Connect with us

Eveniment

Când trecem la cărțile de identitate electronice? 5,5 milioane de români trebuie să schimbe buletinul

Publicat

Publicitate

Când trecem la cărțile de identitate electronice? România se află într-un moment crucial în tranziția sa către era digitală, sprijinită de fonduri europene. Totuși, în ciuda optimismului general, realitatea arată că diverse obstacole administrative și logistice amenință progresul acestui proces, relatează Capital.

Cărțile de identitate electronice. De ce s-a amânat proiectul
Când trecem la cărțile de identitate electronice? Un exemplu concludent este implementarea cărților de identitate electronice, un proiect major care, în prezent, stagnează din cauza contestațiilor și licitațiilor nefinalizate, ceea ce ar putea duce la pierderea a 150 de milioane de euro din PNRR.

Mega-proiectul pentru cărțile de identitate electronice a fost inițiat în 2021, când a fost emis primul buletin electronic în Cluj, în cadrul unui program pilot. De atunci, însă, progresul a fost limitat, iar obstacolele întâmpinate sunt multiple.

Principalul impediment este legat de aprovizionarea cu plastic și cipuri, afectată de criza globală a microcipurilor. În urma întârzierilor semnificative în livrarea materialelor necesare, Guvernul a solicitat o renegociere a fondurilor din PNRR, reducând suma alocată inițial de la 200 la 150 de milioane de euro.

În iulie 2022, Imprimeria Națională a lansat prima licitație publică pentru achiziționarea plasticului și cipurilor necesare confecționării cărților de identitate electronice. Câștigătorul, grupul Idemia din Franța, a fost desemnat în februarie 2023, dar acest lucru a adus în discuție un alt blocaj major: achiziționarea infrastructurii PKI, esențială pentru gestionarea și criptarea certificatelor digitale. Licitația pentru această infrastructură a fost inițiată în același an, dar nu a fost finalizată din cauza contestațiilor depuse de o asociere de trei firme, ceea ce subliniază complexitatea situației și diversele interese comerciale și politice care contribuie la stagnare, precizează Capital.

Aceste întârzieri nu sunt doar o chestiune administrativă; ele reflectă o realitate mai amplă în care România se luptă să își modernizeze infrastructura digitală. Specialiștii sugerează că, pe lângă problemele de aprovizionare, există și o lipsă de coordonare și de voință politică în gestionarea acestor proiecte. De asemenea, contestațiile legate de licitații sugerează o competiție acerbă între companiile care oferă soluții tehnologice, fiecare încercând să obțină o favoare politică sau comercială.

Publicitate

Până în 2026, România ar trebui să aibă 5,5 milioane de cărți electronice
Conform planului, până la finalul anului ar trebui să fie emise 1,7 milioane de cărți de identitate electronice, iar până în 2026 numărul total ar trebui să ajungă la 5,5 milioane. Această implementare nu este doar o chestiune de modernizare, ci o necesitate pentru integrarea României în economia digitală globală. Dacă aceste obiective nu sunt atinse, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci și stagnarea procesului de digitalizare în ansamblu.

Dar care este utilitatea reală a cărților de identitate electronice? În primul rând, acestea vor facilita accesul la o gamă largă de servicii publice digitalizate, reducând birocrația și timpul de așteptare pentru cetățeni. Utilizatorii vor putea semna electronic documente oficiale, ceea ce va simplifica procedurile administrative.

În plus, această carte va funcționa și ca un card de sănătate, consolidând accesul la servicii medicale. Pe termen lung, cărțile electronice de identitate vor deveni o cerință esențială pentru călătoriile în Uniunea Europeană, ceea ce face ca implementarea acestui proiect să fie urgentă.

În concluzie, deși România are potențialul de a avansa semnificativ în era digitală, obstacolele actuale subliniază necesitatea unei abordări mai eficiente și coordonate în gestionarea proiectelor de modernizare. Fără o soluționare rapidă a problemelor actuale, țara riscă nu doar să piardă fonduri esențiale, ci și să rămână în urmă în competiția globală pentru inovare și dezvoltare digitală.

Sursa: Capital

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Șofer beat, scos din trafic la Călărași. S-a ales cu dosar penal

Publicat

Publicitate

Joi, in jurul orei 01:00, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au oprit pentru control, pe drumul judetean DJ 282, un autoturism condus de un bărbat, de 38 de ani, din comuna Călărași.

Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0, 87 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Polițiști continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie de 54 de ani, din Gorbănești, a chemat poliția după ce partenerul său a încălcat ordinul de restricție

Publicat

Publicitate

În prima zi a anului, in jurul orei 00:20, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au fost sesizați de către o femeie, de 54 de ani, din comuna Gorbănești, cu privire la faptul că partenerul său a încălcat ordinul de protecție.

Din cercetări, a reieșit faptul că aceasta, pe 31 decembrie, a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu împotriva partenerului său, pentru infracțiunea de violență în familie. În urma emiterii ordinului, bărbatul avea obligația de a nu se apropia de victimă, la o distanță mai mică de 200 de metri.

Ulterior, pe 1 ianuarie, în jurul orei 00:20, bărbatul a revenit la domiciliu, fiind găsit de polițiști în imobilul de care îi era interzis să se apropie.

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Scene ca-n filme pe un drum din Trușești: Tânăr mascat, cu pistolul în mână, oprit de polițiști

Publicat

Publicitate

Tânăr cu cagulă pe față și pistol în mână, depistat de polițiști pe un drum din județ

La data de 1 ianuarie 2025, în jurul orei 21:00, polițiștii Secției de Poliție Rurală nr.3 Hlipiceni au identificat pe un drum sătesc, din comuna Trușesti, un tânăr, care avea o cagulă pe față și un pistol în mână.

Acesta a fost somat de polițiști să se oprească din deplasare. La solicitarea acestora a lăsat arma jos și și-a scos cagulă.

Ulterior, în urma controlului corporal, asupra sa au mai fost găsite un cuțit, un baston telescopic și o lanternă.

I-a fost stabilită identitatea, în persoana unui tânăr de 18 ani, din comuna Gorbănești.
Acesta a precizat polițiștilor ca se plimba.

Arma era neletală, urmează să fie supusă unei expertize pentru a se stabili cu exactitatea categoria. Toate obiectele găsite asupra tânărului au fost confiscate.

Publicitate

De asemenea, a fost întocmit dosar penal pentru infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Citeste mai mult

Economie

Regim hotelier, reguli noi de taxare: Ce impozit vor plăti proprietarii din 2026

Publicat

Publicitate

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026. Veniturile obținute de persoanele fizice din închirieri în scop turistic vor fi impozitate diferit începând cu acest an. Sumele astfel obținute vor fi asimilate veniturilor din activități independente sau celor din cedarea folosinței bunurilor, informează alba24.ro.

Astfel, potrivit Pachetului 2 de măsuri fiscale, se includ în categoria veniturilor din activități independente, veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală.

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026
Pentru aceste venituri, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual calculat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut, scrie Agerpres.

Sumele obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de până la 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, vor fi incluse în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. În acest caz, venitul net anual se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor calculate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.

Până acum, impozitarea se realiza pe bază de normă de venit, dacă erau închiriate 1 – 5 camere, și în sistem real dacă erau închiriate peste 5 camere.

Pentru închirierea pe termen lung, se păstrează deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut.

Publicitate

Închirierea pe termen scurt. Exemplu de calcul

Pentru exemplu vom utiliza un curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei, valabil la data de 1 ianuarie 2026.

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (30%): 6.000 euro – 1.800 euro = 4.200 euro (21.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.200 euro – 420 euro (2.100 lei) = 3.780 euro (18.900 lei)
În acest caz, venitul net de 18.900 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.100 lei (impozit) = 27.900 lei.

Închirierea pe termen lung. Exemplu de calcul

Vom utiliza același curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei:

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (20%): 6.000 euro – 1.200 euro = 4.800 euro (24.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.800 euro – 480 euro (2.400 lei) = 4.320 euro (21.600 lei)
În acest caz, venitul net de 21.600 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.400 lei (impozit) = 27.600 lei.

Se majorează impozitul pe anumite câștiguri

Din acest an, în cazul persoanelor fizice, se majoreză și impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenți. Astfel, acesta urcă de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii și de la 3% la 6% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la dobândirii.

Se majorează de la 10% la 16% impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate (altele decât cele realizate prin intermediari rezidenți) și din transferul aurului de investiții. Măsura este aplicabilă începând cu veniturile anului 2026.

Crește de la 10% la 16% și impozitul pe câștigul din transferul de monedă virtuală, iar măsura este aplicabilă câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026.

Potrivit unui material publicat de PwC, plafonul anual pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri încadrate în categoria veniturilor din activități independente crește de la 60 de salarii minime brute pe țară la 72 de salarii minime brute pe țară. Noul plafon este aplicabil începând cu veniturile anului 2026.

 
Cresc taxele pentru proprietăți și vehicule de lux
Autoritățile vizează și impozitarea bunurilor de lux, prin majorarea taxelor aplicate proprietăților și vehiculelor de mare valoare.

Astfel, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei și autoturisme înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție mai mare de 375.000 lei se majorează de la 0,3% la 0,9% începând din 1 ianuarie 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending