Connect with us
Publicitate

Eveniment

Cântărețul italian Toto Cutugno a decedat la 80 de ani. Cântecele sale au fost fredonate de câteva generații

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Toto Cutugno, cunoscutul cântăreț italian, a decedat la vârsta de 80 de ani, marți 22 august, potrivit presei italiene, relatează alba24.ro. 

Cântărețul a decedat în jurul orei 16.00, la spitalul San Raffaele din Milano, unde era internat, scrie presa italiană.

Cel care a dat vestea a fost managerul său, Danilo Mancuso, care a explicat că „după o boală îndelungată, starea cântărețului s-a agravat în ultimele luni”.

Publicitate

Salvatore Cutugno născut pe 7 iulie 1943 și cunoscut publicului sub numele Toto Cutugno, a fost un cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară.

Are peste 400 de melodii compuse și peste 100 de milioane de discuri vândute în întreaga lume.

Este primul cantautor care a câștigat marele premiu al Festivalului de la Sanremo (în 1980) și singurul cantautor italian care a câștigat marele premiu la Eurovision în secolul XX.

Publicitate

Melodiile semnate Toto Cutugno au fost interpretate de mari orchestre (Pourcel, Caravelli și Paul Mauriat).

De-a lungul carierei Toto Cutugno a scris melodii de mare succes pentru: Joe Dassin, Dalida, Adriano Celentano, Gerard Lenorman, Hervé Vilard, Luis

Miguel, Michel Sardou, Mireille Mathieu, Peppino di Capri, Jose Luis Rodriguez și formația Ricchi e poveri. A prezentat 28 de melodii la Sanremo, în perioada 1970-

Publicitate

2008. Hitul său, L’italiano, a fost cel mai vândut disc italian în perioada 1981 – 1986. Melodia Africa (L’ete indien) are peste 80 de variante.

Cine a fost Toto Cutugno

Toto Cutugno (prenume său real fiind Salvatore) – compozitor, instrumentist, cântăreţ – s-a născut la 7 iulie 1943, la Fosdinovo, Toscana, Italia. La câteva luni de la naşterea sa, familia s-a mutat în La Spezia.

Pasionat de muzică din copilărie şi încurajat de tatăl său, a început să studieze bateria şi să cânte în diverse grupuri muzicale locale. Ulterior a învăţat să cânte la acordeon, pian şi chitară, iar la 13 ani câştiga locul al treilea la un concurs regional de muzică.

Până la 19 ani a interpretat (ca baterist) cu diferite grupuri locale, ulterior a intrat într-un grupul condus de maestrul Manusardi, care i-a propus un turneu de şase luni în Finlanda. În 1966, întors în Italia, Cutugno a pus bazele propriului său grup – Toto e i Tati – având un repertoriu alcătuit din melodii compuse de el.

În 1970, cu acest grup a înregistrat primul disc, „Questo fragile amore”, iar melodia compusă de el, „Ahi! Che male che mi fai”, a participat la festivalul de la Sanremo, interpretată de formaţia I Ragazzi Della Via Gluck.

A devenit cunoscut şi în Franţa în calitate de compozitor, melodia sa „Africa” a fost preluată, în 1975, de Joe Dassin, cu titlul „L’ete Indien”. Această melodie s-a bucurat de un succes extraordinar în întreaga lume, fiind înregistrată în peste 350 de variante.

Un an mai târziu, faima lui Cutugno ca autor a crescut tot datorită lui Joe Dassin, pentru care a compus o altă melodie intitulată „Et si tu n’existais pas”.

Din acel moment, a început să scrie melodii pentru mulţi artişti în vogă – Mireille Mathieu, Johnny Halliday, Michel Sardou, Claude François, Sheila, Domenico Modugno, Gigliola Cinquetti, Joe Dassin, Dalida, Michel Sardou, Adriano Celentano, Gianni Nazzaro, Ricchi e Poveri, Paolo Mengoli, Ornella Vanoni, Stefano Borgia, Luis Miguel, Sandro Giacobbe, Claudia Mori, Drupi, Ray Charles, Peppermint 2, Carene Cheryl, Robert Carpentier, Vicky Leandros, Petula Clark, Olivia Newton John, Marcella, Santino Rochetti, Giorgio Moroder.

Tot în 1976, Cutugno a participat pentru prima dată la Festivalul de la Sanremo cu grupul Albatros, cu melodia „Volo az 504” unde a ocupat locul al treilea. În 1978, a scris melodia „Donna, donna mia”, care a ajuns în scurt timp pe locul întâi în Hit Parade. În aceeaşi perioadă a scris şi prima melodie pentru Adriano Celentano cu titlul „Soli”, care a rămas pentru câteva luni pe primul loc în topul vânzărilor în Italia. Un an mai târziu a lansat primul său LP – „Voglio l’anima”.

Anul 1980 este cel în care Cutugno a ocupat locul 1 la Festivalul de la Sanremo cu melodia „Solo noi” şi la Festivalul „Yamaha Song International” din Tokyo – cu melodia „Francesca non sa”. Tot în 1980 a scris toate melodiile de pe LP-ul de mare succes „Un po’ artista, un po’ no” pentru Adriano Celentano. A urmat, în 1981, al doilea LP, „La mia musica”.

n 1983 a câştigat Festivalul de la Sanremo cu melodia „L’italiano”, preluată şi tradusă de-a lungul timpului de mulţi interpreţi în diverse limbi. Albumul „L’italiano” s-a vândut în milioane de exemplare, făcându-l cunoscut pe artist în întreaga lume. Anul următor, a participat la Sanremo cu melodia „Serenata” care a ocupat locul al doilea. Pentru albumul „L’italiano”, a primit, în 1986, premiul pentru cel mai bine vândut disc italian din lume timp de cinci ani.

Anul 1987 a însemnat participarea sa la Sanremo cu mai multe melodii – în calitate de cantautor cu „Figli”, ocupând locul 2; în calitate de compozitor cu „Io amo” (interpretată de Fausto Leali), „Canzone D’amore” (interpretată de Ricchi e Poveri), „Il sognatore” (interpretată de Peppino di Capri) şi „Io…per le strade di quartiere” (interpretată de Franco Califano). Tot atunci a scos albumul „Mediterraneo”, premiat cu discul de aur şi de platină.

În 1990 Toto Cutugno a obţinut pentru a cincea oară locul al doilea ca interpret la Sanremo cu melodia „Gli amori” pe care a cântat-o împreună cu Ray Charles. În acelaşi an, a câştigat marele premiu la Eurovision cu melodia „Insieme: 1992”.

Artistul italian a interpretat pentru prima oară în România în 1993, la Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov, unde a impresionat publicul din ţara noastră cântând în limba română melodia populară „Ciobănaş cu trei sute de oi”. A revenit de numeroase ori în România, declarând: ”Sunt foarte legat emoţional de această ţară, pentru că am cunoscut mulţi români, cu care am lucrat şi am colaborat foarte bine. În România mă simt ca acasă”.

În 1995 s-a întors la Sanremo cu melodia „Voglio andare a vivere in campagna” interpretată de el şi cu melodia „Voglio una donna” interpretata de Drupi, ambele melodii fiind incluse pe albumul lansat în acel an: „Voglio andare a vivere in campagna”. Doi ani mai târziu a participat la Sanremo cu melodia „Faccia Pulita” melodie inclusă pe albumul care a apărut în acel an, „Canzoni nascoste”.

Artistul a revenit în ţara noastră în 1996 (la Top Model România Bucureşti), 1998 (concert la Bucureşti), iulie 2000 (concert la Craiova), mai 2002 (concert la Circul Globus Bucureşti), decembrie 2002 (recital în noaptea de Revelion).

În aprilie 2002 a apărut albumul „Il treno va…”, lansat în Franţa, trei melodii ajungând pe primele locuri în topurile franceze. Anul următor, Cutugno a susţinut concerte în întreaga lume, promovând acest album care a obţinut discul de platină şi aur în Franţa, Belgia şi Germania.

La 4 aprilie 2004 a participat la Festivalul Cântecului Italian „Grand Premio della Musica Italiana Primavera 2004” cu melodia „Se una donna se ne va” unde a ocupat locul întâi, fiind încă de la începutul festivalului cel mai votat în online. În acelaşi an, în iulie a fost lansat albumul „Il treno va” şi în Italia, iar în noiembrie a lansat în Franţa albumul „Catando”, care conţine melodii ca: „Et si tu n’existais pas”, „L’ete indien” si „Salut”, traduse în italiană, potrivit agerpres.ro.

sursă foto: captură de ecran, video Youtube, canal Toto Cutugno.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Aceasta este realitatea cu totul revoltătoare de pe strada Hatman Arbore, chiar în orașul Botoșani

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

Imaginați-vă cum ar fi să aveți nevoie de ajutor medical de urgență, dar ambulanța să nu poată ajunge la voi din cauza stării drumului… Să nu poți să ieși din curte atunci când plouă, pentru că de drumuri nu s-a mai interesat nimeni de cel puțin 4 ani de zile! Aceasta este realitatea cu totul revoltătoare de pe strada Hatman Arbore, chiar în orașul Botoșani.

Aici ne aduce mentalitatea PSD-istă, a proiectelor condiționate de numărul de voturi. Cu necesitatea și dreptul fiecărui botoșănean de a trăi decent cum rămâne, dragi PSD-iști? Sau chiar vă interesează doar confortul propriu, să mai stați în funcții alte câteva mandate bune, până vă asigurați că ați agonisit destul pentru viața pe care v-o doriți? Pentru mine nu există ideea de “e doar o mână de oameni, pentru ce atâtea eforturi?”, adică mentalitatea unui om care a uitat complet sensul și responsabilitatea rolului pe care îl are. Pe mine unul mă interesează oamenii, nu dacă mă vor vota sau nu. Asta înseamnă să fii în folosul cetățenilor, asta înseamnă să fii în administrație.

Nu există ceva ce detest mai mult decât să văd regiuni din județ lăsate pur și simplu de izbeliște, în voia sorții, doar pentru că cei din PSD, deci nu pot să nu-l menționez și pe Cosmin Andrei, au considerat că respectivele comunități nu aduc suficiente voturi… E un dispreț crunt față de comunitate și cu siguranță nu e ceva ce veți vedea la mine în următorii 4 ani.

Publicitate

Eu unul vreau sa demonstrez botoșănenilor că există și politică pentru oameni, nu doar pentru voturi și interese.

PS – Cosmin, după ce termini campania electorală și o să îți dai seama că la PSD Botoșani se cântă cântecul de lebădă, te aștept să găsim o soluție pentru situația asta! Vreau o rezolvare URGENT!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

Publicitate

CMF 11240002

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii din Botoșani au amendat mai multe persoane pentru că au continuat să facă propagandă electorală

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

Angajații Ministerului Afacerilor Interne au preluat în pază cele 433 de secții de votare din județul Botoșani, fără incidente.

 

Cei peste 1.300 de polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră s-au asigurat că materialele necesare votării au ajuns în siguranță la secțiile de votare și au început misiunea de pază și protecție a acestora.

Publicitate

 

Până în acest moment la nivelul județului nostru au fost înregistrate 22 de semnalări de continuare a propagandei electorale, dintre care 11 nu s-au confirmat, cinci sunt în curs de verificare, iar în șase dintre cazuri au fost aplicate sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare totală de 7.500 de lei.

 

Publicitate

Incidentele electorale vizau postarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu caracter electoral, deși acest lucru este interzis.

 

*

Publicitate

Conform art. 55 lit. t) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni: „*continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia..()”*

 

Potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în România, *rețelele de socializare sunt considerate spațiu public*.

 

Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este *interzisă, inclusiv în aceste medii*, conform legislației în vigoare.

 

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne rămân mobilizate și pe parcursul acestei nopți pentru prevenirea și gestionarea oricărui tip de incident care are legătură cu procesul electoral.

Citeste mai mult

Eveniment

Procesiune în Protopopiatul Dorohoi: Sfinții lui Dumnezeu, izvoare de tămăduire și binecuvântare

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

În perioada 1-8 decembrie, Protopopiatul Dorohoi organizează o procesiune duhovnicească deosebită, sub genericul „Sfinții lui Dumnezeu – izvoare de tămăduire și binecuvântare”. Credincioșii din zona Dorohoi și împrejurimi vor avea ocazia să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și ale Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, aduse de la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Știubieni, Protopopiatul Săveni.

Itinerariul procesiunii:

– 01 decembrie – Catedrala Dorohoi (Cercul Misionar „Sfântul Nicolae”)

Publicitate

– 02 decembrie – Biserica „Sfântul Nicolae” Leorda (Cercul Misionar „Sfântul Spiridon”)

– 03 decembrie – Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” Dersca II (Cercul Misionar „Sf. Dumitru”)

– 04 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Ibănești (Cercul Misionar „Sf. Arhangheli”)

Publicitate

– 05 decembrie – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Broscăuți (Cercul Misionar „Sf. Împărați Constantin și Elena”)

– 06 decembrie – Biserica „Pogorârea Sf. Duh” Dumeni (Cercul Misionar „Pogorârea Duhului Sfânt”)

– 07 decembrie – Biserica „Sfântul Ioan” Bucecea (Cercul Misionar „Sf. Ioan Botezătorul”)

Publicitate

– 08 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Hilișeu Horia (Cercul Misionar „Adormirea Maicii Domnului”)

Programul zilnic al procesiunii:

– Seara: Primirea Sfintelor Moaște și oficierea slujbei Vecerniei unită cu Litia.

– Dimineața: Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu săvârșite de preoții Cercului Misionar.

– Ziua: Închinare la Sfintele Moaște și citirea Acatistelor Sfinților Nectarie și Efrem cel Nou.

Procesiunea se înscrie în tematica declarată de Sfântul Sinod pentru anul 2024 – „Anul comemorativ al tuturor Sfinților Tămăduitori fără de arginți”.

Prin mijlocirea Sfinților taumaturgi, această procesiune reprezintă o oportunitate de întărire în credință, de dobândire a binecuvântării și de sporire a comuniunii între preoți, parohii și credincioși.

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 23.11.2024

de

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Publicitate

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Publicitate

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending