Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul a suferit moarte de martir la Roma, în timpul domniei împăratului Traian în anul 107 și Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul a avut loc în anul 108. Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul a fost al doilea episcop al Antiohiei, după Evod (+68, unul din Cei 70 de Apostoli), pe vremea împăratului Traian (98-117) și împreună cu Policarp, episcopul Smirnei, au fost ucenici ai Evanghelistului Ioan, cuvântătorul de Dumnezeu. Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul a fost hirotonit episcop de către Sfântul Apostol Petru. Numele „Teoforul” înseamnă „purtător de Dumnezeu”. El fi fost copilul pe care Hristos l-a luat în brațe pentru a-l arata ucenicilor Săi că model de smerenie: „De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor.” (Sfântul Apostol Matei 18, 3); și: „Și cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Sfântul Apostol Matei 18, 5). De aceea a fost numit purtător de Dumnezeu. Când împăratul Traian a trecut prin Antiohia pentru a se lupta împotriva parților (imperiul Persan), Sfântul Ignatie a fost adus înaintea lui. Împăratul l-a cercetat îndelung și a văzut că nu poate fi întors de la credința în Iisus Hristos și pentru aceasta l-a chinuit în felurite chipuri. Arătându-se mai tare decât chinurile, a fost trimis legat la Roma, păzit de zece ostași. A fost arestat, împreună cu alți creștini, în timpul persecuției din Antiohia și pedepsit cu moartea prin aruncare la fiare în amfiteatrul de la Roma. Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul i-a implorat pe creștinii din Roma să nu mijlocească în fata autorităților imperiale pentru a obține achitarea lui, spunând: „Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, că să fiu pâine curata a lui Hristos”. Călătoria Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul fost a programată, probabil, în așa fel, încât el să ajungă la Roma către sfârșitul spectacolelor oferite de împăratul Traian în cinstea victoriei reputate împotriva dacilor. Dacă războiul cu dacii s-a terminat în anul 106, aceste serbări, care au durat 123 de zile, s-au prelungit și în anul 107. După ce Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie este chemat la Domnul, pe 20 decembrie în anul 107, câțiva creștini din Roma, precum și cei care-l însoțiseră din Antiohia la Roma, au adunat cu grijă osemintele ce rămăseseră și le-au pus cu cinste, într-un loc însemnat, afară din cetate. O lună mai târziu, la 29 ianuarie 108, le-au dus din Roma în Antiohia, pentru întărirea și mângâierea păstoriților sfântului. Și a fost călătoria lor cu multă slavă, pentru că toți creștinii doreau să le cinstească. În Antiohia, creștinii îi îngroapă moaștele în cimitirul de lângă Dafne, de la marginea orașului. Astfel, la 29 ianuarie facem pomenirea aducerii moaștelor Sfântului Ignatie Teoforul de la Roma în Antiohia. În anul 438, adică în timpul împăratului Teodosie al II-lea caligraful, au fost mutate în Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din mijlocul Antiohiei. În veacul al VII-lea, adică în timpul împăratului Heraclius (610-641), sfintele moaște au fost duse iarăși la Roma și așezate în Biserica „Sfântul Clement”, fiind cinstite de către creștini, ca un adevărat izvor de puteri dumnezeiești.

Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, care a avut și un mandat de deputat, a fost condamnat, marți, printr-o decizie a Tribunalului Botoșani, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată.

Instanța din Botoșani a admis un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat între Verginel Gireadă și procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcție Naționale Anticorupție (DNA).

Fostul primar a primit și măsura complementară de interzicere a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de trei ani, de la rămânerea definitivă a sentinței.

De asemenea, pe parcursul termenului de supraveghere, instanța l-a obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Botoșani sau Primăriei orașului Bucecea.

Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Gireadă a sumei de 1.329.262 lei, indisponibilizată într-un cont bancar.

Procurorii DNA susțin că, în perioada în perioada iulie 2022-martie 2025, la diferite intervale de timp, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind facilitarea adjudecării unor contracte de achiziții publice, privind derularea și urgentarea aprobării plăților aferente unor contracte de lucrări publice, Dumitru-Verginel Gireadă, în calitate de primar, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții, cu titlu de mită, sume de bani, bunuri și foloase necuvenite de la administratorul de fapt al societății comerciale care executa contractele respective.

Astfel, în perioada septembrie 2022-octombrie 2024, Gireadă ar fi primit, cu titlu de mită, pentru sine și pentru doi membri ai familiei sale, plata contravalorii unor facturi aferente unor materiale de construcții, în valoare totală de 1.090.294 lei, necesare construcției, amenajării și renovării unui număr de trei imobile deținute de acesta și de membrii familiei sale.

În perioada iulie-august 2022, fostul primar din Mihai Eminescu ar fi primit pentru sine, cu titlu de mită, un autoturism marca Mitsubishi în valoare de 20.084 de euro, pe care l-a remis spre utilizare unei persoane apropiate.

În perioada august-octombrie 2024, acesta ar fi cerut pentru o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, aflată în relații comerciale cu societatea mituitorului, efectuarea în mod prioritar a unor plăți.

De asemenea, pe 23 octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins pentru un alt membru al familiei, iar în cursul lunii ianuarie 2025 ar fi primit un folos nepatrimonial reprezentat de încheierea în condiții avantajoase a unui contract de vânzare-cumpărare aferent unui teren în valoare de 50.000 de euro.

În cursul lunilor octombrie 2024-martie 2025, acesta ar fi pretins și primit, pentru sine și pentru altul, respectiv o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, suma de 200.000 de lei, prin atestarea prestării în mod fictiv de servicii de excavare și transport agregate. AGERPRES

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică, scrie alba24.ro.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

• Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice

În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice
În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

Scopul este digitalizarea, reducerea fraudei de TVA și raportarea în timp real a tranzacțiilor, potrivit Ministerului de Finanțe.

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 19⁰⁰ la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

Duminică, 1 februarie, de la ora 19⁰⁰, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag