Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a fost, și în această săptămână, un loc plin de viață și curiozitate. Peste 400 de elevi i-au trecut zilnic pragul, unii în cadrul programului „Săptămâna altfel”, alții în „Săptămâna verde”, descoperind universul copilăriei și creației marelui poet național.

Pentru cei care își fac planuri de vizitare, Memorialul oferă o incursiune fascinantă în atmosfera de odinioară. În Casa Memorială pot fi admirate piese originale din colecția familiei Eminovici – mobilier de epocă, obiecte personale și documente rare. În micuța Bisericuță a familiei se află cristelnița în care a fost botezat Mihai Eminescu, adusă de la Biserica Uspenia din Botoșani, o linguriță cu monograma mamei poetului, dar și alte obiecte de mare valoare sentimentală și istorică. În spatele bisericuței se odihnesc membrii familiei Eminovici, într-un colț de liniște și reculegere.

Casa țărănească de epocă reconstituie fidel un interior tradițional de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, oferind vizitatorilor prilejul de a compara modul de viață al țăranilor cu cel al boierimii din acea vreme.

Muzeul tematic „Mihai Eminescu” propune un parcurs cronologic prin viața și opera poetului, redată prin imagini, documente și artefacte care îi marchează drumul de la Ipotești la marile scene culturale ale lumii.

Tot la Memorial, în Sala Portaluri, poate fi admirată expoziția „Zborul… Magia Aripilor Întinse”, semnată de artista botoșăneană Ioana-Gina Poleac, iar în sala „Horia Bernea” este deschisă expoziția-instalație „Pictura este un fel de muzică ce alină un nu-știu-ce, în deșert”, aparținând artistului clujean Mihai Nițu, curatoriată de Kassandra Mihai.

Obiectivele Memorialului Ipotești sunt deschise zilnic, cu excepția zilei de luni, între orele 8:00 și 16:00. Cei care doresc să pășească pe urmele copilului din Ipotești, devenit luceafăr al poeziei românești, pot descoperi aici o lume a emoției, a culturii și a memoriei vii.

Pensiile speciale ale aleșilor locali — primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene — ar putea fi eliminate definitiv, potrivit unui proiect legislativ depus recent la Senat. În prezent, aceste pensii sunt suspendate până la 1 ianuarie 2027, însă inițiatorii propunerii consideră că măsura trebuie să devină permanentă, invocând principiul echității între categoriile de pensionari și nevoia de a elimina privilegiile din sistemul public, relatează alba24.ro.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 22 octombrie și urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate, înainte de a ajunge la votul plenului. Dacă va fi adoptată, legea ar pune capăt unei controverse care durează de ani de zile, legată de indemnizațiile speciale acordate aleșilor locali la final de mandat.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, toate persoanele care începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse așa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă.

Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată. Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate (12 ani, 144 luni), cu condiția ca persoanele să fi exercitat cel puțin un mandat complet de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

Potrivit OUG 57/2019, indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public. De asemenea, indemnizația pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate.

„Spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni x 0,40% x 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON /
lună (144 luni x 0,40% x 32.603 RON), de aproape 7 on mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON” susțin inițiatorii proiectului, doi parlamentari de la USR.

Pensiile speciale ale primarilor și președinților de consilii județene ar putea fi eliminate

Propunerea legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia special a aleşilor locali.

„Această iniţiativă nu este doar o opţiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european. Prin angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin îndeplinirea Jalonului 215.

Deşi pensia specială pentru aleşii locali este, în prezent, suspendată (urmând să fie reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface cerinţa de reformă permanentă şi nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon şi, implicit, evitarea riscului de a pierde finanţarea de 869 de milioane de euro din fondurile europene”, susțin inițiatorii, în expunerea de motive.

Potrivit parlamentarilor, pensia specială se adresează tuturor persoanelor care au deţinut funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean începând cu anul 1992.

„O reactivare neaşteptată a acestui drept ar genera, pe lângă o cheltuială anuală imensă, o masă critică de dosare și obligaţii de plată care ar compromite ireversibil ţintele de deficit şi angajamentele fiscale”, mai susțin inițiatorii.

Sfântul Dumitru, cunoscut și sub numele de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este prăznuit în fiecare an pe 26 octombrie și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase ale toamnei în calendarul creștin ortodox.

În această zi de mare însemnătate, peste 250.000 de români își serbează onomastica, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai răspândit dintre numele purtate este Dumitru, urmat de variantele derivate ale acestuia.

Tradiția populară leagă sărbătoarea Sfântului Dumitru de schimbarea anotimpului: se spune că, odată cu această zi, începe cu adevărat iarna. Vremea se răcește, frunzele încep să cadă, iar natura se pregătește pentru odihna de peste an.

Ce nume de bărbați se sărbătoresc de Sfântul Dumitru

• Dima
• Dimitri
• Dimitrie
• Dimitriu
• Dimitru
• Dumitrache
• Dumitrică
• Dumitriu
• Dumitru
• Dumitruţ
• Mitache
• Mitică
• Mitrea
• Mitrel
• Mitrică
• Mitru
• Mitruş
• Mitruţ
• Mitu
• Mituş

Ce nume de femei se sărbătoresc de Sfântul Dumitru

• Demetra
• Dima
• Dimitra
• Miţa
• Dimitrina
• Dimitriţa
• Dumitra
• Dumitrana
• Dumitrica
• Dumitriţa
• Mitica
• Mitra
• Mitrica

Sfântul mare mucenic Dimitrie face parte din rândul ucenicilor lui Hristos care au uitat de propriile lor suferinţe când L-au mărturisit pe Dumnezeu înaintea oamenilor. Ei L-au iubit atât de intens pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi s-au identificat atât de adânc cu suferinţa Lui, încât au reprodus în viaţa lor, aproape identic, drama Răstignitului pe Cruce.

Sfântului Mc. Dimitrie s-a încreştinat chiar din copilărie, prin grija părinţilor, care erau oameni de vază în oraşul Salonic, tatăl său fiind guvernatorul acestei cetăţi. Fiul lor a fost instruit pentru a deveni militar în armata romană dar şi educat în spiritul virtuţilor evanghelice, confirmându-i-se un statut moral desăvârşit.

După moartea tatălui său, împăratul Maximilian, fiind impresionat de calităţile sale militare, l-a desemnat pe Dimitrie guvernator al oraşului Salonic. În această calitate el imprimă oraşului un duh de viaţă creştină, fapt pentru care autorităţile romane au declanşat o anchetă împotriva sa. În timpul procesului, proconsulul Dimitrie şi-a mărturisit identitatea de creştin în cuvintele: „Eu cred adevărului şi nu mă lepăd de Hristos pentru toate măririle lumii”.

Urmează întemniţarea sa. În oraş exista un luptător puternic numit Lie, care nu putea fi biruit. Foarte mulţi tineri creştini erau siliţi de autorităţile romane să se lupte cu el în pieţe şi circuri, spre delectarea mulţimilor şi uneori chiar a împăratului. Un tânăr, Nestor, dorea înfrângerea lui Lie şi eliberarea tineretului creştin de acest păgân uriaş.

De aceea apelează la sprijinul duhovnicesc al Sf. Dimitrie aflat în închisoare. După ce Nestor a fost binecuvântat pe frunte cu semnul Sf. Cruci, Sf. Dimitrie i-a zis: „Pe Lie îl vei birui şi pe Hristos îl vei mărturisi”. Binecuvântarea Sfântului îi dă puteri tânărului Nestor care îl învinge pe uriaşul Lie. Împăratul, aflând că victoria lui Nestor asupra lui Lie se datorează şi Sf. Dimitrie, dispune condamnarea la moarte. Soldaţi romani au pătruns în temniţă în dimineaţa zilei de 26 octombrie anul 296 şi l-au străpuns cu suliţe iar în ziua următoare l-au decapitat şi pe Nestor.

Trupul Sf. Dimitrie a fost îngropat iar pe mormântul său s-a zidit o frumoasă biserică în oraşul Tesalonic, unde şi astăzi, într-o raclă de argint se păstrează moaştele sale.