Meteorologii au emis un Cod galben de ceață pentru localitățile: Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Corlăteni, Cordăreni, Viișoara, Concești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni și Adășeni, valabil până la ora 12:00.

Din această cauză, pe drumurile din localitățile menționate se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic.

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 112!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată de DIICOT în dosarul “Veranda”, în legătură cu emiterea ilegală a unor autorizaţii de construire, beneficiar fiind omul de afaceri Cristin Zămosteanu.

Printre cei 26 de inculpaţi trimişi în judecată se află funcţionari din Primăria Iaşi şi Poliţia Locală Iaşi, dar şi oameni de afaceri şi membri ai familiei Zămosteanu.

De asemenea, au fost deferiţi justiţiei arhitectul şef, Alexandru Mustiaţă, şeful Direcţiei Juridice, Cristina Oţeleanu, şi Raluca Mocanu – fost arhitect şef al municipiului Iaşi.

DIICOT nu a emis un comunicat de presă privind trimiterea lui Chirica în judecată, însă dosarul a fost înregistrat vineri la Curtea de Apel Iaşi, conform portalului instanţelor.

În comunicatele emise anterior de DIICOT, acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, uzurparea funcţiei, delapidare, spălarea banilor, folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului societăţii într-un scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Ancheta vizează procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii de către dezvoltatori imobiliari care s-au folosit de conexiunile cu funcţionari din administraţia publică locală cu atribuţii în domeniul emiterii şi urmăririi respectării documentaţiilor de urbanism. AGERPRES/

Sfântul Ierarh Teotim, episcopul Tomisului – 20 aprilie

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul era originar din Dacia Pontica și a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și la începutul celui următor, păstorind cetatea de la Marea Neagră, în jurul anilor 380 – 395.
Acest episcop urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului pe la anii 385-390, după trecerea la cele veșnice a episcopului Gherontie al Tomisului. Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima dată în anul 392, de Fericitul Ieronim, în celebra sa lucrare „De viris illustribus”, despre care spune că era păstor strălucit, cu mare dragoste de Dumnezeu și de oameni, teolog învățat și scriitor talentat și neobosit. El afirmă că „a scris scurte tratate sub formă de dialoguri, în stilul vechii elocințe”, ceea ce dovedește vasta sa cultură în retorică și filosofia antică, greacă și latină.
Unele fragmente din scrierile Sfântului Teotim se păstrează în lucrarea Sfântului Ioan Damaschin (†749) „Paralele sfinte”, din care reiese că a scris omilii la unele texte Evanghelice. Istoricul Sozomen scrie despre el că era „scit” (daco-roman) de neam, că „traiul îi era modest” și că era un taumaturg (vindecător de boli). Iar Socrate, alt istoric paleocreștin, spune că fericitul episcop Teotim I era cunoscut de toți – împărați, episcopi, călugări, credincioși și barbari (adică păgâni) –, pentru evlavia și corectitudinea vieții sale. Prin scrierile sale patristice, Sfântul Ierarh Teotim este considerat creatorul Filocaliei românești fiind contemporan cu un alt Sfânt român, și anume Sfântul Ioan Casian. În gândirea sa Sfântul Ierarh Teotim a fost, desigur, influențat de Sfântul Ioan Gură de Aur și de părinții capadocieni. Deseori, sfântul Teotim amintește în scrierile sale despre liniștea minții și a inimii. Sub păstoria Sfântului Teotim mănăstirile și sihăstriile din Dobrogea secolului IV, renumite prin asceză și isihie (liniște), au trăit o epocă de aur, devenind în secolele V-VI cunoscute în întreg imperiul prin vestiții „călugări sciți”, răspândiți atât la nord de Dunăre până în Carpați, cât și la sud până la Ierusalim, Constantinopol, Roma și Africa. Bisericile înălțate de el, ale căror ruine se pot vedea și astăzi, erau mari, ornamentate cu mozaicuri, ceea ce dovedește numărul impresionant de credincioși, precum și frumusețea cultului și arhitecturii secolelor IV-V.
Ca misionar, Sfântul Teotim I era tot atât de râvnitor pentru Hristos ca și înaintașii săi. El avea mult de suferit din partea „barbarilor” migratori, pe care reușea să-i îmblânzească cu greu prin daruri, prin rugăciuni și prin sfințenia vieții sale. Din această pricină păgânii îl numeau „zeul romanilor”.
Pe la sfârșitul primului deceniu al secolului V, Sfântul episcop Teotim s-a strămutat cu pace la cele veșnice. Pentru viața sa curată, pentru opera sa misionară și pentru credința cu care a mărturisit pe Hristos, Biserica Ortodoxă l-a trecut în rândul sfinților, pomenirea lui făcându-se la 20 aprilie. În „Acta Sanctorum” se spun următoarele despre Sfântul Teotim I: „La Tomis, în Scithia, se face pomenirea Sfântului Teotim (Theotimos) episcopul, pe care l-au cinstit chiar barbarii necredincioși, pentru sfințenia și minunile lui”.

Cultura grâului de toamnă este afectată de secetă pedologică moderată şi puternică în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, precum şi local în estul şi sudul Transilvaniei, potrivit unei analize a Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

“La data de 19 aprilie 2024, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică), pe suprafeţe extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia, local în estul şi sudul Transilvaniei”, spune ANM.

În schimb, rezerva de umiditate a solului se încadrează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Maramureş, Crişana şi Banat, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în nordul şi sudul Olteniei, în nordul, nord-vestul, vestul, sudul şi estul Munteniei şi, izolat, în estul Moldovei şi al Dobrogei.

La porumb, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apă se situează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în Crişana şi Transilvania, în cea mai mare parte a Munteniei şi a Moldovei, în centrul şi sud-vestul Dobrogei şi, izolat, în nord-estul Banatului.

În Oltenia şi Maramureş, local în nordul, centrul, estul şi sud-estul Dobrogei, în nordul, vestul şi nord-vestul Banatului, nordul, estul, centrul şi sudul Moldovei şi, izolat, în vestul şi sudul Munteniei, se înregistrează deficite de umiditate în sol.

Agricultorii din judeţul Prahova spun că, la această oră, situaţia culturilor de grâu este critică pe fondul secetei şi cer desfiinţarea sistemului antigrindină despre care susţin că nu protejează, în realitate, împotriva grindinei şi, mai mult, ar favoriza seceta.

Zeci de agricultori, unii însoţiţi de utilaje, au protestat pe 15 aprilie în comuna prahoveană Valea Călugărească, cerând oprirea sistemului antigrindină.

Şi fermierii din Arad se plâng de seceta accentuată de temperaturile neobişnuit de ridicate din ultima perioadă şi spun că plantele cultivate în toamnă, precum grâul, orzul şi rapiţa, s-au maturizat prematur din cauza căldurii, dar sunt subdezvoltate din cauza lipsei apei din sol.

Preşedintele Cooperativei “Fermierul Nădlăcan”, Milan Kelo, a declarat, luni, 15 aprilie, pentru AGERPRES, că deficitul de apă din zonă este 250 de litri pe metru pătrat începând din vara anului trecut şi până în prezent, iar de la începutul acestui an precipitaţiile căzute sunt la jumătate faţă de media anilor trecuţi.

Fermierul spune că în perioada 1 ianuarie – 31 martie au căzut doar 72 de litri de precipitaţii pe metru pătrat, adică o medie de 24 de litri pe lună, în timp ce media lunară normală este de 54 de litri în zona Nădlac.

“Avem deja crăpături în pământ din cauza secetei, iar culturile de toamnă suferă. Orzul şi grâul sunt cele mai afectate, nu s-au dezvoltat corespunzător. Dacă în următoarele zece zile nu plouă, iar prognoza arată că nu va ploua, estimăm pierderi de până la 30% la aceste culturi”, a spus Milan Kelo.

Similar, partea de sud a judeţului Vaslui se confruntă cu o secetă pedologică accentuată, iar în partea nordică se înregistrează secetă moderată, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui. Din cauza deficitului major de apă din sol, sunt semnalate probleme la culturile de grâu, rapiţă, orz sau orzoiacă, înfiinţate în toamna anului trecut, iar o parte dintre producătorii agricoli au întors deja culturile din cauza răsăririi neuniforme. AGERPRES