Connect with us

Eveniment

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Vreme închisă și rece, cu brumă și lapoviță

Publicat

Publicitate

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie: Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima parte, caracteristici ale anotimpului toamnă.

Totuși, treptat, spre sfârşitul lunii, soarele apare tot mai rar, iar de cele mai multe ori își fac simțită prezența lapoviţa şi chiar ninsoarea, care anunţă începutul iernii.

În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite, se arată în caracterizarea climatică a lunii noiembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Luna noiembrie este denumită popular și brumar. Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat.

Potrivit meteorologilor, în luna noiembrie masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc deseori deasupra ţării noastre.

Așa încât vremea în luna noiembrie este caracterizată drept una închisă şi umedă, cu zile în șir în care soarele nu-și mai face simțită prezența.

Publicitate

În aceste condiţii, şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Luna noiembrie în perioada 1961-2022
Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii noiembrie (figura 1) nu depăşeşte 8 ºC decât în zona litoralului.

În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în Lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8ºC.

În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 ºC.

În Transilvania, nordul și centrul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei și Subcarpații de Curbură, precum și în estul Maramureșului, temperatura medie variază între 2 şi 4 ºC.

Vezi și: Vin ploile și frigul! Prognoza meteo pe patru săptămâni. Vremea 23 octombrie – 20 noiembrie 2023
În zona montană joasă şi în depresiunile intramontane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între -2 şi 2 ºC, iar în zona montană înaltă (peste 1500 m) aceste valori coboară sub -2 ºC şi uneori, sub -4 ºC .

Destul de rar, aerul cald originar din bazinul Mării Mediterane pătrunde până la latitudinea ţării noastre, situaţie în care se pot înregistra temperaturi mari, neobişnuite pentru această lună, valorile acestora urcând aproape de 30 ºC.

„Astfel de temperaturi extreme, maxime absolute pentru un număr mare de staţii meteorologice, s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010.

În topul anilor cu cele mai calde luni noiembrie se află: 1962, 1963, 1969, 2000, 2010, 2013, 2019 etc.”, se arată în analiza ANM.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai mare temperatură înregistrată în noiembrie: 30,5 grade Celsius
Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 ºC şi a fost înregistrată la Călăraşi, în data de 1 noiembrie 1926 (tabelul 1).

La Bucureşti, maxima absolută are valoarea de 29,4 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, tot în data de 1 noiembrie 1926 ca şi maxima absolută pe ţară.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşi-Băneasa, temperatura maximă absolută a lunii noiembrie este 25,6 ºC, respectiv 25,1 ºC, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 noiembrie 2010.

Citește și: Când vor cădea primii fulgi de zăpadă la Alba Iulia. Prognoza AccuWeather pentru următoarele două luni: soare, ploi și ninsoare
„Au existat ani în care s-au înregistrat şi temperaturi minime neobişnuite pentru luna noiembrie, majoritatea sub -10 ºC, ca de exemplu: 1993, 1989, 1975.

În topul anilor cu cele mai reci luni noiembrie se află: 1973, 1983, 1988, 1993, 1995 etc.”, susţin meteorologii.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în noiembrie: minus 30,8 grade Celsius
Temperatura minimă absolută a lunii noiembrie în România este -30,8 ºC, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 30 noiembrie 1957.

La Bucureşti, minima absolută este de -19,4 ºC, înregistrată în 26 noiembrie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.

La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută a lunii noiembrie este -18,0 ºC (28 noiembrie 1975) și respectiv -17,8 ºC (21 noiembrie 1904).

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cantitățile de precipitații
Potrivit ANM, regimul precipitaţiilor din luna noiembrie înregistrează o uşoară creştere faţă de luna precedentă.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se observă o creştere a cantităţii lunare de precipitaţii, medie multianuală (1961-2022), în sudul şi sud-vestul ţării, precum şi în vestul şi nord-vestul acesteia, ca urmare a advecției maselor de aer umed dinspre Marea Mediterană.

În aceste zone, cantitatea lunară, medie multianuală, este cuprinsă între 50 şi 75 mm.

Cantități peste 75 mm se înregistrează în zona montană înaltă (peste 1500 m).

Valori lunare, medii multianuale cuprinse între 30 şi 50 mm sunt caracteristice Dobrogei, Munteniei, Moldovei şi majorităţii zonelor din Transilvania.

Valori medii multianuale mai mici de 30 mm se înregistrează în Delta Dunării, pe areale din vestul şi estul Transilvaniei, dar şi pe areale din jumătatea de nord a Moldovei.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai ploioase luni noiembrie din istoria măsurătorilor meteo
Cantitatea de precipitații, maximă absolută, a lunii noiembrie în România este de 357,9 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în anul 1937.

La Bucureşti, maxima absolută de precipitaţii din această lună este 224,5 mm, înregistrată la staţia meteorologică București-Afumați, în anul 1966.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din luna noiembrie este 215,0 mm, respectiv 206,6 mm, ambele înregistrate tot în 1966 ca şi la Bucureşti-Afumaţi.

Citește și: Se strică vremea: Schimbare bruscă de temperatură în această săptămână. Prognoza meteo pe regiuni, până în 5 noiembrie
Cele mai multe valori maxime absolute privind cantitatea lunară de precipitaţii, la staţiile meteorologice din România, au fost înregistrate în anii 2004 şi 1966.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni noiembrie se află: 1966, 1985, 2004, 2007, 2015 etc.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai secetoase luni noiembrie
Cele mai secetoase luni noiembrie s-au înregistrat în anii: 1963, 1986, 1994, 2011, 2020 etc.

Cantitatea de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii noiembrie, în România, este 146,8 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în data de 6 noiembrie 1937.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 78,4 mm, înregistrată în 4 noiembrie 1962, la stația Bucureşti-Filaret (tabelul 2).

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, valorile maxime absolute de precipitații căzute în 24 de ore, din noiembrie, sunt 52,9 mm (20 noiembrie 1976), respectiv 51,1 mm (14 noiembrie 1966).

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO Georgescu și Simion, spectacol cu lopeți și cizme de cauciuc pe ruinele românilor: „Turism politic pe ruinele oamenilor”, președintele CJ Suceava

Publicat

Publicitate

În timp ce localnicii din Broșteni, Suceava, își caută printre ruine bunurile luate de viituri, politicienii suveraniști Călin Georgescu și George Simion au transformat zona calamitată într-o scenă de campanie, scrie stiripesurse.ro.

În două zile diferite, dar cu același stil populist, cei doi au apărut cu lopeți, camere de filmat și echipe de susținători, blocând drumuri și oferind imagini controversate: fanfară, discursuri „mărețe”, gărzi de corp și zeci de oameni mobilizați să curețe nămolul doar în jurul casei unde s-a filmat Georgescu. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a criticat acțiunile, numindu-le „turism politic pe ruinele oamenilor” și a cerut „sprijin real, nu like-uri și poze”.

 

Liderii spectrului politic suveranist, Călin Georgescu şi George Simion, care nu demult se afişau împreună la votul pentru preşedintele României, s-au aflat, vineri, la Broşteni, în judeţul Suceava, una dintre localităţile cele mai grav afectate de inundaţii. Au mers separat, nu împreună, iar acţiunea nu doar că a blocat, pe alocuri, la propriu circulaţia pe străzile şi aşa pline de nămol ale micului oraş sucevean, dar a oferit şi imagini ce pot fi catalogate ca fiind bizare: zeci de localnici s-au alăturat pompierilor, pentru a îndepărta nămolul din jurul unei singure case, acolo unde se afla Georgescu, înconjurat de gărzi de corp şi de camere de luat vederi. Acţiunile celor doi au fost catalogate drept populiste de către preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Şoldan, care a anunţat că aşteaptă „să se elibereze zona de anumiţi turişti din ţară” pentru ca acţiunea de curăţare a curţilor şi străzilor să se poată desfăşura aşa cum trebuie, potrivit news.ro.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

MAI: Cetățenii pot solicita Cartea Electronică de Identitate la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor

Publicat

Publicitate

Cetățenii pot solicita, începând de vineri, Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de localitatea în care își au domiciliul.

Ei pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) transmis, vineri, AGERPRES.

Această măsură este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în alt județ, cei care călătoresc frecvent, cetățenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate și nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu.

Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta, cu prioritate pentru cazurile urgente.

Se recomandă verificarea periodică a platformei, întrucât locurile disponibile se actualizează constant în funcție de anulări.

Persoanele care au prioritate la programare sunt cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile sau tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Aceste categorii pot face programări pe o perioadă extinsă de 45 de zile (față de 30 de zile anterior).

Publicitate

Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanțării din fonduri europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei pentru copiii sub 14 ani sau pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Cartea de Identitate Simplă (CIS) este disponibilă contra cost, indiferent de situație, la prețul de 40 lei.

AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

România, țara din UE unde se citește cel mai puțin, crește TVA-ul pentru cărți la 11% (EFE)

Publicat

Publicitate

Măsurile de austeritate care au intrat în vigoare vineri în România, impuse de guvern pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, cel mai mare din UE, includ creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11%, o decizie considerată de experți dramatică într-o țară în care oamenii citesc mult mai puțin decât media europeană, scrie agenția spaniolă EFE.

Datele Eurostat pentru anul 2022 arată că numai 30% dintre români au citit cel puțin o carte în anul anterior, față de media de 52% din Uniunea Europeană.

‘Acesta va fi probabil anul cel mai sumbru pentru piața editorială’, a declarat agenției EFE Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER), amintind de recentul faliment al celui de-al doilea distribuitor național de cărți.

‘Creșterea TVA-ului este foarte dură și va provoca dispariția librăriilor și a editurilor. Numai în fața simplei perspective a acestei creșteri am văzut închideri și, din păcate, vom vedea și altele până la sfârșitul anului’, anticipează directorul acestei asociații, care cere eliminarea TVA-ului pentru cărți, nu creșterea acestei taxe.

În opinia sa, acest lucru ar compensa lipsa de acțiune statului în alte domenii, cum ar fi educația și asigurarea bibliotecilor publice cu suficiente cărți.

În comparație, cotele de TVA pentru cărți în alte țări ale UE sunt de 4% în Spania, 5,5% în Franța sau 7% în Germania, în timp ce țări precum Republica Cehă și Irlanda aplică TVA zero pentru cărți.

Publicitate

La cealaltă extremă, cel mai mare TVA pentru cărți se aplică în Danemarca, respectiv 25%, pe locul doi în urma acesteia fiind acum chiar România.

Creșterea TVA-ului la 11% nu doar că nu sprijină librăriile, dar le slăbește și mai mult, subliniază Ana Niculescu de la Cărturești, o rețea de librării cu prezență în toată România.

‘Cu o piață editorială estimată la 200 de milioane de euro, câștigul așteptat (de stat – n.red.) în urma creșterii TVA-ului este ridicol și discutabil. Aceasta va provoca creșterea prețurilor, va diminua vânzările, iar editurile mici riscă să fie închise’, explică Ana Niculescu. Ea amintește un studiu recent al UE care arată că o reducere de 1% a TVA-ului are ca efect o creștere cu 2,7% a numărului cărților cumpărate.

Un alt aspect este impactul asupra literaturii române. Scriitorul și criticul literar Adrian Lesenciuc vorbește despre un ‘dublu impact negativ’. ‘Pe de o parte, va scădea puterea de cumpărare, ceea ce îi va determina pe mulți să renunțe la ceea ce consideră a fi un lux sau ceva inutil. Măsurile de austeritate vor provoca în plus o scădere a vânzărilor și alte efecte în lanț, precum închiderea de librării și edituri’, explică Adrian Lesenciuc.

În orice caz, el avertizează că efectul cel mai substanțial va fi o revenire către prevalența publicațiilor finanțate chiar de autorii lor, independent de valoarea lor literară, o situație similară survenind în anii ’90, după căderea comunismului.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Nicolas, studentul campion care face cinste Botoșaniului: De pe salteaua de lupte, în uniforma de jandarm

Publicat

Publicitate

Nicolas, student al Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București – specializarea jandarmi, a încheiat astăzi ultimul stagiu de practică al anului I de studiu, iar de mâine începe o binemeritată vacanță.

Studentul jandarm a absolvit Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” Botoșani în 2024 și a fost admis la academie în vara aceluiași an.
Pasionat de la șase ani de luptele greco-romane, a practicat acest sport la Clubul Sportiv Botoșani și a obținut rezultate remarcabile la concursurile la care a participat de-a lungul timpului, dintre care menționăm multiplele titluri de campion național la mai multe categorii de vârstă și greutate, dar mai ales medalia de bronz obținută la Campionatul Mondial Școlar din anul 2022, la categoria 80 de kilograme.
Pe lângă programul de studiu, Nicolas își face timp si pentru antrenamentele pe care le desfășoară în continuare la Clubul Sportiv Rapid București, ocupând locuri pe podium la toate concursurile la care a participat de când este student jandarm.
Sportul și menținerea unei condiții fizice foarte bune sunt încurajate constant la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București, sens în care sunt organizate periodic concursuri, demonstrații și activități sportive.
Tot astăzi au încheiat stagiul de practică la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani alți patru studenți, precum și 35 de elevi ai Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi ,,Petru Rareș” Fălticeni.
În ceea ce îi privește pe elevii jandarmi, aceștia au avut la dispoziție cinci luni și două săptămâni pentru a se familiariza cu executarea efectivă a misiunilor de ordine publică, de pază și protecție instituțională și pentru a căpăta experiență de la ofițerii și subofițerii în activitate care le-au fost tutori profesionali.
Nu în ultimul rând, elevii jandarmi au participat la activitățile de promovare a carierei, de prevenire a faptelor antisociale, la două campanii de donare de sânge, dar și la activități de ecologizare, plantare de arbori, precum și la activitățile ocazionate de sărbătorirea Zilei Internaționale a Copilului sau la Taberele ARC 2025 de la Centrul de Agrement ,,Codrii de Aramă” de la Agafton, pentru elevii români din Republica Moldova și Ucraina.
Tineri, inteligenți, entuziaști și dornici să învețe, studenții și elevii jandarmi botoșăneni vor face cinste, cu siguranță, județului unde au crescut, indiferent de unitatea din cadrul Jandarmeriei Române în care vor primi repartiție după absolvirea studiilor.
„Le mulțumim pentru implicarea, disciplina și elanul tineresc de care au dat dovadă pe timpul stagiului de practică și le dorim succes pe drumul vieții și al carierei militare”, au transmis oficialii IJJ Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending