Connect with us

Educație

Când are loc simularea examenului de Bacalaureat

Publicat

Publicitate

Calendarele de testări în cadrul sesiunilor de simulare a examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat 2022 au fost făcute publice oficial, anunță alba24.ro.

 

Simularea examenului de Bacalaureat se desfășoară în perioada 28-31 martie, iar simularea Evaluării Naționale, în 4-6 aprilie.

Simulările pentru examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională se vor susține cu prezența fizică.

Rezultatele la simulări sunt discutate individual cu elevii, prin dezbateri la nivelul clasei, în ședințe cu părinții, în consiliul profesoral, pentru măsuri de îmbunătățire a performanțelor școlare.

Calendarele de testări în cadrul sesiunilor de simulare a examenelor de Evaluare Naționale și Bacalaureat 2022 au fost făcute publice oficial, prin Ordinul ministrului Educației nr. 3054/21.01.2022.

Publicitate

Simularea examenului de Bacalaureat se desfășoară în perioada 28-31 martie, iar simularea Evaluării Naționale, în 4-6 aprilie.

Simulările pentru examenele de Bacalaureat și Evaluare Națională se vor susține cu prezența fizică.

Rezultatele la simulări sunt discutate individual cu elevii, prin dezbateri la nivelul clasei, în ședințe cu părinții, în consiliul profesoral, pentru măsuri de îmbunătățire a performanțelor școlare.

Calendar SIMULARE examen BACALAUREAT 2022

  • 28 martie 2022: Simulare proba E a) – Limba și literatura română
  • 29 martie 2022: Simulare proba E c) – Matematică sau Istorie
  • 30 martie 2022: Simulare proba E d) – Disciplina la alegere a profilului și specializării
  • 31 martie 2022: Simulare proba E b) – Limba și literatura maternă
  • 14 aprilie: Afișarea rezultatelor (se comunică elevilor).

Pentru simularea probelor scrise la Bacalaureat, este valabilă programa aprobată prin OME 3237/5 februarie. Sunt exceptate următoarele conținuturi:

Calendar SIMULARE examen Evaluare Națională 2022, clasa a VIII-a

  • 4 aprilie 2022: Simulare proba Limba şi literatura română
  • 5 aprilie 2022: Simulare proba Matematică
  • 6 aprilie 2022: Simulare proba Limba maternă
  •  14 aprilie 2022: Afișarea rezultatelor (se comunică elevilor)

Pentru simularea probelor scrise la Evaluare Națională clasa a VIII-a, este valabilă programa aprobată prin OME 3237/5 februarie. Sunt exceptate următoarele conținuturi:

Calendarele examenelor propriu-zise – Bacalaureat și Evaluare Națională 2022

Calendar BACALAUREAT 2022 (examen)

Sesiunea iunie – iulie 2022:

23 – 27 mai 2022 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

27 mai 2022 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

6 – 8 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

8 – 9 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

9 – 10 iunie 2022 – Evaluarea competențelor digitale – proba D

13 – 15 iunie 2022 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

20 iunie 2022 – Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

21 iunie 2022 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

22 iunie 2022 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

23 iunie 2022 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

27 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00—18:00

28 – 30 iunie 2022 – Rezolvarea contestațiilor

1 iulie 2022 – Afișarea rezultatelor finale

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 (examen)

30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională

3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă

16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă

17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă

23 iunie 2022 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19.00): Depunerea contestațiilor

24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12.00): Depunerea contestațiilor

24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor

30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Structura anului școlar 2021-2022 – Semestrul al II-lea (17 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022)

Cursuri: luni, 17 ianuarie 2022 — joi, 14 aprilie 2022

Vacanță de primăvară: vineri, 15 aprilie 2022 — duminică, 1 mai 2022

Cursuri: luni, 2 mai 2022 — vineri, 10 iunie 2022

Vacanță de vară: sâmbătă, 11 iunie 2022 — data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului școlar 2022—2023.

Anul școlar 2021 – 2022 a început la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 și are 34 de săptămâni de cursuri.

Cursurile anului școlar 2021 – 2022 au început la data de 13 septembrie 2021.

Prin excepție de la prevederile acestea, se stabilesc următoarele:

  • pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;
  • pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022
  • pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a), și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Costurile din construcții vor crește semnificativ în 2026. România, puternic dependentă de importuri non-UE

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2026, sectorul construcțiilor din România va fi afectat de majorări importante de costuri, generate de introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene.

Conform unei analize făcute publice miercuri, cele mai expuse scumpirilor vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – elemente indispensabile în majoritatea proiectelor de construcții, potrivit Agerpres.

Noua taxă este parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și presupune costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. Aceste costuri vor fi transferate treptat în prețurile materialelor, iar ulterior se vor reflecta în costul final al construcțiilor.

„Pentru foarte multe materiale utilizate în România, materia primă sau produsele semifinite sunt importate din afara Uniunii Europene. Odată cu introducerea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în structura de preț. Anul 2026 va marca momentul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, afirmă Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).

Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va reprezenta, practic, ultima perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente.

Scumpiri aplicate treptat

Publicitate

Majorările de preț nu vor apărea brusc, prin anunțuri oficiale, ci vor fi introduse etapizat. Producătorii și importatorii își ajustează deja structurile de cost, urmând ca noile prețuri să intre treptat în piață, pe măsură ce sunt utilizate materii prime achiziționate la costuri mai mari.

Astfel, materialele fabricate din materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate la prețurile actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta integral impactul taxei de carbon, al energiei și al costurilor logistice.

„Nu discutăm despre o scumpire instantanee, ci despre una dictată de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în derulare mai pot beneficia de prețurile vechi dacă se grăbesc cu achizițiile. Ulterior, pe măsură ce apare producția nouă, creșterile de preț devin inevitabile”, explică Raileanu.

Această fereastră de timp va fi limitată și diferită de la un producător la altul, în funcție de stocuri, contracte și ritmul transferului de costuri în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor poate influența semnificativ costul final.

România, puternic dependentă de importuri non-UE

Analiza arată că România depinde în mare măsură de importuri din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, țări care nu fac parte din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va avea un impact direct asupra acestor importuri, iar estimările din piață indică scumpiri de 9–10% pentru materia primă și produsele semifinite, în special în cazul oțelului și aluminiului.

Cele mai afectate vor fi construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate ajung la 9–10%, iar produsele metalurgice, în ansamblu, ar putea înregistra majorări de aproximativ 10%.

Efectele se vor propaga în lanț: pavajele ar putea avea scumpiri de circa 6%, acoperișurile metalice și profilele – 5–7%, iar panourile sandwich – 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat va fi și mai mare.

Construcțiile ar putea fi cu până la 15% mai scumpe

„Dacă adunăm creșterile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate fi cu până la 15% mai mare în 2026 comparativ cu 2025”, explică Cosmin Raileanu.

Astfel, o investiție de 100.000 de euro realizată în 2025 pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără modificări de proiect sau standard, exclusiv din cauza scumpirilor din lanțul de aprovizionare.

În prezent, nu sunt anticipate creșteri semnificative pentru materialele de izolație, precum polistirenul sau vata minerală, acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens poluante din afara UE. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste segmente pe termen mediu.

În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în modul de formare a prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectele în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai costisitoare decât cele din 2025.

„În perioada următoare, diferența nu o va mai face cel mai mic preț de listă, ci capacitatea de a planifica eficient, de a cumpăra din timp și de a optimiza corect achizițiile”, subliniază Cosmin Raileanu.

Sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Hidroelectrica, anunț pentru clienți: Întreruperi la facturi, plăți și alte operațiuni, din 1 ianuarie. Care este motivul

Publicat

Publicitate

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat că va derula, în perioada 1-20 ianuarie, un proiect pentru digitalizare și creșterea calității serviciilor oferite clienților, operațiune care presupune implementare a unui nou sistem informatic, precum și migrarea bazelor de date, informează, miercuri, compania.

Potrivit sursei citate, noile sisteme informatice vor permite, pe termen mediu și lung, o gestionare mai eficientă a relației cu clienții, procese de facturare mai rapide și mai sigure, o transparență sporită a informațiilor privind soldurile și plățile, precum și dezvoltarea unor funcționalități digitale îmbunătățite, orientate către nevoile consumatorilor.

În contextul acestor operațiuni tehnice, Hidroelectrica informează că, temporar, anumite activități vor fi întrerupte:

  • emiterea și corectarea facturilor;
  • reconcilierea soldurilor și alocarea plăților;
  • alte operațiuni care presupun accesarea sau modificarea bazelor de date.

De asemenea, plățile efectuate prin alte canale decât aplicația iHidro (de exemplu, transfer bancar), în perioada 1 – 15 ianuarie, se vor reflecta în soldurile clienților după finalizarea etapelor de migrare, respectiv începând cu 15 ianuarie, fără a afecta drepturile contractuale ale clienților.

Pe toată durata implementării, activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura conform programului normal.

Hidroelectrica subliniază că aceste investiții în infrastructura IT sunt realizate în beneficiul direct al consumatorilor, pentru a asigura servicii moderne, sigure și adaptate cerințelor actuale.

Publicitate

sursa: agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului este sărbătorită de Biserică la 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a primit tăierea împrejur, act care confirma legământul poporului israelit cu Dumnezeu, pe de o parte ca să împlinească legea, cum însuși Mântuitorul spune în Evanghelie: ‘Să nu socotiți că am venit să stric legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să plinesc’ (Matei 5, 17), iar pe de altă parte pentru a arăta fără tăgadă că a luat trup adevărat, iar cei necredincioși să nu aibă temei să susțină că Hristos cu nălucire S-ar fi născut.

Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trup, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, fiindcă spune Sfântul Efrem Sirul: ‘Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești’.

Nu se cădea Lui să rabde acea rană a păcatului, ca unul Care era fără de păcat și dătător de lege, tăierea împrejur în Vechiul Testament fiind rânduită în chipul Botezului și al curățirii păcatului strămoșesc.

Mai mare smerenie a arătat Hristos, Mântuitorul lumii, în tăierea împrejur decât în nașterea Sa. Pentru că prin naștere a luat asupra Sa numai chipul omenesc, iar prin tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca și un păcătos rana cea rânduită pentru păcat.

Deci, a voit ca să primească tăiere împrejur, începând înainte de a pătimi pentru noi, și gustând acel pahar, pe care voia să-l bea până în sfârșit, grăind pe Cruce: ‘Săvârșitu-s-a’.

S-a pus apoi numele fericitului prunc ‘Iisus’, nume care s-a dat din cer de Arhanghelul Gavriil în vremea când a binevestit Preacuratei Fecioare zămislirea Lui și mai înainte până a nu se zămisli în pântece.

Publicitate

‘Deci, acest preasfânt nume, Iisus, care s-a spus de înger mai înainte de zămislire, I s-a dat la tăierea împrejur Domnului Hristos, ca o încredințare despre mântuirea noastră; pentru că ‘Iisus’ înseamnă ‘Mântuitor’, precum mai înainte a tălmăcit același înger lui Iosif, în vis, arătându-se și zicându-i: Vei da numele Lui ‘Iisus’, pentru că Acela va mântui pe poporul Său din păcate. Încă și Sfântul Apostol Petru, mărturisând despre numele lui Iisus, zicea: ‘Nu este întru nimeni altul mântuire, pentru că nu este nici un alt nume sub cer, dat între oameni, întru care se cade a ne mântui’ ‘. (Viețile Sfinților)

Acest mântuitor nume, Iisus, era pregătit în sfatul Sfintei Treimi mai înainte de toți vecii.

‘Ca un mir bine mirositor a umplut lumea de bună mireasmă. Ca un mir este vărsat numele Său, nu ținut în vas, ci vărsat; căci până când mirul este în vas, până atunci mireasma lui este înăuntru; iar când se varsă, îndată buna lui mireasmă umple văzduhul. Puterea numelui lui Iisus era tăinuită în sfatul cel mai înainte de veci, acoperindu-se ca într-un vas; iar după ce din cer s-a vărsat pe pământ acest nume, îndată ca niște mir plin de aromate, prin buna mirosire a darului, de la vărsarea pruncescului sânge la tăierea împrejur, a umplut lumea. Și toată lumea acum mărturisește că Domnul Iisus Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl’. (Viețile Sfinților)

Arătată s-a făcut puterea numelui lui Iisus, căci acest minunat nume a mirat pe îngeri, a bucurat pe oameni și a înfricoșat pe diavoli, pentru că și diavolii cred în El și se cutremură. De numele acesta tremură iadul, tremură cele dedesubt, se scutură puterea întunericului, cad cei ciopliți, se gonește întunericul idoleștii îndrăciri; iar lumina dreptei credințe răsare și luminează pe tot omul ce vine în lume. (sursa: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial al Ministerului Transporturilor: Autostrada Siret-Pașcani-Ungheni va avea finanțare europeană cu utilizare duală civil-militară cu termen de finalizare 2030

Publicat

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat obținerea acordului autorităților europene pentru finanțarea tronsoanelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret prin programul SAFE (Security Action for Europe). Infrastructura va avea utilizare duală – civilă și militară – pentru creșterea capacității de apărare a Flancului Estic al NATO, fiind utilizată și în interes civil.

„Am reuşit să convingem autorităţile europene că este necesară această infrastructură. Am încărcat aplicaţia prin intermediul Cancelariei premierului către Comisia Europeană, iar aceste sectoare de autostradă, practic un tronson Ungheni-Paşcani-Siret, va fi finanţat prin finanţare europeană cu utilizare duală pentru creşterea capacităţii de apărare a Flancului Estic, bineînţeles folosită şi în interes civil. Este o şansă foarte importantă ca, până în 2030, să avem construită de la Ungheni până la Siret autostradă, în aşa fel încât să finalizăm axa sud-nord”, a declarat, marți seara, Scrioșteanu la Euronews România.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru drumul expres Suceava-Siret, în timp ce licitațiile pentru autostrada Pașcani-Suceava au fost atribuite încă în prima parte a anului 2025 companiei UMB Spedition.

Oficialul a anunțat și parteneriatul cu Republica Moldova pentru construirea primilor cinci kilometri de autostradă dincolo de Prut – primii din istoria țării vecine. „Deja suntem în licitaţie pentru proiectare şi execuţie”, a precizat el, subliniind că acești kilometri vor face legătura cu un nod intermodal în Moldova.

Tronsoanele fac parte din eforturile de conectivitate estică, completând axa sud-nord a rețelei de autostrăzi. Finanțarea SAFE este dedicată proiectelor cu utilitate duală, accelerând dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru securitate și economie în contextul tensiunilor regionale.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending