Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unui cetățean român care a prezentat la control, pentru autovehiculul pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

În data de 30 octombrie a.c., în jurul orei 16.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, un bărbat, cetățean român, în vârstă de 55 de ani, în calitate de conducător auto al unui microbuz înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 3.892 șomeri (din care 1.752 femei), rata șomajului fiind de 3,54% în scădere ușoară față de luna august cu 0,04 pp.

Din totalul de 3.892 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 722 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.170 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 2.825 șomeri provin din mediul rural și 1.067 sunt din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

 Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,11%, șomerii cu studii primare si fara studii ce reprezintă 19,84% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 16,44%, cei cu învățământ profesional 16,32%,cei cu studii superioare sunt 3,34 % iar cei cu învățământ postliceal 0,95% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 372 persoane foarte greu ocupabile, 2.552 greu ocupabile,949 mediu ocupabile, iar 19 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă: Ciclul de injecție al gazelor în depozitele subterane, început la 31 martie, se finalizează oficial vineri, 31 octombrie și marcăm începutul sezonului rece gazier, scrie alba24.ro.

Gaze se pot extrage (și s-a extras deja) și înainte de 1 noiembrie, dacă vremea este foarte rece iar producția curentă și importul nu ajung să acopere consumul.

Din datele centralizate ale operatorilor de sisteme de transport și responsabili cu înmagazinarea din Europa, România are stocate circa 3,2 miliarde metri cubi de gaze.

Aceasta înseamnă că are un grad de umplere de 99%.

România este pe locul doi în Europa, ca grad de umplere a depozitelor, după Polonia, care este la 100,5% grad de umplere (o specificitate tehnică permite ca un depozit să fie umplut dincolo de 100%).

Ar mai fi Suedia, la 102%, dar cantitatea stocată a suedezilor este insignifiantă – 90 milioane de metri cubi, întrucât scandinavii practic nu au depozite de gaze.

Cu 99% grad de umplere, adică cu depozitele pline, România este la nivelul cerut de Comisia Europeană pentru țările membre – 99% și nu ar trebui să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze, chiar și în condițiile unei ierni grele.

Din depozite se pot scoate până la 25-26 milioane de metri cubi zilnic. În plus, din import se mai pot aduce până la 24 milioane de metri cubi zilnic.

România, ca toate țările din Uniunea Europeană, este obligată prin reglementări europene (Regulamentul UE 2017/1938, modificat după criza energetică din 2022) să asigure rezerve de gaze naturale pentru sezonul rece.

Motivele:

• Consumul de gaze crește mult iarna, din cauza încălzirii.
• Importurile pot fi afectate (de exemplu, din cauza problemelor geopolitice sau a cererii mari în regiune).
• Stocurile asigură stabilitatea sistemului energetic și mențin prețurile sub control.

Guvernul României, prin Ministerul Energiei și compania Transgaz, stabilește anual o țintă minimă de umplere a depozitelor, de obicei peste 90% până la 1 noiembrie. România reușește de regulă să atingă sau chiar să depășească acest prag.

Acestea sunt foste zăcăminte de gaze epuizate, unde gazul este reintrodus sub presiune vara și extras iarna.

Principalele depozite de gaze din România sunt operate de Depogaz Ploiești (filială Romgaz) și Depomureș (asociată cu Engie).

Numărul tichetelor de vacanță emise în luna septembrie a acestui an a fost mai mic cu aproape 85% față de aceeași perioadă din 2024, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere cu 39%, arată datele centralizate de un tur-operator pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Această diminuare a valorii și volumului voucherelor de vacanță afectează unul dintre puținele instrumente directe de sprijin pentru turismul intern, atrage atenția tur-operatorul, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

‘Deși voucherele de vacanță continuă să fie utilizate și în septembrie, datele arată o scădere semnificativă față de anul precedent. Comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul tichetelor de vacanță emise a fost mai mic cu aproape 85%, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere de 39% (…) Consecințele se resimt în întreaga industrie a ospitalității, care se confruntă cu presiuni suplimentare și cu o scădere a atractivității pieței locale, încurajând astfel migrarea turiștilor către destinații externe sau forme de turism nefiscalizate din România’, se menționează în comunicatul Bibi Touroperator.

Informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor relevă că, în primele nouă luni ale anului 2025, s-au emis cu aproape 70% mai puține vouchere decât în perioada similară din 2024, iar numărul celor decontate a scăzut cu 31%.

‘Diferența dintre ritmul de scădere al voucherelor emise și al celor decontate se explică prin faptul că, în circulație, mai există încă vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei. Acestea contribuie temporar la menținerea unui nivel mai ridicat al decontărilor. Odată cu epuizarea acestor tichete, vor rămâne în circulație doar cele emise în acest an, în valoare de 800 lei, al căror volum este, de asemenea, în scădere. Avertismentele formulate anterior de către specialiștii în turism s-au confirmat: deciziile guvernamentale au avut un impact negativ asupra turismului intern, vizibil încă din prima lună de vară’, spune tur-operatorul.

Potrivit sursei citate, reducerea valorii voucherelor de vacanță, creșterea TVA și scăderea puterii de cumpărare au contribuit la deteriorarea progresivă a situației, cu efecte accentuate pentru 2026.

‘Este esențial ca Guvernul să intervină rapid și să stimuleze mecanismele economice. Măsurile de austeritate în sectorul public nu trebuie confundate cu o frânare generală a economiei. În lipsa unor acțiuni corective, riscul declanșării unei spirale recesioniste crește, cu consecințe directe: creșterea șomajului și închiderea unui număr tot mai mare de afaceri. Așteptăm decizia fermă ca TVA nu va crește și mai mult de la 1 ianuarie, ceea ce ar pune definitiv pe butuci turismul. Și mai așteptăm o indexare a valorii voucherelor de vacanță, așa cum s-a anunțat pentru indexarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/zi’, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și președinte al Bibi Group4travel.

Bibi Touroperator, membru Bibi Group4Travel, este unul dintre cei mai importanți tur-operatori pe piața locală de turism, specializat pentru România, cu o cifră de afaceri a grupului de peste 13 milioane euro. Compania a implementat, în premieră, în România, conceptul ‘Înscrieri Timpurii’. AGERPRES