Connect with us
Publicitate

Actualitate

Canioanele nordului, o splendoare puțin cunoscută a României. Pădurea de tisă din care oștenii moldoveni își făceau arme

Publicat

Una dintre cele mai sălbatice și mai frumoase trasee forestiere din România se află în comuna Tudora, județul Botoșani. Este o rezervație de tisă, în mijlocul căreia se conturează un relief calcaros impresionant, presărat cu canioane și cascade, ușor de parcurs împreună cu familia.

Dintre acestea sunt nouă arii protejate de mare importanță, incluse în rețeaua națională. Este vorba despre pădurea Ciornohal și codrul secular de fag Stuhoasa, rezervația Bălțile Siretului, pădurea de arini de la Horlăceni, rezervația floristică de la Ripiceni-Ștefănești, turbăria de la Dersca, paradisul acvifaunistic de la Stânca-Costești, dar și rezervația de tisă de la Tudora.

Una dintre cele mai spectaculoase și totodată accesibile din punct de vedere turistic dintre toate aceste rezervații de interes național este pădurea de tisă de la Tudora. Este un zonă sălbatică în care trăiește o bogată floră și faună, loc ideal pentru relaxare și conectarea cu natura. În mijlocul rezervației se află și una dintre cele mai impresionante formații calcaroase. Din păcate, zona este puțin exploatată turistic, însă recent au fost adăugate marcajele pentru trasee.

O splendoare a naturii, ascunsă pe drumurile întortocheate
Pădurea de tisă se află în comuna botoșăneană Tudora, o zonă situată la confluența cu județele Suceava și Iași. Tisa, taxus baccata în denumirea științifică, este un arbore care ajunge până la 20 de metri înălțime, iar diametrul trunchiului până la trei metri. Este un arbore cu lemn de esență tare, dar elastic, specific climatului rece.

Tisa este o raritate în România, fiind declarat arbore protejat. La Tudora, pădurea ocupă o suprafață de 119 hectare, în partea de nord-vest a zonei Dealu Mare. Tocmai de aceea, pădurea de tisă a devenit în anul 2000 arie protejată de interes național.

Până la rezervația de tisă de la Tudora, un turist nu poate ajunge fără GPS, și asta fiindcă nu există semnalizare turistică de la drumul principal până la cantonul forestier care marchează intrarea în rezervație. Propriu-zis, călătoria începe în municipiul Botoșani.

Se urmează drumul județean către Tudora, prin comuna Vorona. La un moment dat, după satul Vorona Mare, GPS-ul ne va indica faptul că trebuie să părăsim drumul principal și suntem nevoiți să cotim la stânga pe un drum comunal.

De aici urmează o rețea de ulițe sătești până la cantonul Pleșa. Carosabilul are o calitate bună și poate fi străbătut cu orice tip de autoturism. La cantonul Pleșa, locul care marchează intrarea în rezervație, trebuie să părăsim autoturismul, de acolo, călătoria începe pe jos. Din fericire, în ultimii ani au fost amplasate plăcuțe care indică intrarea pe traseu, marcajul specific, pe care turiștii trebuie să-l urmeze, fiind triunghiul roșu cu margini albe.

Rezervație cu pâraie și animale
Odată ce călătorul intră în rezervație se cufundă într-un peisaj de vis. În special în lunile de toamnă, pădurea capătă nuanțe și pasteluri aparte, asta fiindcă în rezervația de la Tudora, pe lângă arborii de tisă, cei care dau specificul locului, cresc frasini, fagi și goruni, pigmentând autumnal coroana arboriferă.

Urmând traseul, rezervația curge de-a lungul unor poteci line, cu un strat gros de sol forestier, așezate pe o fundație de gresie, ce pot fi străbătute cu lejeritate de o familie cu copii. La tot pasul, natura își dezvăluie surprizele, fiind o adevărată lecție de botanică în aer liber. Nu lipsesc orhideele, brândușele de munte, gențiana şi iedera, alături de alte specii de ierburi și flori. Peisajul este dominat de arborii de tisă, majoritatea cu o vechime de cel puțin 350 de ani, alții chiar și mai vechi, rămași acolo în procesul de primenire a codrului.

Tisa este un copac rar în România, e specific taigalelor siberiene, lucru ce demonstrează că zona a avut cândva o climă mult mai rece. Dar chiar și astăzi, temperaturile sunt mai scăzute în aceste ținuturi din nordul extrem al României.

Ambientul oferit călătorului este poate cel mai important lucru: parfumul sălbatic al ierburilor aromate, o liniște adâncă întreruptă doar de trilurile diferitelor specii de păsări sau de zgomotele subtile ale pădurii. Cărarea care străbate rezervația merge paralel cu un pârâu pitoresc care șerpuiește prin mici ravine, pe sub frunziș.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Polei şi ceaţă în mai multe judeţe. Se circulă în condiţii de iarnă în zonele de munte, precum şi în regiunea Moldovei

Publicat

Centrul Infotrafic a transmis vineri dimineaţă că pe mai multe drumuri din ţară este polei iar în zonele cu ceaţă vizibilitatea este redusă. Se circulă în condiţii de iarnă în zonele de munte, precum şi în judeţele din regiunea Moldovei, unde se acţionează atât cu utilaje, cât şi cu material antiderapant.

Carosabilul este alunecos din cauza poleiului în judeţele: Harghita – DN 15, între Topliţa şi Borsec, şi DN 13B, între Praid şi Gheorgheni; Maramureş – DN 18, între Borşa şi Cârlibaba; Vrancea – DN 2M, între Andreiaşu de Jos şi Broşteni.

Ceaţa scade vizibilitatea sub 200 metri, izolat sub 50-100 metri, pe mai multe artere rutiere din judeţele Braşov, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Maramureş şi Prahova.

La nivelul ţării, potrivit sursei citate, se circulă în general pe un carosabil umed, cu precipitaţii mixte pe alocuri, însă acestea au scăzut în intensitate faţă de ultimele 24 ore.

Pe arterele rutiere principale, respectiv Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, Autostrada A2 Bucureşti-Constanţa, Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti, DN 1 Ploieşti-Braşov şi DN 7 Piteşti-Sibiu, traficul se desfăşoară pe un carosabil umed, în general fără precipitaţii şi fără porţiuni cu polei.

“Recomandăm conducătorilor auto să reducă mult viteza în mers, distanţa de frânare crescând pe un carosabil umed, să-şi echipeze autovehiculele cu anvelopele de iarnă dacă deplasarea va fi efectuată pe sectoare de drum unde este zăpadă, gheaţă sau polei, să mărească distanţa de siguranţă între autovehicule, să evite bruscarea comenzilor şi manevrele riscante şi să se asigure foarte bine înainte de fiecare manevră, circulând cu multă atenţie!“, recomandă reprezentanţii Infotrafic.

Citeste mai mult

Eveniment

Medicii riscă sancțiuni aspre, dacă trimit pacienții în spitalele private

Publicat

Potrivit unei recente  propuneri legislative depuse la Senat, medicii care vor face presiuni asupra pacienților de a se adresa spitalelor private ar putea fi sancționați, mergând până la interdicția de a mai profesa.

Propunerea legislativă vizează personalul medical din sistemul de sănătate publică.

Este vorba despre o propunere legislativă de modificare a reglementărilor referitoare la drepturile cetățenilor din Legea nr. 46/2 003, aflată în dezbatere la Senat.

Autorii acestui proiect legislativ spun că au avut ca model prevederile asemănătoare aflate în vigoare în SUA și Marea Britanie.

Proiectul interzice  cadrelor medicale din sistemul de sănătate publică să influențeze pacienții cu scopul de a se folosi de  servicii medicale private.

Conform acestui proiect legislativ, medicii care acționează în acest sens riscă sancțiuni disciplinare.

Potrivit statutului Colegiului Medicilor din România (CMR), abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, iar acesta riscă sancțiuni care pot fi mustrare, amendă, interdicţia de a exercita profesia, mergând până la retragerea calităţii de membru al CMR.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Cuvios Patapie

Publicat

Sfântul Cuvios Patapie – 8 decembrie

Sfântul Patapie s-a născut în anul 380 în orașul Teba din Egipt. Tatăl lui era guvernatorul regiunii și urmașul unei binecunoscute familii egiptene. El și soția lui erau creștini evlavioși și l-au îndrumat pe fiul lor în citirea Scripturii. Când Patapie a ajuns la vârsta potrivită, părintii lui i-au adus profesori reputați din Alexandria, capitala Egiptului, pentru a-l instrui în domeniul științelor, matematicii, filosofiei și retoricii. Datorită educației sale, a înțeles repede cât de trecătoare era viața din lumea aceasta și s-a simțit atras de viața ascetică. În acest sens a fost inspirat mai ales de Clement, Atanasie și Origen. Tatăl său l-a dus și la Școala catehetică din Alexandria, unde a fost profund influențat de un profesor orb, pe nume Didim. Didim l-a inspirat și mai mult în dorința lui de a urma calea ascezei. Când și-a terminat studiile, Patapie s-a întors la Teba, unde a aflat că tatăl lui murise. Dorindu-și să urmeze o viață aspră a monahilor, a plecat atunci în pustia egipteană, unde a devenit binecunoscut pentru nevoințele lui. Pentru că faima lui se răspândise, iar el nu mai avea pace în pustie, a plecat la Constantinopol în anul 428. În timpul călătoriei, l-a întâlnit pe ucenicul său, Șenuta, care pe vremea aceea era vâslaș. S-au oprit la Corint, unde au rămas vreme de șapte ani la un schit. În anul 435, Patapie a plecat de la schitul său din munți, continuându-și drumul spre Constantinopol. L-a luat cu el pe de-acum monahul Șenuta. Când au ajuns la Constantinopol, cei doi s-au dus, fără să spună cine erau, la Mănăstirea Maicii Domnului din Vlaherne, unde au primit o chilie din cele construite chiar în zidul de apărare a orașului. Rămânând necunoscuți celorlalți, Patapie și ucenicul său și-au reluat nevoințele, petrecându-și vremea în posturi aspre, privegheri și rugăciuni, ca niște monahi de rând. A devenit făcător de minuni, vindecând pe mulți de bolile lor. A trecut la Domnul în anul 463, la vârsta de 83 de ani și a fost înmormântat de ucenicii săi în Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Petra, Constantinopol, biserică ce s-a aflat mai târziu sub protecția familiei imperiale a Paleologilor, și mai ales a Sfintei Ipomoni, mama ultimului împărat al Bizanțului, Constantin Paleologul. După adormirea Sfântului, Biserica a strâns și păstrat cu grijă istoria vieții și a sfintelor sale moaște. La o mie de ani după adormirea Sfântului, când Constantinopolul a fost cucerit de turci, moaștele sfântului au fost luate din biserică și duse la micul schit săpat în stâncă din Corint, după cum sfântul o și ceruse când era încă în viață. Trupul sfântului a fost ascuns în spatele peretelui de apus al peșterii, înaintea iconostasului și a capelei construite acolo. La începutul secolului al XX-lea, un preot din zonă, Pr. Constantin Sosanis, a descoperit moaștele sfântului ascunse în perete. Pr. Constantin, care slujea de obicei în această capelă, era un om neobișnuit de înalt, și din această pricină a hotărât să facă unele modificări ale capelei. Cu o seară înainte să înceapă lucrările la zidul de apus, Pr. Constantin a visat că a venit la el un monah care l-a prevenit: „Fii atent când o să spargi peretele, căci eu mă aflu de cealaltă parte. Sunt Sfântul Patapie Egipteanul. A doua zi, trupul sfântului a fost descoperit: ținea la piept o cruce mare de lemn, un sul de pergament pe care era scris numele său, iar moaștele erau acoperite cu niște frunze mari, încă verzi, de parcă atunci ar fi fost culese. După descoperirea moaștelor sale, Sfântul s-a arătat mai multor oameni în vis sau în vedenie, cerându-le să-l viziteze la “casa lui din Loutraki”. Este cunoscut mai ales ca vindecător de cancer, săvârșind minuni în întreaga lume.

Mănăstirea „Sfântul Patapie”
Moaștele sfântului au fost descoperite în anul 1904. Trupul său răspândea o bună mireasmă. Mulți vizitatori au luat bucăți din moaștele sfântului, dorind să le păstreze pentru sine, însă sfântul li s-a arătat în vis, cerându-le să le aducă înapoi, ceea ce au și făcut. Pentru a le ocroti de asemenea profanări, cu permisiunea autorităților bisericești, pr. Constantin Sousanis a luat moaștele Sf. Patapie din peșteră și le-a păstrat o vreme în casa lui din Loutraki. În anul 1952, Pr. Nectarie, un preot din Soinikismos, în Corinth, a întemeiat o mănăstire în locul unde se găsea peştera unde fuseseră găsite moaştele sfântului, iar moaştele Sf. Patapie au fost reaşezate în peşteră. Începând din anul 1952 până în 1963, stareță a fost monahia Singlitichia. Următoarea stareță a fost monahia Patapia, care a ajutat foarte mult la construcția mănăstirii, dar aceasta a demisionat, din cauza unor probleme de sănătate, în 1970. Actuala stareță este sora Isidora. Pomenirea Sf. Patapie se face pe 8 decembrie, iar pomenirea aflării moaștelor sale se face în marțea Săptămânii Luminate (în amintirea zilei în care au fost găsite). Sfântul a săvârșit multe minuni, ajutând pe mulți bolnavi, familii și persoane aflate în diferite necazuri. Mănăstirea Sf. Patapie se găsește la Loutraki, un oraș-stațiune, la o oră de Atena. Sfintele Moaște sunt așezate într-o raclă de lemn, în partea din spate a peșterii.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 7 decembrie 2023

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 7 decembrie 2023, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 decembrie 2023:

Loto 6 din 49:  2   24   1   47   17  41

Loto 5 din 40:  22   34   3    15   14   36

Noroc:   5  6  3  1  6   1  0

Noroc Plus:   5   8   7   8   2   9

Super Noroc:   0  5  7  2  0   1

Joker:    12   29   10   16  37  17

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending