Connect with us

Eveniment

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Vreme închisă și rece, cu brumă și lapoviță

Publicat

Publicitate

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie: Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima parte, caracteristici ale anotimpului toamnă.

Totuși, treptat, spre sfârşitul lunii, soarele apare tot mai rar, iar de cele mai multe ori își fac simțită prezența lapoviţa şi chiar ninsoarea, care anunţă începutul iernii.

În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite, se arată în caracterizarea climatică a lunii noiembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Luna noiembrie este denumită popular și brumar. Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat.

Potrivit meteorologilor, în luna noiembrie masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc deseori deasupra ţării noastre.

Așa încât vremea în luna noiembrie este caracterizată drept una închisă şi umedă, cu zile în șir în care soarele nu-și mai face simțită prezența.

Publicitate

În aceste condiţii, şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Luna noiembrie în perioada 1961-2022
Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii noiembrie (figura 1) nu depăşeşte 8 ºC decât în zona litoralului.

În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în Lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8ºC.

În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 ºC.

În Transilvania, nordul și centrul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei și Subcarpații de Curbură, precum și în estul Maramureșului, temperatura medie variază între 2 şi 4 ºC.

Vezi și: Vin ploile și frigul! Prognoza meteo pe patru săptămâni. Vremea 23 octombrie – 20 noiembrie 2023
În zona montană joasă şi în depresiunile intramontane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între -2 şi 2 ºC, iar în zona montană înaltă (peste 1500 m) aceste valori coboară sub -2 ºC şi uneori, sub -4 ºC .

Destul de rar, aerul cald originar din bazinul Mării Mediterane pătrunde până la latitudinea ţării noastre, situaţie în care se pot înregistra temperaturi mari, neobişnuite pentru această lună, valorile acestora urcând aproape de 30 ºC.

„Astfel de temperaturi extreme, maxime absolute pentru un număr mare de staţii meteorologice, s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010.

În topul anilor cu cele mai calde luni noiembrie se află: 1962, 1963, 1969, 2000, 2010, 2013, 2019 etc.”, se arată în analiza ANM.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai mare temperatură înregistrată în noiembrie: 30,5 grade Celsius
Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 ºC şi a fost înregistrată la Călăraşi, în data de 1 noiembrie 1926 (tabelul 1).

La Bucureşti, maxima absolută are valoarea de 29,4 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, tot în data de 1 noiembrie 1926 ca şi maxima absolută pe ţară.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşi-Băneasa, temperatura maximă absolută a lunii noiembrie este 25,6 ºC, respectiv 25,1 ºC, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 noiembrie 2010.

Citește și: Când vor cădea primii fulgi de zăpadă la Alba Iulia. Prognoza AccuWeather pentru următoarele două luni: soare, ploi și ninsoare
„Au existat ani în care s-au înregistrat şi temperaturi minime neobişnuite pentru luna noiembrie, majoritatea sub -10 ºC, ca de exemplu: 1993, 1989, 1975.

În topul anilor cu cele mai reci luni noiembrie se află: 1973, 1983, 1988, 1993, 1995 etc.”, susţin meteorologii.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în noiembrie: minus 30,8 grade Celsius
Temperatura minimă absolută a lunii noiembrie în România este -30,8 ºC, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 30 noiembrie 1957.

La Bucureşti, minima absolută este de -19,4 ºC, înregistrată în 26 noiembrie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.

La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută a lunii noiembrie este -18,0 ºC (28 noiembrie 1975) și respectiv -17,8 ºC (21 noiembrie 1904).

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cantitățile de precipitații
Potrivit ANM, regimul precipitaţiilor din luna noiembrie înregistrează o uşoară creştere faţă de luna precedentă.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se observă o creştere a cantităţii lunare de precipitaţii, medie multianuală (1961-2022), în sudul şi sud-vestul ţării, precum şi în vestul şi nord-vestul acesteia, ca urmare a advecției maselor de aer umed dinspre Marea Mediterană.

În aceste zone, cantitatea lunară, medie multianuală, este cuprinsă între 50 şi 75 mm.

Cantități peste 75 mm se înregistrează în zona montană înaltă (peste 1500 m).

Valori lunare, medii multianuale cuprinse între 30 şi 50 mm sunt caracteristice Dobrogei, Munteniei, Moldovei şi majorităţii zonelor din Transilvania.

Valori medii multianuale mai mici de 30 mm se înregistrează în Delta Dunării, pe areale din vestul şi estul Transilvaniei, dar şi pe areale din jumătatea de nord a Moldovei.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai ploioase luni noiembrie din istoria măsurătorilor meteo
Cantitatea de precipitații, maximă absolută, a lunii noiembrie în România este de 357,9 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în anul 1937.

La Bucureşti, maxima absolută de precipitaţii din această lună este 224,5 mm, înregistrată la staţia meteorologică București-Afumați, în anul 1966.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din luna noiembrie este 215,0 mm, respectiv 206,6 mm, ambele înregistrate tot în 1966 ca şi la Bucureşti-Afumaţi.

Citește și: Se strică vremea: Schimbare bruscă de temperatură în această săptămână. Prognoza meteo pe regiuni, până în 5 noiembrie
Cele mai multe valori maxime absolute privind cantitatea lunară de precipitaţii, la staţiile meteorologice din România, au fost înregistrate în anii 2004 şi 1966.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni noiembrie se află: 1966, 1985, 2004, 2007, 2015 etc.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai secetoase luni noiembrie
Cele mai secetoase luni noiembrie s-au înregistrat în anii: 1963, 1986, 1994, 2011, 2020 etc.

Cantitatea de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii noiembrie, în România, este 146,8 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în data de 6 noiembrie 1937.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 78,4 mm, înregistrată în 4 noiembrie 1962, la stația Bucureşti-Filaret (tabelul 2).

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, valorile maxime absolute de precipitații căzute în 24 de ore, din noiembrie, sunt 52,9 mm (20 noiembrie 1976), respectiv 51,1 mm (14 noiembrie 1966).

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO Un nou tip de formare pentru profesori: Cambridge Star și Toastmasters Botoșani aduc în prim-plan vorbitul cu impact

Publicat

Publicitate

Teama de vorbit în public e mai mare decât teama de moarte, dar poate fi învinsă! Cum? Prin exerciții făcute în mijlocul unor oameni prietenoși, deschiși și dornici să te ajute. Glosofobia poate fi tratată dacă ai unde exersa, iar o metodă foarte eficientă pentru asta este pusă la dispoziția tuturor de clubul Toastmasters.

La inițiativa Elisabetei Maxim, director Cambridge Star Botoșani, și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, vineri, 28 martie, a avut loc un workshop de public speaking destinat cadrelor didactice din județ. Evenimentul, desfășurat la sediul Cambridge Star, a reunit zeci de profesori interesați să descopere cum poate fi vorbitul în public o abilitate ce merită cultivată și transmisă elevilor.

Primii care au răspuns provocării au fost profesorii de limba engleză, dar și cadre didactice de alte specializări, care au testat metoda Toastmasters într-un cadru prietenos, interactiv și plin de învățare autentică. Bogdan Suruciuc, inspector școlar general, prezent la eveniment, a susținut inițiativa și a confirmat nevoia unor metode noi și creative la catedră. „Să-i încurajăm pe elevii noștri să citească, să aibă informația necesară pentru ca apoi să învețe și cum să o comunice. Trebuie să-i învățăm să-și controleze cuvintele și să lupte pentru adevăr.” le-a transmis inspectorul general profesorilor, arătându-le că nu se teme de scena vorbitorilor.

Metoda Toastmasters constă în practicarea discursurilor, de toate felurile, improvizate sau pregătite din timp, vizând o serie de obiective menite să apropie cât mai mult de țintele pe care dezvoltarea personală și le propune. Însă cel mai mare câștig pare să fie gestionarea mai eficientă a emoțiilor.

Elisabeta Maxim a vorbit deschis despre propria luptă cu emoțiile: „Pentru mine, frica de a vorbi în public nu a fost doar o emoție trecătoare, ci o realitate care m-a blocat în momente-cheie. A fost un drum greu până am învățat să o gestionez, dar astăzi știu că poate fi depășită cu exercițiu, susținere și încredere. Tocmai de aceea am simțit nevoia să creez pentru colegii mei un context în care să poată exersa, fără presiune, abilități esențiale pentru profesia noastră.”

În această vineri, așadar, câteva zeci de profesori din Botoșani au aflat de la speakerul serii, Irina Siminiceanu, care sunt detaliile asupra cărora merită să lucrăm pentru a fi mai relaxați și mai eficienți în mesajele noastre. Membră a Toastmasters Botoșani de aproape doi ani, Irina a vorbit audienței despre nevoia de analiză și conștientizare a „pericolului” inexistent, despre sprijinul real oferit de limbajul paraverbal și nonverbal și despre atenția necesară acordată ticurilor verbale, silabelor prelungite, pauzelor deranjante și expresiilor repetitive, care pot știrbi din estetica discursului. Stabilind evaluatori tehnici și lucrând cu feedback-uri atent formulate, menite să încurajeze, lupta cu emoțiile a devenit mai ușoară. Profesorii au acceptat provocarea de a ieși „pe scenă”, au fost curajoși și au învățat o metodă nouă, pe care o pot folosi la clasă pentru diversificarea activităților și dezvoltarea unor competențe esențiale – competențe care nu sunt vizate explicit de nicio disciplină, dar care, poate, ar trebui să fie.

Publicitate

Cambridge Star, cunoscut ca centru pentru pregătirea examenelor Cambridge, își asumă și rolul de partener activ în formarea continuă a profesorilor, nu doar a elevilor. Parteneriatul cu Toastmasters Botoșani, o organizație recunoscută internațional pentru contribuția sa în dezvoltarea abilităților de comunicare, aduce un plus de valoare acestei inițiative prin expertiza practică și abordarea structurată a vorbitului în public. Acest workshop este un pas important în direcția dezvoltării personale și profesionale a cadrelor didactice din județul Botoșani și a unei educații bazate nu doar pe conținut, ci și pe exprimare, claritate și încredere în comunicare.

Comunicat de presă

Citeste mai mult

Eveniment

Trecerea la ora de vară, între dezechilibre și utilitate: Piețele financiare și consumul de energie, pe minus după tranziție (analiză)

Publicat

Publicitate

Trecerea la ora de vară va avea loc în acest weekend, iar în fiecare an tranziția ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra economiei, întrucât cercetările arată că apar dezechilibre în productivitatea muncii, pe piețele financiare și în consumul de energie, relevă o analiză semnată de Radu Puiu, analist financiar XTB România.

‘Tranziția la o altă oră este o tradiție istorică și a fost introdusă pentru prima dată în urmă cu aproximativ 100 de ani, în timpul Primului Război Mondial. Principalul motiv la acea vreme era că se economisea energie (electricitate, cărbune, combustibil pentru lămpi etc.) deoarece oamenii se puteau folosi de lumina naturală la serviciu, fără a consuma resurse suplimentare. Totuși, societatea s-a schimbat în ultimii 50 de ani, prin urmare se pune întrebarea dacă acest concept mai are sens astăzi. Pe scurt, răspunsul este nu, fiind la mijloc mai multe motive. Primul dintre acestea este impactul asupra consumului de energie. În case și în fabrici se foloseau becurile clasice acum mulți ani, care consumau relativ multă energie. În prezent, însă, sunt folosite alternative mai eficiente, astfel încât lumina nu mai este un factor diferențiator’, spune Radu Puiu.

Potrivit acestuia, astăzi, în mod paradoxal, efectul poate fi complet opus. Deoarece oamenii se trezesc mai devreme după schimbarea orei, când este mai frig, companiile ar putea chiar să încălzească birourile puțin mai mult sau să folosească aerul condiționat o oră în plus în timpul verii. Mai multe studii au arătat că trecerea la ora de vară economisește o cantitate neglijabilă de energie electrică chiar și în prezent.

Un alt factor avut în vedere este modul în care s-a schimbat structura muncii.

‘De exemplu, în trecut, un număr mare de persoane lucrau în agricultură, domeniu unde lumina naturală era importantă. Cu toate acestea, de-a lungul deceniilor, numărul celor care lucrează în acest sector a scăzut treptat. Așadar, dacă în trecut era adevărat că trecerea la ora de vară era benefică pentru sectorul agricol, astăzi acest argument s-ar aplica unui număr mult mai mic de persoane’, subliniază analistul financiar.

Un alt argument discutat este impactul asupra sănătății fizice și mentale, împreună cu siguranța și nivelul de criminalitate. În acest context, trecerea de la ora de iarnă la ora de vară vine cu aspecte pozitive în multe privințe. Concret, serile mai lungi, cu mai multă lumină, determină oamenii să petreacă mai mult timp în aer liber, făcând sport sau la terase în baruri sau alte spații turistice. Acest lucru este pozitiv pentru economie, deoarece oamenii cheltuiesc mai mulți bani. În același timp, sportul va putea, în cele din urmă, crește și productivitatea societății.

Publicitate

În SUA au fost efectuate mai multe studii pe această temă, care au confirmat această afirmație. În mod similar, datele arată că mai multă lumină duce la o rată mai scăzută de criminalitate. Totuși, și în acest caz, statisticile variază. În același timp, unele studii arată că schimbarea orei reduce productivitatea la locul de muncă în primele zile, susține analistul financiar.

De asemenea, schimbarea orei poate cauza probleme în logistică sau pe piețele financiare, în special atunci când trecerea nu are loc în același timp la nivelul tuturor statelor, mai punctează Radu Puiu. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru Europa și SUA, care schimbă ora la câteva săptămâni distanță. O astfel de situație poate produce complicații și costuri ridicate pentru sincronizarea operațiunilor logistice și comerciale, subliniază el.

‘Ora de vară poate avea mai multe avantaje în ceea ce privește economisirea energiei, economia sau sănătatea oamenilor. Cu toate acestea, argumentul principal al modificării orei în trecut a fost economisirea de energie, aspect neglijabil în prezent. Problema constă, în principal, în problemele identificate în ‘funcționarea’ firească a oamenilor, dar și în complicații înregistrate în piețe, transport, logistică sau alte servicii. Prin urmare, soluția ideală ar fi, probabil, să fie desemnată una dintre ore, preferabilă fiind ora de vară, pentru a evita complicațiile privind tranziția, care este pusă în aplicare în mod diferit în diferite părți ale lumii’, mai arată analistul financiar XTB România.

Grupul XTB este un furnizor internațional de produse, servicii și soluții tehnologice de tranzacționare și investiții. De peste 18 ani, XTB Group a oferit investitorilor de retail acces imediat la sute de piețe din întreaga lume.

XTB este o companie fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport. Din 2004, Grupul XTB și-a extins activitatea, care acoperă acum peste 20 de piețe majore din Europa, America Latină și Asia, câștigând încrederea a peste 1 milion de clienți. Folosind propriile platforme premiate xStation și xStation Mobile, entitățile XTB Group oferă acces la peste 6.000 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni reale, ETF-uri și CFD-uri pentru Forex, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. Prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologie de vârf instituțiilor financiare din întreaga lume. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending