Connect with us

Eveniment

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Vreme închisă și rece, cu brumă și lapoviță

Publicat

Publicitate

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie: Situată la hotarul dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima parte, caracteristici ale anotimpului toamnă.

Totuși, treptat, spre sfârşitul lunii, soarele apare tot mai rar, iar de cele mai multe ori își fac simțită prezența lapoviţa şi chiar ninsoarea, care anunţă începutul iernii.

În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite, se arată în caracterizarea climatică a lunii noiembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Luna noiembrie este denumită popular și brumar. Este timpul brumei, sunt însămânțate toate grânele de toamnă și totul este gata pentru iernat.

Potrivit meteorologilor, în luna noiembrie masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc deseori deasupra ţării noastre.

Așa încât vremea în luna noiembrie este caracterizată drept una închisă şi umedă, cu zile în șir în care soarele nu-și mai face simțită prezența.

Publicitate

În aceste condiţii, şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Luna noiembrie în perioada 1961-2022
Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii noiembrie (figura 1) nu depăşeşte 8 ºC decât în zona litoralului.

În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în Lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8ºC.

În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 ºC.

În Transilvania, nordul și centrul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei și Subcarpații de Curbură, precum și în estul Maramureșului, temperatura medie variază între 2 şi 4 ºC.

Vezi și: Vin ploile și frigul! Prognoza meteo pe patru săptămâni. Vremea 23 octombrie – 20 noiembrie 2023
În zona montană joasă şi în depresiunile intramontane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între -2 şi 2 ºC, iar în zona montană înaltă (peste 1500 m) aceste valori coboară sub -2 ºC şi uneori, sub -4 ºC .

Destul de rar, aerul cald originar din bazinul Mării Mediterane pătrunde până la latitudinea ţării noastre, situaţie în care se pot înregistra temperaturi mari, neobişnuite pentru această lună, valorile acestora urcând aproape de 30 ºC.

„Astfel de temperaturi extreme, maxime absolute pentru un număr mare de staţii meteorologice, s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010.

În topul anilor cu cele mai calde luni noiembrie se află: 1962, 1963, 1969, 2000, 2010, 2013, 2019 etc.”, se arată în analiza ANM.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai mare temperatură înregistrată în noiembrie: 30,5 grade Celsius
Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 ºC şi a fost înregistrată la Călăraşi, în data de 1 noiembrie 1926 (tabelul 1).

La Bucureşti, maxima absolută are valoarea de 29,4 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, tot în data de 1 noiembrie 1926 ca şi maxima absolută pe ţară.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşi-Băneasa, temperatura maximă absolută a lunii noiembrie este 25,6 ºC, respectiv 25,1 ºC, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 noiembrie 2010.

Citește și: Când vor cădea primii fulgi de zăpadă la Alba Iulia. Prognoza AccuWeather pentru următoarele două luni: soare, ploi și ninsoare
„Au existat ani în care s-au înregistrat şi temperaturi minime neobişnuite pentru luna noiembrie, majoritatea sub -10 ºC, ca de exemplu: 1993, 1989, 1975.

În topul anilor cu cele mai reci luni noiembrie se află: 1973, 1983, 1988, 1993, 1995 etc.”, susţin meteorologii.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în noiembrie: minus 30,8 grade Celsius
Temperatura minimă absolută a lunii noiembrie în România este -30,8 ºC, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 30 noiembrie 1957.

La Bucureşti, minima absolută este de -19,4 ºC, înregistrată în 26 noiembrie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.

La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută a lunii noiembrie este -18,0 ºC (28 noiembrie 1975) și respectiv -17,8 ºC (21 noiembrie 1904).

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cantitățile de precipitații
Potrivit ANM, regimul precipitaţiilor din luna noiembrie înregistrează o uşoară creştere faţă de luna precedentă.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se observă o creştere a cantităţii lunare de precipitaţii, medie multianuală (1961-2022), în sudul şi sud-vestul ţării, precum şi în vestul şi nord-vestul acesteia, ca urmare a advecției maselor de aer umed dinspre Marea Mediterană.

În aceste zone, cantitatea lunară, medie multianuală, este cuprinsă între 50 şi 75 mm.

Cantități peste 75 mm se înregistrează în zona montană înaltă (peste 1500 m).

Valori lunare, medii multianuale cuprinse între 30 şi 50 mm sunt caracteristice Dobrogei, Munteniei, Moldovei şi majorităţii zonelor din Transilvania.

Valori medii multianuale mai mici de 30 mm se înregistrează în Delta Dunării, pe areale din vestul şi estul Transilvaniei, dar şi pe areale din jumătatea de nord a Moldovei.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai ploioase luni noiembrie din istoria măsurătorilor meteo
Cantitatea de precipitații, maximă absolută, a lunii noiembrie în România este de 357,9 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în anul 1937.

La Bucureşti, maxima absolută de precipitaţii din această lună este 224,5 mm, înregistrată la staţia meteorologică București-Afumați, în anul 1966.

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din luna noiembrie este 215,0 mm, respectiv 206,6 mm, ambele înregistrate tot în 1966 ca şi la Bucureşti-Afumaţi.

Citește și: Se strică vremea: Schimbare bruscă de temperatură în această săptămână. Prognoza meteo pe regiuni, până în 5 noiembrie
Cele mai multe valori maxime absolute privind cantitatea lunară de precipitaţii, la staţiile meteorologice din România, au fost înregistrate în anii 2004 şi 1966.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni noiembrie se află: 1966, 1985, 2004, 2007, 2015 etc.

Caracterizarea climatică a lunii noiembrie. Cele mai secetoase luni noiembrie
Cele mai secetoase luni noiembrie s-au înregistrat în anii: 1963, 1986, 1994, 2011, 2020 etc.

Cantitatea de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii noiembrie, în România, este 146,8 mm și a fost înregistrată la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în data de 6 noiembrie 1937.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 78,4 mm, înregistrată în 4 noiembrie 1962, la stația Bucureşti-Filaret (tabelul 2).

La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, valorile maxime absolute de precipitații căzute în 24 de ore, din noiembrie, sunt 52,9 mm (20 noiembrie 1976), respectiv 51,1 mm (14 noiembrie 1966).

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Adio programul „Usturoiul”. Schemele de ajutor de minimis, reprogramate pentru 2026. Și la cartof la fel

Publicat

Publicitate

Schemele de ajutor de minimis destinate susținerii producției de usturoi și cartofi vor fi reprogramate pentru începutul anului 2026, a anunțat, marți, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citat de agerpres.ro.

‘Decizia are la bază faptul că, în perioada elaborării actelor normative necesare, România s-a aflat sub conducerea unui Guvern interimar, fără putere decizională deplină. În lipsa unui Executiv cu mandat complet, procedurile de avizare interministerială nu au putut fi finalizate, ceea ce a întârziat lansarea efectivă a celor două scheme’, precizează MADR, în comunicat.

Totodată, reprezentanții MADR susțin că apropierea finalului campaniei de recoltare reduce considerabil eficiența implementării schemelor în această perioadă.

În aceste condiții, MADR consideră oportună reprogramarea celor două scheme pentru începutul anului viitor, ‘pentru a asigura o derulare predictibilă și coerentă, în beneficiul fermierilor’.

‘Prin această decizie, MADR urmărește menținerea echilibrului bugetar și o gestionare responsabilă a resurselor publice, fără a compromite obiectivul de sprijinire a fermierilor români. Ministerul Agriculturii își reafirmă angajamentul de a prioritiza finanțarea schemelor care răspund nevoilor reale ale producătorilor agricoli și care au un impact direct asupra calității vieții oamenilor’, se mai arată în comunicat.

MADR intenționa să aloce 60 de milioane de lei pentru susținerea producției de usturoi în 2025, sprijinul financiar pentru cultivatori fiind de cel mult 3.000 de euro/hectar, iar pentru susținerea producției de cartofi bugetul a fost estimat la 15 milioane de lei, cu un cuantum de 200 euro/ha.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Ce cuprinde al doilea pachet de reforme a Guvernului: Pensii speciale, companii de stat, evaziune

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește un nou pachet de măsuri fiscale, destinat reducerii privilegiilor. Acest al doilea set de măsuri va viza reforma pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat și intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale, relatează alba24.ro.

Potrivit lui Bolojan, va ajunge în Parlament până la sfârșitul lui iulie 2025.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan

”În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii.

Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla.

În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru.

Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem să facem totul în câteva zile.

Publicitate

Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât atât, vor aduce echitate și dreptate.

Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării noastre. Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni.

Atunci când am spus că e nevoie de un nou început, m-am gândit și la măsuri concrete de restabilire a bunului simț în administrația centrală și locală.

Unele vin prin educație, dar unele vin și prin reguli. Și cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc.

Din acest motiv, vreau să vă vorbesc și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri.

Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate și eficiență. Vorbim despre:

1. Reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală.

2. Reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. Vom restructura autoritățile autonome de tip ASF, ANCOM și ANRE.

Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație și vom transparentiza activitățile și contractele.

3. Reforma administrației locale și centrale, prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare.

4. Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public, prin modificări legislative și prin acțiunea pe care trebuie s-o vedeți la ANAF în lunile următoare.

5. Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare” a spus Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Caravana Faptelor Bune pornește spre comuna Românești pentru a ajuta familii aflate în dificultate

Publicat

Publicitate

Daniel Cășlariu și voluntarii din Caravana Faptelor Bune de la Asociația Grup Civic Botoșani pregătesc o nouă acțiune umanitară. Sâmbătă, aceștia vor pleca spre comuna Românești, unde vor ajunge la mai multe familii numeroase aflate într-o situație materială dificilă.

Organizatorii fac un apel la solidaritate și îi îndeamnă pe toți cei care pot să doneze jucării în stare bună, curate și complete, dulciuri ambalate și alimente neperisabile precum conserve, făină, orez, ulei, paste sau zahăr.

„Acești oameni, mulți dintre ei cu copii mici, au mare nevoie de sprijinul și bunătatea noastră. Orice gest contează și poate aduce o rază de lumină în sufletele celor mai puțin norocoși”, a declarat Daniel Cășlariu.

Cei care vor să sprijine această acțiune sau să afle mai multe detalii despre donații sunt invitați să contacteze organizatorii la numărul de telefon +40 (759) 362 916.

Caravana Faptelor Bune continuă astfel seria de inițiative care aduc ajutor concret și speranță în comunitățile vulnerabile din județ.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Campanie DECLIC: Tăiați subvenția partidelor acum, nu la rectificarea bugetară! Peste 100.000 de români au semnat deja petiția pentru Bolojan

Publicat

Publicitate

Organizația Declic a lansat o campanie prin care cere Guvernului să elimine imediat subvențiile uriașe acordate partidelor politice, în contextul măsurilor dure de austeritate impuse populației.

Petiția, adresată premierului Ilie Bolojan, solicită ca tăierea fondurilor să nu fie amânată până la rectificarea bugetară, ci să fie aplicată acum, odată cu restul măsurilor anti-criză. „Solidaritatea trebuie să înceapă cu politicienii”, subliniază inițiatorii, criticând faptul că sutele de milioane de lei folosiți de partide pentru propagandă scapă de orice reducere.

Campania a mobilizat deja peste 100.000 de semnatari, semn că tema trezește un puternic interes public și nemulțumire față de privilegiile politice.

În timp ce Guvernul taie bursele elevilor, introduce plata contribuției la sănătate pentru pensionari și reduce sporurile bugetarilor, subvențiile partidelor politice rămân neatins. Premierul a declarat că o eventuală reducere va fi discutată abia la rectificarea bugetară.

În 2024, partidele au încasat 380 de milioane de lei de la bugetul de stat – o sumă uriașă comparativ cu cei 14,5 milioane de lei alocați în 2016. Cei mai mulți bani au ajuns la PSD și PNL. Un raport Expert Forum arată că 57,8% din aceste fonduri au fost folosite pentru publicitate electorală mascată și atacuri în presă la adresa criticilor.

Semnatarii campaniei cer ca aceste sume să fie redirecționate către bugetul de stat, pentru a arăta că solidaritatea nu se aplică doar cetățenilor obișnuiți.

Publicitate

Cei care vor să susțină campania pot semna petiția aici:

https://facem.declic.ro/campaigns/taiati-subventia-partidelor

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending