

Dacă iei peste 7, devii licențiat în sistem. Asta te ajută pentru că, fiind licențiat, poți participa direct la concursuri pentru poziții pe perioadă determinată sau nedeterminată – fie direct la școală, fie la un centru de concursuri”, a declarat ministrul, luni, potrivit edupedu.ro

Noul model are drept obiectiv profesionalizarea carierei didactice și simplificarea procesului de angajare, notează ministrul.

Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.

Publicitate

Schimbări la Titularizare. Declarațiile ministrului

Avem tot mai puțini profesori în anumite domenii. Uneori chiar profesorii buni care nu reușesc să obțină o poziție, trebuie să dea examenul de mai multe ori

Propunerea pe care am să o fac (…) principiile pentru regândirea titularizării: să avem un examen național care să permită licențierea didactică. Dacă ai luat peste 7 ai devenit licențiat în sistem. Asta te ajută pentru că așa poți să participi la concursuri pe poziții pe perioadă determinată/nedeterminată. Dacă ai ocupat o poziție pe nedeterminat, ești titular și licențiat în sistem. Pentru totdeauna? În principiu da, dacă îți faci treaba. La 5 ani – evaluări la standarde minime, dacă nu le ai urmează o perioadă de 1-2 ani de remedială.

Foarte important: dacă poziția respectivă – una pe perioada determinată, devine viabilă pentru titularizare, se transformă pe perioadă nedeterminată.

Trebuie să mărim salariul, să vină cu responsabilități. Standard minim de performanță: primești mai mult, dai mai mult. Dincolo de salariul mediu, trebuie să creăm indicatori care să le permită profesorilor să câștige mai mult. Nu tuturor, ci celor care se implică mai mult.

Avem nevoie și de potențialul de a câștiga mai mult pe baza unor indicatori de performanță, progres și incluziune.

Locurile care nu se acoperă de licențiați se scot la concurs în regim de suplinire pentru cei care nu trec licențierea. Să ne asigurăm că unitățile școlare vor anunța posturile libere.

Schimbări la Titularizare: posturi pe perioadă determinată

Dacă ai obținut o notă peste prag și ai devenit licențiat în sistem, iar școala este mulțumită de performanța ta, ar trebui să ai posibilitatea de a continua de la un an la altul, prin decizia școlii.

Iar atunci când atingi vechimea stabilită pentru o poziție pe perioadă nedeterminată – de exemplu, după 4 ani –, să poți trece pe nedeterminată.

Dar nu până la pensie, ci cu evaluări periodice din cinci în cinci ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Municipiul Dorohoi și comunele Șendriceni și Broscăuți rămân fără apă. Anunțul Nova Apaserv

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că, începând de marți, 20 mai 2025, ora 12:00, până miercuri, 21 mai 2025, ora 12:00, se vor executa lucrări de modernizare și reabilitare la rezervoarele de la Dealu Mare, care deservesc municipiul Dorohoi și localitățile limitrofe.

Pe durata acestor lucrări, furnizarea apei potabile va fi întreruptă în municipiul Dorohoi  și în comunele Șendriceni și Broscăuți.

Pentru a evita disconfortul generat de lipsa apei, recomandăm consumatorilor afectați să  își asigure  rezerve minime de apă pentru uz casnic, pe durata întreruperii.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei echipe pe podium, la finalul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete

Publicat

Publicitate

În perioada 15-18 mai 2025, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a fost gazda Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete, ediția 2024-2025.

Trei echipe au urcat pe podium la finalul competiției și au fost premiate ieri la festivitatea de închidere a olimpiadei:

Locul I – Liceul Teoretic „Jozef Tajovsky” Nădlac, jud. Arad;

Locul al II-lea – Liceul Teoretic „Marin Preda” București;

Locul al III-lea – Școala Gimnazială „Lucian Grigorescu” Medgidia, jud. Constanța.

 

Publicitate

Evenimentul a fost  organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al comunei Vorona.

„Felicitări tuturor voleibalistelor participante care, indiferent de locul ocupat în clasament, au demonstrat nu doar calități sportive remarcabile, ci și caracter, respect față de adversar și dăruire față de echipă!

Felicitări cadrelor didactice și antrenorilor care au fost alături de aceste fete pas cu pas, motivându-le și pregătindu-le pentru performanță!

Felicitări echipelor și sportivelor câștigătoare, celor care, prin pasiune pentru volei, pun bazele viitorului sportului românesc!

România are nevoie de generații puternice, motivate și curajoase – precum aceste fete!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Economie

Angajatori din Botoșani, sancționați pentru neplata salariilor. Peste 110.000 lei din amenzi, în doar o lună

Publicat

Publicitate

În cursul lunii aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 50 controale. Au fost dispuse 74 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 8 sancţiuni contravenționale, reprezentând amenzi în valoare de 110.500 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neplata salariilor;

– neplata orelor de muncă suplimentare;

– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

– lipsa evidenței timpului de muncă;

Publicitate

– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către    salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

– încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– înregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților și transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(2) din Legea nr.53/2003);

– obligația angajatorului de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de către salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru (art.119 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– completarea registrului general de evidență a salariaților cu date eronate sau incomplete (art.8 alin.(3) lit.b) din H.G. nr.905/2017).

De asemenea, în luna aprilie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 203 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 40 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 3 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 183 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii aprilie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 40 agenţi economici, din care au fost sancționați 20, au fost constatate 38 neconformităţi şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate 6 amenzi în valoare de 45.000 lei și 31 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 9 evenimente de

către angajatori;

– 5 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial  de Muncă Botoșani;

– 2 evenimente au fost comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani către Inspecția Muncii;

– au fost înregistrate 6 persoane accidentate în accidente de muncă, 5 cu incapacitate temporară de muncă și una accidentată mortal.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

– nepurtarea echipamentului individual de protecție;

– necomunicarea evenimentelor;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în muncă.

                  Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna aprilie, în domeniile de competență, este de 155.500 lei.                 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending