Connect with us

Eveniment

Când trecem la cărțile de identitate electronice? 5,5 milioane de români trebuie să schimbe buletinul

Publicat

Publicitate

Când trecem la cărțile de identitate electronice? România se află într-un moment crucial în tranziția sa către era digitală, sprijinită de fonduri europene. Totuși, în ciuda optimismului general, realitatea arată că diverse obstacole administrative și logistice amenință progresul acestui proces, relatează Capital.

Cărțile de identitate electronice. De ce s-a amânat proiectul
Când trecem la cărțile de identitate electronice? Un exemplu concludent este implementarea cărților de identitate electronice, un proiect major care, în prezent, stagnează din cauza contestațiilor și licitațiilor nefinalizate, ceea ce ar putea duce la pierderea a 150 de milioane de euro din PNRR.

Mega-proiectul pentru cărțile de identitate electronice a fost inițiat în 2021, când a fost emis primul buletin electronic în Cluj, în cadrul unui program pilot. De atunci, însă, progresul a fost limitat, iar obstacolele întâmpinate sunt multiple.

Principalul impediment este legat de aprovizionarea cu plastic și cipuri, afectată de criza globală a microcipurilor. În urma întârzierilor semnificative în livrarea materialelor necesare, Guvernul a solicitat o renegociere a fondurilor din PNRR, reducând suma alocată inițial de la 200 la 150 de milioane de euro.

În iulie 2022, Imprimeria Națională a lansat prima licitație publică pentru achiziționarea plasticului și cipurilor necesare confecționării cărților de identitate electronice. Câștigătorul, grupul Idemia din Franța, a fost desemnat în februarie 2023, dar acest lucru a adus în discuție un alt blocaj major: achiziționarea infrastructurii PKI, esențială pentru gestionarea și criptarea certificatelor digitale. Licitația pentru această infrastructură a fost inițiată în același an, dar nu a fost finalizată din cauza contestațiilor depuse de o asociere de trei firme, ceea ce subliniază complexitatea situației și diversele interese comerciale și politice care contribuie la stagnare, precizează Capital.

Aceste întârzieri nu sunt doar o chestiune administrativă; ele reflectă o realitate mai amplă în care România se luptă să își modernizeze infrastructura digitală. Specialiștii sugerează că, pe lângă problemele de aprovizionare, există și o lipsă de coordonare și de voință politică în gestionarea acestor proiecte. De asemenea, contestațiile legate de licitații sugerează o competiție acerbă între companiile care oferă soluții tehnologice, fiecare încercând să obțină o favoare politică sau comercială.

Publicitate

Până în 2026, România ar trebui să aibă 5,5 milioane de cărți electronice
Conform planului, până la finalul anului ar trebui să fie emise 1,7 milioane de cărți de identitate electronice, iar până în 2026 numărul total ar trebui să ajungă la 5,5 milioane. Această implementare nu este doar o chestiune de modernizare, ci o necesitate pentru integrarea României în economia digitală globală. Dacă aceste obiective nu sunt atinse, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci și stagnarea procesului de digitalizare în ansamblu.

Dar care este utilitatea reală a cărților de identitate electronice? În primul rând, acestea vor facilita accesul la o gamă largă de servicii publice digitalizate, reducând birocrația și timpul de așteptare pentru cetățeni. Utilizatorii vor putea semna electronic documente oficiale, ceea ce va simplifica procedurile administrative.

În plus, această carte va funcționa și ca un card de sănătate, consolidând accesul la servicii medicale. Pe termen lung, cărțile electronice de identitate vor deveni o cerință esențială pentru călătoriile în Uniunea Europeană, ceea ce face ca implementarea acestui proiect să fie urgentă.

În concluzie, deși România are potențialul de a avansa semnificativ în era digitală, obstacolele actuale subliniază necesitatea unei abordări mai eficiente și coordonate în gestionarea proiectelor de modernizare. Fără o soluționare rapidă a problemelor actuale, țara riscă nu doar să piardă fonduri esențiale, ci și să rămână în urmă în competiția globală pentru inovare și dezvoltare digitală.

Sursa: Capital

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un bărbat din localitatea Hilișeu-Crișan a rămas fără acoperiș deasupra capului în urma unui incendiu, izbucnit în jurul coșului

Publicat

Publicitate

Un bărbat din localitatea Hilișeu-Crișan a rămas fără acoperiș deasupra capului în urma unui incendiu, izbucnit în jurul coșului de fum. S-a întâmplat noaptea trecută. Alarma a fost dată puțin după miezul nopții de fiica bărbatului, care locuiește la câteva case distanță de acesta. Tot ea și-a ajutat tatăl să iasă din interior.

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hilișeu-Horia.

Aceștia au constatat faptul că acoperișul casei ardea în totalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la bunurile din interior. A ars acoperișul clădirii, pe o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați, iar tavanul casei s-a deteriorat.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind coș de fum defect.

Informare preventivă:

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Publicitate

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur

Publicat

Publicitate

Biserica Ortodoxă pomeneşte la 13 noiembrie pe cel întru sfinţi, Părintele nostru Ioan Hrisostom, Arhiepiscop al Constantinopolului. Acesta, pentru nespusa lui iscusinţă, a primit numele de Gură de Aur. S-a născut în Antiohia, marea capitală a Siriei între anii 349 şi 354. Tatăl său, Secundus, ofiţer de rang înalt în armata imperiului roman, a murit la scurt timp după naşterea sfântului. Buna sa educaţie se datorează mamei sale Antuza.

Şi-a desăvârşit studiile filozofice, juridice şi oratorice cu distinşii dascăli Andragatie şi Libaniu. Apoi, însetat de cunoaşterea lui Dumnezeu, a luat lecţii de la cunoscutul teolog Diodor, la şcoala de teologie din Antiohia, mai târziu episcop al Tarsului. După mult studiu se hotărăşte să părăsească slava lumească pentru a căuta „pe cele ce sunt, acolo unde este Hristos”. Se botează în anul 370 şi se retrage vreme de 8 ani în asceză.

În anul 381 este hirotonit diacon de către arhiepiscopul Antiohiei, Sf. Meletie Mărturisitorul iar în anul 386 este hirotonit preot de către arhiepiscopul Flavian al Antiohiei. Până în anul 397 desfăşoară activitate bisericească deosebită, remarcându-se ca bun predicator dar şi ca bun organizator al activităţii social-filantropice. Faima lui ajunge în capitala Siriei, iar în 398 după adormirea Sf. Nectarie arhiepiscop al Constantinopolului (381-397), urcă fără voia sa pe scaunul arhiepiscopial al capitalei imperiului.

Ca arhiepiscop al Constantinopolului, cu râvnă dumnezeiască se dedică în activitatea bisericii, distingându-se prin activităţi misionare şi filantropice. Este un bun filantrop şi prin economiile pe care le face prin buna organizare a arhiepiscopiei, înreţine fundaţii unde sunt spitalizaţi cei bolnavi, adăpostiţi cei fără locuinţă, îngrijiţi cei amărâţi şi săraci. Poporul îl iubeşte şi umple bisericile pentru a asculta minunatele lui predici.

Deorece mustra nelegiuirile şi păcatele, îşi face mulţi duşmani. Aceştia complotează împotriva lui fiind susţinuţi de mâna împărătesei Eudoxia. Reuşesc să-l exileze în anul 404 în localitatea Cucuz din Armenia.

După 3 ani este mutat În Pitiuda, dar nu va apuca să ajungă acolo căci, fiind în călătorie, istovit, însetat şi înfometat, moare în localitatea Comane din Pont la 14 septembrie 407. Ultimile lui cuvinte au fost: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Strategia Națională de Apărare: Anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, printre priorități

Publicat

Publicitate

Strategia Națională de Apărare: Anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, inclusiv în mediul online, și creșterea rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea se numără printre prioritățile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, prezentate miercuri de președintele Nicușor Dan, informează alba24.ro.

Documentul amintește acțiunile ostile ale Rusiei, spionajul sau „demersurile unor actori (non)statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională.

Documentul este pus în dezbatere publică și poate fi consultat AICI.

Strategia subliniază nevoia pentru dezvoltarea capabilităților de descurajare și apărare, preponderent prin modernizarea instituțiilor relevante pentru securitatea națională, derularea optimă a programelor de înzestrare a Armatei României, pregătirea personalului militar și dezvoltarea industriei naționale de apărare, aflate în proprietate publică și privată.

De asemenea, este menționată pregătirea economiei, teritoriului și populației pentru apărare, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare și prin sporirea mobilității militare, dar și consolidarea capacității de acțiune din domeniul ordinii publice și siguranței cetățeanului, dezvoltarea măsurilor de răspuns la crize și situații de urgență / protecție civilă / apărare civilă, precum și asigurarea unui management operațional performant, bazat pe interoperabilitate, versatilitate și complementaritate.

Totodată, este necesară, arată strategia, dezvoltarea expertizei și competenței României în gestionarea situațiilor de criză și protecția civilă, dar și creșterea nivelului de securitate cibernetică la nivel național, consolidarea capacității de detectare și investigare a atacurilor cibernetice și fortificarea posturii proactive.

Publicitate

De asemenea, se pune accent în strategie pe crearea de noi tehnologii și accelerarea cercetării științifice și inovării, în special în domenii de importanță strategică, dezvoltarea și gestionarea Inteligenței Artificiale, inclusiv prin valorificarea programelor UE, precum și asigurarea securității cercetării științifice, ca măsură de protecție a ecosistemului de cunoaștere.

Mai este evidențiată și dezvoltarea capabilităților de combatere a amenințărilor asimetrice, cu accent pe amenințările hibride și terorism, protecția informațiilor clasificate în toate domeniile de activitate, prevenirea și contracararea activităților derulate de grupuri de interese ostile, grupări de criminalitate organizată sau entități străine inamice, având ca scop obținerea de beneficii ilegale, alterarea procesului decizional statal sau afectarea unor domenii relevante pentru securitatea națională, inclusiv în mediul online și prevenirea și combaterea infracționalității de orice fel.

În ceea ce privește mediul cetățenesc și coeziunea societală, strategia subliniază nevoia pentru protejarea valorilor democrației liberale și a statului de drept, anticiparea și combaterea agresiunilor informaționale, în condițiile prezervării libertății de expresie, consolidarea valorilor identitare naționale, inclusiv prin păstrarea, protejarea, restaurarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric al României, combaterea practicilor discriminatorii de orice natură, anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, inclusiv în mediul online, și creșterea rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea dar și dezvoltarea culturală și spirituală a cetățenilor României în condiții de egalitate de șanse și în afara oricăror discriminări.

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că pe 24 noiembrie va avea loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema Strategiei Naționale de Apărare.

Șeful statului a arătat că strategia va fi prezentată pe 26 noiembrie în Parlament.

”Va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public, dar termenele vor fi prevăzute”, a spus el.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tinerii din Botoșani, implicați activ în campania de prevenire a consumului de droguri

Publicat

Publicitate

Campanie de prevenire a consumului de droguri – activitate în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”

 Peste 140 de tineri din cadrul Liceului cu Program Sportiv Botoșani au participat astăzi la o activitate de informare și conștientizare privind riscurile consumului de droguri, organizată în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”.

Evenimentul a avut ca scop prevenirea consumului de substanțe interzise și promovarea unui stil de viață sănătos, oferind totodată participanților informații despre oportunitățile de dezvoltare personală și profesională puse la dispoziție prin intermediul proiectului TIN ACT.

Activitatea s-a desfășurat într-un cadru interactiv, tinerii fiind implicați în discuții deschise despre cauzele și efectele nocive ale consumului de droguri, dar și despre importanța alegerilor responsabile în perioada adolescenței. Reprezentanții proiectului au subliniat rolul educației, al sportului și al implicării sociale în construirea unui viitor echilibrat și fără dependențe.

Organizatorii au mulțumit pentru sprijin Penitenciarului Botoșani, care a contribuit la realizarea activității prin prezentarea unor mărturii reale și exemple de consecințe ale deciziilor greșite, precum și conducerii Liceului cu Program Sportiv Botoșani, pentru deschiderea și colaborarea oferită.

Mesajul central transmis tinerilor a fost unul puternic și simbolic:
„Drogurile reprezintă ușa interzisă care, odată deschisă, nu mai poate fi închisă!”

Publicitate

În încheiere, participanții au fost îndemnați să își prețuiască sănătatea, libertatea și viitorul, alegând conștient să spună NU drogurilor și alcoolului!

„Nu permite ca drogurile și alcoolul să îți decidă viitorul!”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending