Connect with us
Publicitate

Eveniment

Când pică Buna Vestire. Toate sărbătorile creștine importante din luna Martie

Publicat

Luna martie, denumită popular Mărțișor are 31 de zile, ziua are 12 ore și noaptea are 12 ore. Luna martie este o lună de post și rugăciune și are doar o singură sărbătoare cu cruce roșie, relatează alba24.ro.

Numele lunii martie provine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană și era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Sub conducerea împăratului Romulus al Romei, anul începea cu această lună. Dar în anul 45 î.Hr., Gaius Iulius Caesar a introdus Calendarul Iulian iar de atunci anul a început pe 1 ianuarie.

Luna Martie este o lună de post și are o singură sărbătoare cu cruce roșie: Buna Vestire sau Blagoveștenia în 2023 pică pe data de 25 martie în calendarul ortodox.

Această sărbătoare amintește de ziua în care Arhanghelul Gabriel îi vestește Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină mama Mântuitorului Iisus Hristos.

Buna Vestire pică în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Nașterea Domnului, pentru că acum are loc zămislirea dumnezeiescului Prunc în pântecele Fecioarei Maria.

Calendar ortodox 2023, luna martie

  • 1 M Sf. Cuv. Mc. Evdochia; Sf. Cuv. Domnina (Canonul cel Mare, partea a III-a) (Post. Nu se fac nunți)
  • 2 J Sf. Sfințit Mc. Teodot, ep. Chiriniei; Sf. Mc. Isihie (Canonul cel Mare, partea a IV-a) (Post. Nu se fac nunți)
  • 3 V Sf. Mc. Eutropie, Cleonic și Vasilisc (Post. Nu se fac nunți)
  • 4 S Sf. Cuv. Gherasim de la Iordan; Sf. Mc. Pavel și sora sa, Iuliana (Sâmbăta Sf. Teodor Tiron – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 5 D Sf. Mc. Conon din Isauria și Conon Grădinarul; Sf. Cuv. Marcu Pustnicul (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
    Duminica I din Post (a Ortodoxiei); Ap. Evrei XI, 24-26; 32-40; Ev. Ioan I, 43-51; glas 5, voscr. 5
  • 6 L Sf. 42 de Mc. din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci (Post. Nu se fac nunți)
  • 7 M Sf. Sfințiți Mc. Vasilevs, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor și Elpidie, ep. din Herson; Sf. Sfințit Mc. Efrem, ep. Tomisului (Post. Nu se fac nunți)
  • 8 M Sf. Ier. Mărt. Teofilact, ep. Nicomidiei (Post. Nu se fac nunți)
  • 9 J † Sf. 40 de Mc. din Sevastia (Pomenirea morților – Moșii de primăvară) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 10 V Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu ei (Post. Nu se fac nunți)
  • 11 S Sf. Ier. Sofronie, patr. Ierusalimului (Sâmbăta a II-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 12 D Sf. Cuv. Teofan Mărt. Sf. Ier. Grigorie Dialogul, ep. Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
    Duminica a II-a din Post (a Sf. Grigorie Palama; Vindecarea slăbănogului din Capernaum); Ap. Evrei I, 10-14; II, 1-3; VII, 26-28; VIII, 1-2; Ev. Marcu II, 1-12; Ioan X, 9-16; glas 6, voscr. 6
  • 13 L Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patr. Constantinopolului (Post. Nu se fac nunți)
  • 14 M Sf. Cuv. Benedict de Nursia; Sf. Sfințit Mc. Alexandru, pr. din Pidna (Post. Nu se fac nunți)
  • 15 M Sf. Mc. Agapie și Plisie, Timolau (Post. Nu se fac nunți)
  • 16 J Sf. Mc. Sabin Egipteanul; Sf. Cuv. Hristodul din Patmos (Post. Nu se fac nunți)
  • 17 V Sf. Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu (Post. Nu se fac nunți)
  • 18 S Sf. Ier. Chiril, arhiep. Ierusalimului (Sâmbăta a III-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 19 D Sf. Mc. Hrisant și Daria, Claudiu și Ilaria; Sf. Mc. Marian diac. (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
    Duminica a III-a din Post (a Sf. Cruci); Ap. Evrei IV, 14-16; V, 1-6; Ev. Marcu VIII, 34-38; IX, 1; glas 7, voscr. 7
  • 20 L Sf. Cuv. Mc. uciși în M. Sf. Sava cel Sfințit (Post. Nu se fac nunți)
  • 21 M Sf. Ier. Iacob Mărt.; Sf. Cuv. Serapion; (Post. Nu se fac nunți)
  • 22 M Sf. Sfințit Mc. Vasile, pr. din Ancira; Sf. Mc. Drosida, fiica împ. Traian (Post. Nu se fac nunți)
  • 23 J Sf. Cuv. Mc. Nicon și cei 199 ucenici ai lui (Post. Nu se fac nunți)
  • 24 V Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri; Sf. Ier. Artemon, ep. Seleuciei (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 25 S (†) Buna Vestire (Blagoveștenia) (Sâmbăta a IV-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)
  • 26 D Odovania Praznicului Bunei Vestiri; Soborul Sf. Arh. Gavriil; Sf. Mc. Montanus, pr. și soția sa, Maxima; Sf. 26 de Mc. din Goția (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
    Duminica a IV-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul; Vindecarea fiului lunatic; Predica de pe munte – Fericirile); Ap. Evrei VI, 13-20; Efeseni V, 8-19; Ev. Marcu IX, 17-32; Matei IV, 25; V, 1-12; glas 8, voscr. 8
  • 27 L Sf. Mc. Matrona din Tesalonic; Sf. Mc. Filit și Lidia, soția sa, cu cei 4 fii ai lor (Post. Nu se fac nunți)
  • 28 M Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, eg. Pelechitului; Sf. Cuv. Ștefan, făcătorul de minuni (Post. Nu se fac nunți)
  • 29 M Sf. Sfințiți Mc. Marcu, ep. Aretuselor și Chiril diac.; Sf. Mc. Iona și Varahisie (Denia Canonului cel Mare) (Post. Nu se fac nunți)
  • 30 J Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Cuv. Euvula, mama Sf. Pantelimon (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 31 V Sf. Sfințit Mc. Ipatie, ep. Gangrei; Sf. Mc. Veniamin, diac. (Denia Acatistului Bunei Vestiri) (Post. Nu se fac nunți)

În tradiția populară românească, luna martie se mai numește Mărțișor și asta datorită sărbătorii mărțișorului ce are loc în această lună. Obiceiul dăruirii mărțișoarelor este un gest de dragoste, prietenie, respect și apreciere.

“Zilele babei Dochia” sau “Babele” ce are loc în perioada 01 – 09 martie. Conform acestei tradiții, se alege o zi din cele nouă și, se spune că așa cum va fi vremea în acea zi, așa ne va fi și nouă norocul în anul respectiv.

Luna martie este luna în care toate femeile sunt sărbătorite. Ziua Internațională a femeii (denumită generic Ziua femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie.

9 martie – Sfinții 40 de mucenici din Sevastia Armeniei

Sfinții 40 de Mucenici erau niște soldați din Sevastia (Armenia) care au mărturisit că sunt creștini, motiv pentru care au refuzat să aducă jertfe idolilor, potrivit crestinortodox.ro

În vremea domniei împăratului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola, aceștia au fost supuși la multe chinuri, iar în final au fost scufundați într-o apă aproape înghețată de lângă cetate.

În acea noapte de 8/9 martie a anului 320, 40 de creștini au biruit moartea, primind în chip văzut cununile muceniciei.

Când torționarii au venit dimineața să vadă „rezultatele” răutății lor, în locul morții, ei au văzut viața, căci niciunul din cei 40 nu a murit peste noapte, ținuți fiind în viață de puterea Duhului Sfânt.

Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele, tortură în urma căreia martirii au trecut la cele veșnice. Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii, a fost luat de mama sa în braței și pus în carul unde erau ceilalți 39 de martiri. Dacă îi dorea salvarea, trebuia să fie lipsit de credința în Hristos. Meliton a murit pe drum, în brațele mamei sale.

Numele celor 40 de mucenici: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Ioan de la Lavra Veche

Publicat

Sfântul Cuvios Ioan Paleolavritul a fost monah în Mănăstirea Peșteri cele Vechi, numită și Lavra cea Veche, unde Sfântul Hariton cel Mare, întemeietorul mănăstirii, a trăit o minune în viața lui, după cum vom putea vedea puțin mai departe. În această peșteră a viețuit și Sfântul Ioan, cel pomenit astăzi. Crescut de mic în dreapta credință și având mare și dumnezeiască dragoste față de Biserica lui Hristos, Sfântul Cuvios Ioan se străduia în fiecare zi să se lipească de Dumnezeu, după cuvântul cel scris în Psalmi: „Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea” (Ps. 72, 27). Trecând cu vederea deșartele plăceri și mândria lumii, a părăsit patria sa și, plecând la Ierusalim, s-a închinat Cinstitei Cruci și la Sfântul Mormânt al Domnului Iisus Hristos, apoi a intrat în cinul monahal. Sfântul Cuvios Ioan s-a așezat în vestita lavră a Sfântului Hariton. În acest loc s-a dăruit deplin tuturor nevoințelor, ducând acolo o viață curată de muncă, de post, petrecând în rugăciune și priveghere, citind Sfintele Scripturi și cugetând pururea la ceasul morții. Pentru viața sa curată s-a învrednicit și de darul preoției. Și multă vreme a săvârșit sfintele slujbe în biserica mănăstirii. Deci, după o viață îndelungată și desăvârșită, plăcută lui Dumnezeu, fericitul Ioan s-a făcut ca un înger în trup și tuturor pildă de viață fără prihană. La adânci bătrâneți s-a mutat în pace la Domnul, în lăcașul cel ceresc, purtat fiind sufletul său de îngerii cei fără de trupuri. Sfântul Cuvios Ioan a trecut la cele veșnice în secolul al VIII-lea. Deoarece Cuviosul Ioan s-a nevoit cea mai mare parte a vieții sale în acea peștera veche, slujind în biserica, a fost numit și Paleolavritul sau „al peșterii celei vechi”. aleolavritul), deoarece lavra cea veche a Sfântului Cuvios Hariton a fost la început o peșteră tâlhărească, în care, Cuviosul Hariton fiind legat de niște tâlhari, a scăpat prin minune, fiindcă au murit deodată tălharii aceia, bând niște vin otrăvit de veninul unui șarpe. Iar după ce s-a dezlegat, a aflat în peșteră mult aur și a făcut mai întâi o biserica în aceeași peșteră și a adunat frații, iar după aceea a zidit mănăstire deasupra peșterii. Iar de vreme ce Cuviosul Ioan a viețuit în acea peșteră veche, slujind în biserică, de aceea a fost numit și „al peșterii celei vechi” sau „al lavrei celei vechi”.

Citeste mai mult

Economie

Nu mai suntem ultimii: Județul Botoșani începe să plătească salarii mai mari ca alte județe din România

Publicat

Economia județului Botoșani începe să devanseze tot mai multe județe din România iar locul care până în anii 2010 era numit “polul sărăciei” din țara noastră începe să plătească pentru a-și păstra angajații salarii mai mari decât în multe alte județe.

Bătălia pentru salarii mai mari în județul Botoșani pare însă a fi doar la început, iar odată cu construcția Autostrăzii Moldovei A7, care va atrage investitori în jurul acesteia, la fel cum se întâmplă în toate țările Uniunii Europene, va avea ca prim efect detronarea afacerilor multor patroni ai zilelor noastre, patroni între care pare a fi o “înțelegere nescrisă” pentru plata salariilor mici s-au chiar a salariului minim pe economie.

București, Cluj și Timiș sunt zonele cu cele mai mari salarii medii din țară, conform statisticilor oficiale.

Acestea au și cele mai mult locuri de muncă postate, după cum arată datele centralizate de o platformă de recrutare, citate de Economedia.

Potrivit INS, câştigul salarial mediu net a fost în februarie de 4.876 lei, în creştere cu 17 lei (+0,3%) față de luna ianuarie 2024 și cu 14,2% față de aceeași lună a anului trecut.

Cele mai mari venituri sunt la București, unde salariul mediu este de 6.136 de lei.

Capitala este urmată de Cluj cu 5.766 de lei și Timiș cu 5.278 de lei. Destul de bine stă și Sibiul, cu 5.051 de lei (puțin peste 1.000 de euro).

Botoșaniul se apropie tot mai mult demijlocul clasamentului, în timp ce pe ultimul loc se află Hunedoara.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.297 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.729 lei), loc unde județul Botoșani încă este fruntaș pe toată România.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 18 aprilie 2024

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 18 aprilie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 18 aprilie 2024:

Loto 6/49: 27, 12, 41, 10, 21, 18

Loto 5/40: 12, 37, 24, 35, 11, 30

Noroc: 8 3 3 9 1 8 8

Super Noroc: 5 3 1 6 8 9

Noroc Plus: 9 3 1 3 8 7

Joker: 42, 6, 44, 17, 26 + 14

Citeste mai mult

Economie

Prețuri mai MICI pentru clienți la Hidroelectrica. Oferta poate fi accesată până la 31 iulie 2024

Publicat

Hidroelectrica a anunțat o reducere a prețului la energia electrică destinată unor categorii de clienți. Compania a făcut publică oferta la începutul săptămânii curente, relatează alba24.ro. În cadrul programului Business Verde destinat clienților non-casnici, începând cu data de 15 aprilie, prețul energiei electrice active (fără TG, tariful de transport) pentru o perioadă contractuală de 12 luni este de 0,55 lei/kWh.

Prețul energiei electrice active cu TG este de 0,55382 lei/kWh.

Anterior, prețul este de 0,58 lei/kWh.

Prețul energiei electrice active este fix pe o perioadă de 1 an. Termenul de plată este 30 zile de la emiterea facturii.

Ce clienți pot beneficia de ofertă

Potrivit Hidroelectrica, oferta este pentru IMM-uri, companii de stat, ca Metrorex, aeroporturi, spitale, companii din subordinea autorităților locale, instituții publice, biserici, creșe.

Oferta se adresează acestor categorii de consumatori non-casnici cu un consum anual estimat sub 100.000 kWh. Poate fi accesată până la 31 iulie 2024.

”Prețul final facturat va fi determinat în conformitate cu prevederile OUG nr. 27/18.03.2022 în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2025, aprobată prin Legea nr. 206/2022 astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G 119/2022 și Legea 357/2022 de aprobare și completare a O.U.G 119/2022”, potrivit companiei.

Clientul va fi facturat la prețul plafonat, dacă prețul total va fi mai mare decât cel plafonat (1 leu/kWh, respectiv 1,3 kWh pentru unii clienți non-casnici).

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România şi furnizează servicii tehnologice esenţiale pentru Sistemul Energetic Naţional. Compania operează 187 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. Deţine un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

De asemenea, compania deţine o cotă de 13,09% din piaţa de furnizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending