Connect with us

Actualitate

Când începe Postul Paștelui în 2023 pentru ortodocși și catolici. Este cel mai lung și aspru post din an

Publicat

Publicitate

Postul Paștelui 2023. Pentru creștinii ortodocși Postul Paștelui începe în 2023 pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, potrivit Calendarului Creștin-Ortodox 2023.

La catolici Postul Mare începe și se termină cu o săptămâna mai devreme. La catolici, Postul Mare ține din 22 februarie până pe 8 aprilie.

Data la care creștinii sărbătoresc Paștele este influențată de echinocțiul de primăvară (dată fixă) și de luna plină (dată variabilă). Astfel, data Paștelui se schimbă de la an la an.

În 2023, Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Au fost și excepții, în unii ani când datele au coincis.

Când pică Paştele Ortodox în 2023

Paște 2023 – 16 aprilie

Când pică Paştele Catolic în 2023

Paște 2023 – 9 aprilie

Publicitate

Zile libere de Paște 2023 – minivacanță de 4 zile

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
  • 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)

Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români.

La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Când este Lăsata Secului înainte de Postul Paștelui 2023

Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 19 februarie 2023. În săptămâna următoare, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Postul Paștelui 2023: ce reguli trebuie să respecte credincioșii?

În popor Postul Paștelui mai este denumit și Postul Mare. Acest post durează de obicei patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Totodată, este cel mai lung și strict post ținut de creștinii ortodocși.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Însă, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii, pentru a sărbători Învierea Domnului Iisus Hristos.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios. De asemenea, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune, spun preoții.

Cum se ține Postul

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
  • Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
  • În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
  • Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.
  • De BunaVestire (25 martie și de Florii (17 aprilie) este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Zile de post si posturi – Calendar Ortodox 2023

Sunt mai multe perioade în care creștinii trebuie să țină post potrivit rânduielilor bisericești prezentate de crestinortodox.ro

  • Miercurile si vinerile de peste an, afara de cele cu dezlegare, insemnate cu harti
  • Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie )
  • Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul ( 29 august )
  • Inaltarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie )
  • Postul Sfintelor Pasti ( 27 februarie – 15 aprilie )
  • Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 12 iunie – 28 iunie )
  • Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 14 august )
  • Postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Proiectil rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, descoperit azi în pădurea de la Horlăceni

Publicat

Publicitate

Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, în această după-amiază, într-o pădure din localitatea Horlăceni, de un bărbat pasionat de detecția metalelor.

Realizând pericolul, acesta a chemat în sprijin pirotehnicienii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

Echipa pirotehnică a constatat faptul că este vorba de un proiectil perforant trasor, cal.50 mm, în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică.

Elementul de muniție a fost ridicat și transportat în poligonul militar de la Copălău, în vederea distrugerii la o dată ulterioară.

ISU Botoșani a transmis cu această ocazie că dacă se întâmplă să găsiți obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce seamănă cu elemente de muniţie neexplodată trebuie să respectați următoarele reguli:

✅ să nu le mișcați de pe locurile pe care se află;

Publicitate

✅ să nu le desfaceți şi să nu le predați operatorilor economici;

✅ să nu le introduceți în clădiri, încăperi sau locuinţe;

✅ să nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;

✅ să nu le loviți, să nu le tăiați şi să nu le demontați;

✅ să nu folosiți focul deschis în apropierea acestora.

Citeste mai mult

Eveniment

Servești ciorbă de burtă la restaurant? Ce au descoperit specialiștii, după analiza unor produse

Publicat

Publicitate

“Ce conține ciorba de burtă servită în restaurante?”, este o întrebare pe care nu o auzim prea des de la iubitorii acestui fel absolut delicios de mâncare, însă InfoCons a realizat un studiu și privind ingredientele și valorile nutriționale ale ciorbelor de burtă comercializate în restaurante. Analiza a inclus 65 de preparate, relatează alba24.ro. Rezultatele studiului au arătat că aceste produse pot conține aditivi alimentari (E-uri).

Conform datelor existente în meniurile fizice din restaurantele ce au făcut obiectul studiului sau pe site-urile acestora de unde consumatorii pot comanda online produsele situația este următoarea:

  • gramajul pe porţie de ciorbă de burtă variază între 100 şi 571 de grame.
  • valoarea calorică raportată la 100 grame este cuprinsă între 24 kcal și 285 kcal , media fiind de 135 kcal
  • cantitate de sare raportată la 100 de grame de ciorbă de burtă variază între 0.1 grame – 5.54 grame
  • cantitate de zahăr raportată la 100 de grame de ciorbă de burtă variază între 0.45 grame – 2.96 grame

Organizația Mondială a Sănătății recomandă 5 grame/zi de sare și o cantitate de 25 grame/zi de zahăr.

Ce poate conține ciorba de burtă. Aditivi

Potrivit InfoCons, numărul de aditivi alimentari variază între 0-14, însă media numericului de aditivi alimentari (E-uri) este de 5.

Aditivi frecvent întâlniți:

  • acid ascorbic (E300)
  • dioxid de sulf (E220)
  • lactat de sodiu (E325)
  • acetati de sodiu (E262)
  • difosfati (E450)
  • trifosfati (E451)
  • polifosfati (E452)
  • nitrit de sodiu (E250)
  • acid acetic (E260)
  • caramel (E150a)
  • acid sorbic (E200)
  • propionat de calciu (E282)
  • zaharină (E954)
  • amidon modificat (E1422)
  • monoglutamat de sodiu (E624)
  • guanilat disodic (E627)
  • inozinat disodic (E631)
  • extract de rozmarin (E392)
  • curcuma (E100)
  • iodat de potasiu, ferocianura de potasiu (E536)
  • acid citric (E330)
  • metabisulfit de sodiu (E223)
  • guma xantan (E415)
  • difosfat de potasiu (E450)
  • tartrat de potasiu (E336)
  • monogliceride (E471)
  • guma guar (E410)
  • dextroza  guma carruba (E410)
  • lecitine (E322) , ribonucleotide disodice (E635)

”Fie că le consumăm în restaurant sau le comandăm on line operatorul economic trebuie să respecte prevederile Ordinului ANPC nr. 201 din 19 aprilie 2022 referitor la furnizarea de informații la comercializarea produselor finite/ mâncărurilor furnizate de unitățile de restaurație colective”, atenționează InfoCons.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cum va fi vremea săptămâna viitoare. În sfârșit avem temperaturi specifice pentru mijlocul lunii ianuarie la Botoșani. Chiar și puțină zăpadă

Publicat

Publicitate

În sfârșit avem temperaturi specifice pentru mijlocul lunii ianuarie la Botoșani. Vremea va fi închisă pe parcursul săptămânii viitoare la nivelul întregii țări, cu intensificări ale vântului, precipitații mixte și valori termice apropiate de cele specifice perioadei, potrivit prognozei pe șapte zile, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), citat de agerpres.ro.

Temperatura maximă nu va depăși 6 grade Celsius la nivelul țării, iar minima va coborî în depresiuni până la -14 grade Celsius.

Astfel, în țară, în intervalul 12 ianuarie, ora 8:00 – 13 ianuarie, ora 8:00, valorile termice vor fi apropiate de normele perioadei în majoritatea zonelor. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -3 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -11 și 0 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări în nord-vestul, nordul și centrul țării, precum și în extremitatea de sud și sud-est.

Temporar va ninge slab la munte, în special în Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali, în Maramureș, local în Transilvania și în nordul Crișanei și al Moldovei, iar în Dobrogea și posibil în sud-estul Munteniei, pe arii restrânse vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în Carpații Orientali și Meridionali, în special la altitudini mari unde vor fi viteze în general de 60 – 70 km/h viscolind zăpada, iar ziua pe suprafețe mici, temporar în sud-vestul Olteniei, sudul Transilvaniei, precum și în zona subcarpatică a Moldovei și Munteniei. Izolat se va semnala ceață.

În perioada 13 ianuarie, ora 8:00 – 14 ianuarie, ora 8:00, în țară valorile termice diurne vor fi comparabile cu cele din ziua precedentă, însă noaptea va fi mai rece, local geroasă îndeosebi în Maramureș și Transilvania. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra în general între -3 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -11 și 0 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali, spre -14…-13 grade Celsius. Cerul va fi variabil în vestul teritoriului, iar în rest va prezenta înnorări temporare. Va ninge slab, pe arii restrânse la munte, în Moldova și sudul Transilvaniei, iar în celelalte regiuni, doar cu totul izolat vor fi posibile fulguieli. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări, ziua în zona montană înaltă, în Moldova, Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei, unde vor fi viteze în general de 40 – 50 km/h și pe arii restrânse și în regiunile vestice, iar noaptea doar pe litoral și în zona Carpaților de Curbură. Pe spații mici se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

În zilele 14 ianuarie, ora 8:00 – 15 ianuarie, ora 8:00, valorile termice se vor situa în jurul normelor climatologice specifice pentru această dată la nivelul țării. Ziua, cerul va fi variabil, cu unele înnorări în regiunile sudice, iar noaptea nebulozitatea se va extinde treptat în jumătatea nordică, dar numai izolat va ninge slab. Vântul va sufla slab și moderat, local cu ușoare intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 și 4 grade Celsius, iar noaptea va fi geroasă, pe alocuri în Transilvania și depresiunile subcarpatice din nordul Olteniei, cu temperaturi minime ce se vor situa în general între -13 și -3 grade. Pe arii restrânse, în special în vest și centru, dimineața și noaptea, se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

Publicitate

În intervalul 15 ianuarie, ora 8:00 – 16 ianuarie, ora 8:00, în cea mai mare parte a țării valorile termice vor fi în continuare apropiate de normalul climatologic caracteristic pentru mijlocul lunii ianuarie. Cerul va fi variabil, temporar cu unele înnorări în nordul, centrul și estul teritoriului, unde pe arii restrânse se vor semnala precipitații slabe predominant sub formă de ninsoare și lapoviță, ce pot favoriza și depunerile de polei. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 și 6 grade, iar cele minime vor fi cuprinse în general între -8 și 0 grade. Pe alocuri, dimineața și noaptea, îndeosebi în vest și centru se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

Potrivit ANM, tendința evoluției vremii în perioada 16 ianuarie, ora 8:00 – 19 ianuarie, ora 8:00, arată valori termice vor fi în creștere treptată, astfel mai ales în sud și est, acestea se vor situa peste mediile multianuale specifice pentru această perioadă. Probabilitatea pentru precipitații slabe va fi mai ridicată în nordul, centrul și nord-estul țării.

Citeste mai mult

Eveniment

La Botoșani suntem mai puțini față de anii ’90, dar numărul celor care au depășit 85 de ani este de trei ori mai mare

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani a pierdut aproape 80.000 de locuitori în ultimii 35 de ani însă numărul celor care au depășit vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare decât în anii ‘90.

Dacă în 1990 populația județului Botoșani era de 464839 persoane, la ultimul recensământ, cel făcut în urmă cu doi ani, în județ mai aveau domiciliul stabil 390405 de persoane, ceea ce arată că față de ultimul an al României lui Ceaușescu populația a scăzut cu peste 75.000 de persoane, arată Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Botoșani, Anuarul Statistic al județului Botoșani din 2023.

Trăim însă mai mult, sau cel puțin asta arată cifrele centralizate de autoritățile de la Botoșani.

Dacă în anii 90 în județ trăiau un număr de 2927 de persoane care aveau 85 de ani şi peste această vârstă, în prezent numărul persoanelor care au ajuns să depășească vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare, ceea ce ar indica statistic faptul că s-au schimbat foarte mult condițiile de trai în nordul României.

Practic în județ trăiesc astăzi aproape 9000 de vârstinici care au depășit vârsta de 85 de ani, mai arată datele centralizate.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending