Connect with us

Actualitate

Când va avea loc ECHINOCȚIUL de primăvară 2025: Începutul primăverii astronomice și momentul în care ziua este egală cu noaptea

Publicat

Publicitate

Echinocțiul de primăvară din 2025 marchează începutul oficial al primăverii astronomice și reprezintă un moment important în ciclul natural al Pământului. Acest fenomen astronomic are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, determinând schimbări în natură, cum ar fi creșterea temperaturilor, înmugurirea plantelor și revenirea păsărilor migratoare, relatează alba24.ro.

Acesta va avea loc pe 20 martie, la ora 10:02 (ora României), când durata zilei va fi egală cu cea a nopții, datorită poziției Soarelui exact pe ecuatorul ceresc. Echinocțiul de primăvară este marcat prin diverse tradiții și sărbători în întreaga lume, fiind un simbol al reînnoirii și echilibrului. În multe culturi, acest moment este asociat cu începutul unui nou ciclu de viață, fiind celebrat prin festivaluri, ritualuri și obiceiuri care reflectă trecerea de la iarnă la sezonul cald.

Echinocțiul de primăvară este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică.

Acest fenomen are loc de două ori pe an:

  • Echinocțiul de primăvară (în fiecare an în jurul datei de 20 martie)
  • Echinocțiul de toamnă (în jurul datei de 22-23 septembrie)

În ziua echinocțiului, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții peste tot pe glob, de unde și denumirea sa, derivată din limba latină („aequus” – „egal” și „nox” – „noapte”).

Schimbările pe care le aduce echinocțiul de primăvară

După echinocțiul de primăvară, în emisfera nordică:

Publicitate
  • Zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (21 iunie).
  • Temperaturile cresc treptat, semnalând trecerea de la iarnă la un climat mai cald.
  • Natură revine la viață, copacii înverzesc, florile încep să înflorească, iar păsările migratoare revin din regiunile calde.

În schimb, în emisfera sudică, echinocțiul de primăvară din nord coincide cu începutul toamnei astronomice.

Echinocțiul de primăvară 2025. Tradiții, superstiții

La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

Intră frig şi ieşi căldură

Să se facă vreme bună

Pe la noi pe bătătură

În unele zone, copii și tinerii se strângeau în grupuri și împodobeau cu flori o creangă de copac. Apoi colindau în casele gospodarilor și primeau în schimb o floare, bani, ouă sau cadouri.

Fetele purtau în păr florile primite.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna.

Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea așteptate.

De asemenea, ar fi bine să acorzi o atenție mai bună plantelor și, mai ales, să nu le faci rău. Altfel, se spune că răul se poate întoarce împotriva ta.

Curiozități despre echinocțiul de primăvară

Efectul Coriolis și rotația Pământului – În ziua echinocțiului, axa Pământului creează un echilibru perfect între lumină și întuneric.

Oul care stă în echilibru – Există o credință populară conform căreia, în ziua echinocțiului, un ou poate fi echilibrat pe vârf datorită alinierii speciale a Soarelui.

Deși este o idee fascinantă, acest lucru este posibil în orice zi a anului, cu suficientă răbdare.

Echinocțiul și piramidele – În timpul echinocțiului de primăvară, la piramida mayașă El Castillo din Chichén Itzá (Mexic), lumina Soarelui creează o iluzie optică spectaculoasă: o umbră în formă de șarpe care pare să coboare pe trepte.

Echinocțiul de primăvară 2025: Semnificații

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii, potrivit Agerpres.

Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

  • echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia
  • solstiţiul de vară apogeul
  • echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie
  • solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Atenție la buzunare: Acțiune a polițiștilor din Botoșani, pentru prevenirea și combaterea furturilor din buzunare/bagaje

Publicat

Publicitate

Joi, în intervalul orar 09:00-13:00, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au organizat o acțiune de prevenire și combatere a înșelăciunilor și furturilor din buzunare/ bagaje.

 

Astfel, activitățile au fost desfășurate în zonele cu risc și în cele în care au fost înregistrate astfel de fapte, de pe raza municipiului Botoșani. În cadrul acestora au fost legitimate peste 50 de persoane, iar trei dintre acestea au fost supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise la deținere.

 

Totodată, au fost dispersate șase grupuri de persoane, predispuse la comiterea de fapte antisociale și au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială, respectiv tulburarea ordinii și liniștii publice și provocare de scandal.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat reținut pentru conducere sub influența alcoolului, la Bucecea

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Bucecea au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 47 de ani, din orașul Bucecea, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi condus autoturismul pe Calea Națională, din orașul Bucecea, fiind sub influența alcoolului. Valoarea indicată de aparatul alcooltest a fost de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)

Publicat

Publicitate

Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuarie/5 februarie 1859), a deschis calea unor prefaceri profunde în viața politică, socială, economică și culturală a Principatelor Unite. Până în decembrie 1861, Cuza a domnit cu două guverne și două capitale, la București și la Iași. În ianuarie 1962 se formează însă un singur guvern și un singur parlament, iar noul stat adoptă numirea oficială de România.

Au urmat în aceste timpuri de prefaceri mai multe reforme și în Biserică, care au dus la schimbări chiar și la tulburări în mersul vieții bisericești din noul stat.

Prin atitudinea sa fermă în ceea ce privește relațiile cu Patriarhia de Constantinopol, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut un prim pas spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Legea sinodală din 1864 proclamă independența Bisericii românești

Una din legile care priveau direct Biserica date în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost ‘Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale’, din 3 decembrie 1864, care a urmărit înfăptuirea unificării bisericești din România. Până atunci cele două Biserici, din Țara Românească și Moldova, erau lipsite de o autoritate sinodală.

Publicitate

Pentru înlăturarea oricărei dependențe de o autoritate bisericească străină, primul articole din lege prevedea că ‘Biserica ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, întru tot ce privește organizarea și disciplina’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Aceasta a fost prima legiferare oficială a străvechii ‘neatârnări’ – sau autocefalii a Bisericii Ortodoxe Române. Existând astfel o Biserică independentă sau autocefală, în mod firesc, ea avea nevoie și de un sinod. Ca atare articolul doi al actului legislativ prevede formarea unui Sinod general al Bisericii Române, precum și a ‘unor sinoade eparhiale’, pentru fiecare eparhie.

Din Sinodul general făceau parte mitropoliți și episcopi eparhioți, arhiereii titulari români, decanii Facultăților de Teologie din București și Iași (inexistente însă la acea vreme), trei deputați din fiecare eparhie, aleși de clerul de mir, preoții de mir și laici cu studii teologice.

Sinodul era prezidat de mitropolitul Ungrovlahiei, care pe baza unei ordonanțe domnești, cu data de 11 iunie 1865, a primit titlul de ‘primat al Românei’.

Sinodul general, întrunit numai în trei sesiuni, toate la București (1865; 1867; 1869, la ultima sesiune nu s-a luat nicio decizie), reprezintă o pagină însemnată în istoria Bisericii române, mai ales pentru faptul că majoritatea legiuirilor votate de sinoadele din anii 1865/1867 au fost adoptate de Sfântul Sinod în 1872/1873.

Lege organică din 1872 – Biserica românească este denumită din nou autocefală

În anul 1867, cerându-se revenirea la canoane și la vechile rânduieli bisericești, a fost alcătuit un proiect de Lege organică pentru Biserica Ortodoxă Română, care apoi a fost votat de Camera Deputaților (4 decembrie 1872) și de Senat (11 decembrie 1872) și promulgat la 14/26 decembrie 1872, sub numele de ‘Legea organică pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți, cum și a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române’.

Prin Legea organică din 1872, s-au pus bazele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ‘menit să păstreze unitatea dogmatică și canonică cu Biserica ecumenică, precum și unitatea administrativă și disciplinară a Bisericii naționale’. (sursa: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, 1981)

Președinția Sinodului o avea mitropolitul primat, iar în lipsa lui mitropolitul Moldovei sau cel mai vechi episcop în hirotonie.

Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

În urma înlăturării domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11 februarie 1866), proclamarea autonomiei autocefaliei a trenat pentru câțiva ani.

Patriarhul Ioachim al III-lea al Constantinopolului (1878-1884) a încercat, după Războiul de independență (1877-1878), anumite tratative cu guvernul român în defavoarea acestui proiect.

Mai mult, în 1982, raporturile Bisericii și ale statului român cu Patriarhia de la Constantinopol s-au înăsprit considerabil din două motive. Astfel, la 9 martie 1882, luându-se în discuție în Camera Deputaților modificarea Legii organice din 1872, s-a exprimat dorința ca primatul Biserici Ortodoxe Române să fie ridicat la treapta de patriarh, iar în Oltenia să fie creată o mitropolie, cu reședința la Craiova.

Al doilea motiv a fost dat de sfințirea, la 25 martie 1889, a Sfântului Mir, în Catedrala mitropolitană de la București, desigur, fără consimțământul Patriarhiei ecumenice.

Lucrurile au rămas în această stare până după retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea și alegerea următorului patriarh, Ioachim al VI-lea (1884-1886), când a început o nouă corespondență privind recunoașterea necondiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

În februarie 1885, a avut loc o adunare secretă la Mitropolia din București, la care au luat parte ierarhii români în prezența ministrului Cultelor, D.A. Sturdza, formulându-se o nouă scrisoare către Patrarhia ecumenică, în vederea recunoașterii autocefaliei. Au urmat alte tratative între București și Scaunul ecumenic, până ce s-a ajuns la un acord în această problemă.

După aceea a urmat corespondența, de ordin formal, necesară într-o asemenea situație.

La 20 aprilie 1885, a fost trimisă la Constantinopol scrisoare mitropolitului primat Calinic Miclescu, însoțită de o adresă a ministrului Cultelor și Instrucțiunii, D. A. Sturdza, prin care se cerea recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Răsăritului.

Patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal, încuviințând cele cerute de mitropolitul primat al României. La 25 aprilie 1885, patriarhul a răspuns atât mitropolitului primat, cât și ministrului Cultelor, arătând că a luat în considerare, împreună cu membrii Sinodului, cererea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o recunoaște ca autocefală.

Tot atunci s-a trimis și tomosul de autocefalie, semnat de patriarhul Ioachim al VI-lea și de zece mitropoliți, membrii ai Sinodului patriarhal, datat în aprilie 1885 (fără zi).

Cu aceeași dată, patriarhul ecumenic a trimis câte o enciclică celorlalte Patriarhi și Biserici Ortodoxe autocefale, informând că a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința Sfântului Sinod din 1 mai 1885, mitropolitul primat Calinic Miclescu a făcut cunoscută recunoașterea autocefaliei, iar la 6 mai au fost citite, în traducere românească, tomosul sinodal și corespondența purtată cu acest prilej.

La propunerea făcută de episcopul Melchisedec al Romanului în Sinod, mitropolitul primat a trimis patriarhului ecumenic, la 30 mai 1885, o scrisoare prin care îi adresa mulțumiri pentru atitudinea înțelegătoare pe care a avut-o în problema autocefaliei. De asemenea, mitropolitul primat a înștiințat și celelalte 11 Biserici autocefale, care existau la aceea dată, despre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia ecumenică. S-au primit de îndată scrisori de răspuns și felicitări.

În felul acesta, după frământări și discuții care au durat peste două decenii, Biserica Ortodoxă Română a intrat în rândul Bisericilor Ortodoxe autocefale ale răsăritului, cu care va păstra și în viitor unitatea dogmatică și canonică, aducându-și contribuția la creșterea prestigiului întregii Ortodoxii. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol: III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981) AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Doi botoșăneni au vrut să dea foc la stuf și au pârjolit hectare întregi

Publicat

Publicitate

Două incendii de vegetație uscată și stuf, în ultimele ore

 

În ultimele ore, pompierii au intervenit pentru stingerea a două incendii de vegetație uscată și stuf, în următoarele localități:

 

✔ Păltiniș – au ars vegetația uscată și stuful de pe aproximativ 1,5 hectare. Pentru stingerea incendiului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Păltiniș, cu două autospeciale de stingere. A fost salvată o casă.

 

Publicitate

✔ Bobulești – a ars vegetația uscată de pe o suprafață de aproximativ două hectare.

 

Pompierii de la Garda de Intervenție Ștefănești și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ștefănești au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă.

 

Cauza probabilă a celor două incendii a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

 

Informare preventivă

 

Pentru prevenirea unor astfel de evenimente facem apel la responsabilitate din partea cetățenilor.

Folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor. Flăcările se pot întinde într-un timp scurt pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

 

Atragem atenția asupra faptului că legislația privind protecția mediului interzice arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

 

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii și deținătorii de terenuri, cu titlu sau fără titlu, au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, a turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending