O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL)

PARADOXUL INTERNETULUI; A fost enunţat de Robert Kraut, profesor de psihologie la Carnegie Mellon University şi l-am găsit explicat de Stela Giurgeanu în eseul „Balanţa plictiselii” din „Dilema veche” nr. 1028 din decembrie 2023: „Potrivit acestuia, deşi Internetul creşte semnificativ nivelul de conexiune, scade capacitatea de a avea conversaţii reale, profunde şi semnificative. Consecinţele: oamenii au ajuns din ce în ce mai izolaţi şi mai neadaptaţi unei vieţi sociale reale, deşi au impresia că sunt extrem de activi social”.

EINSTEIN ŞI DUMNEZEU: Este vorba despre un banc faimos care circula în Statele Unite în anul 1990, pe care l-am găsit reluat de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa din „Dilema veche” nr. 1029 – 1030 din 2023: „Ajuns în faţa lui Dumnezeu, Einstein şi-ar fi manifestat curiozitatea pentru formula matematică a Facerii. Creatorul îşi zice: „Hm, e Einstein mintea cea mai bună a umanităţii din toate timpurile. Hai să-i fac hatârul!”. Ca atare, îi dă marelui fizician un teanc imens de hârtii. Petrece savantul câteva săptămâni, încercând să desluşească ecuaţiile complexe şi, la un moment dat, se loveşte speriat cu palma peste frunte. Aleargă într-un suflet la Demiurg, strigând melodramatic: „Doamne, Doamne, formula aceasta este greşită!”. La care Dumnezeu răspunde imperturbabil: „Mie îmi spui!”.

DUALITATEA INTERIOARĂ A SCRIITORULUI: Concept care aparţine scriitorului Nicolae Balotă şi l-am întâlnit explicat într-un interviu acordat lui Ion Zubaşcu şi publicat în „România liberă” din 6 februarie 1999: „Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

METAFORA SCĂRII: Metafora scării aparţine lui Marian Moiceanu, profesor, decan şi rector al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Am întâlnit-o definită în „Dilema veche” nr. 1031 din 11-17 ianuarie 2024 în articolul „Devenirea prin arhitectură” semnat de Lorin Niculae, cronică la volumul „Din spatele cinematografului spre sala frescelor”, autor Marian Moiceanu. Explică universitarul amintit: „Cred că atunci când ne naştem, primim fiecare în dar o scară generică, neîncepută, fără trepte, dimensiuni şi direcţie. O scară pe care, fiecare în parte, suntem liberi să decidem cum să o edificăm, devenind fără voia noastră arhitectul constructor”.

ŢOAPA DE TIP NOU: Am găsit-o descrisă de Andrei Pleşu în „Dilema veche” nr. 1032 din 18-24 ianuarie 2024: „Ţoapa e eternă şi ubicuă. La noi ea are însă o consistenţă aparte, ceva între exasperant şi pitoresc, un amestec de candoare zoologică şi obrăznicie veselă, de agresivitate fudulă şi nesimţire colocvială. Ţoapa de tip vechi nu avea încă mijloacele de care dispune ţoapa de tip nou. Nu se simţea neapărat bine în localurile „fine”, nu conducea jeep-uri năprasnice, nu avea smartphone ultimul răcnet. Acum, noile ţoape au intrat în expansiune. Pe stradă, la restaurant, la televiziune, ele sunt de neocolit. Ne populează viaţa de fiecare zi, ne invadează intimitatea, ne impun codul lor de comportament. Suntem prizonieri. Şi dacă protestăm, facem figură de boşorogi „elitişti”, incapabili să se „branşeze” la exigenţele vremurilor noi. Să ne înţelegem. „Ţoapa” la care mă refer nu este o categorie socială sau simptomul unei denivelări culturale. O poţi identifica în toate straturile societăţii, dar, mai ales în noua nomenclatură, între proaspeţii îmbogăţiţi, în „noua burghezie” cu venituri şi cariere confortabile”.

CIOCANUL LUI MASLOW: Concept definit de psihologul american Abraham Maslow (1908 – 1970): „CÂND TOT CE AI ESTE UN CIOCAN, TOATE OBIECTELE DIN JUR ÎŢI PAR CUIE”. Explică Adrian Manea în eseul său „Fericirea între matematică şi ficţiune” din „Dilema veche” nr. 1033 din 25 – 31 ianuarie 2024: „Ciocanul lui Maslow, cum a ajuns să fie denumită o astfel de situaţie, nu se referă la oamenii descurcăreţi, ci la aceia a căror concentrare şi dedicare pentru un subiect îi fac să-l regăsească îmbrăcând diverse alte haine sau infiltrându-se în alte domenii. Acest principiu al instrumentului este cunoscut astăzi drept o prejudecată (cognitive bias, în termeni de specialitate), întrucât înseamnă o dependenţă de familiar, obişnuinţa devenită mai mult decât a doua natură”.

 CENTRUL DE AUTORITATE: Concept introdus de conservatorul american Richard Weaver, care consideră că în miezul fiecărei culturi se află un „centru de autoritate”, o cheie de boltă semantică. Mircea Platon, în eseul său „Prin fereastra temniţei” din „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1 (862) din 2024, explică: „Centrul de autoritate al vechii culturi europene e HRISTOS. Centrul de autoritate al noii culturi europene e CULTURA. Refuzând împărtăşania, cultura europeană se autocanibalizează în speranţa nemuririi. Pe care o obţine nu cu viaţa veşnică, ci cu gloria postumă. Refuzând să moară pentru vreun adevăr, oamenii de cultură nici nu pot să învie cu adevărat.”

LIMBA TALAŞ: Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un interesant concept, o sintagmă nouă: LIMBA TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea DE LEMN prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate. Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra fraudelor romantice, o metodă prin care atacatorii cibernetici încearcă să păcălească victimele.

„În mediul digital, încrederea poate fi ușor exploatată. Atacatorii creează profiluri false, construiesc o relație aparent autentică și, în timp, cer bani „pentru o urgență”, „o problemă medicală” sau „bilete de avion” care nu există.

Totul pornește de la o poveste emoționantă și se termină cu pierderi financiare și personale semnificative”, a scris DNSC într-o postare pe pagina de Facebook.

Cum te poți proteja:

• Verifică identitatea persoanei cu care comunici online.
• Evită să trimiți bani sau date personale unor persoane necunoscute, indiferent cât de „apropiate” par.
• Fii atent la semnele de urgență emoțională sau presiune de timp, deoarece acestea sunt adesea semnale de alarmă.
• Nu partaja imagini, videoclipuri sau informații sensibile.
• Încrederea se construiește în timp și în realitate.

Află mai multe despre cum funcționează fraudele romantice și cum te poți proteja, urmărind videoclipul realizat de DNSC:

Publicitate

Luni, două persoane din municipiul Botoșani au fost victimele infracțiunilor de înșelăciune, comise prin intermediul unei aplicații de mesagerie .

 Persoanele vătămate au primit mesaje, aparent, transmise de persoane cunoscute, prin care li se solicita transferarea a 2.500 de lei, în diferite conturi bancare, sub formă de împrumut.. Având în vedere faptul că mesajele proveneau de la persoane de încredere, victimele au efectuat transferurile solicitate, fără a verifica dacă informațiile sunt reale.

 Ulterior, acestea au constatat că mesajele respective au fost transmise ca urmare a compromiterii conturilor de mesagerie ale persoanelor respective și că este vorba despre o înșelăciune.

 Au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, în vederea identificării persoanelor responsabile și dispunerii măsurilor legale care se impun

Dacă ajungeți în astfel de situație, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să contactați unitatea bancară pentru a vă bloca imediat suma transferată, dacă nu aveți posibilitatea să faceți asta din aplicațiile de pe dispozitivul mobil.

Dacă nu puteți contacta unitatea bancară, sesizați imediat poliția, pentru a efectua demersurile necesare blocării sumelor transferate.

***

Vă recomandăm să verificați orice solicităre de bani primită prin aplicații de mesagerie, chiar dacă aceasta pare a proveni de la o persoană cunoscută;

Evitați să efectuați transferuri bancare în baza unor mesaje urgente sau neconfirmate;

Nu comunicați codurile de verificare, parolele sau alte date cu caracter personal;

Activați opțiuni de securitate suplimentare (verificare în doi pași) pentru conturile de mesagerie;

Sesizați imediat poliția în cazul în care există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni.

Persoanele care vor să studieze la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) în anul universitar 2026 -2027 pot alege pentru unul dintre cele 229 de programe de studii organizate de cele 15 facultăți, 94 dintre acestea fiind la nivel de licență și 135 la nivel de masterat.

Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de UAIC, în acest an, oferta educațională este completată cu șase specializări noi, dintre care trei programe de licență și trei programe de masterat.

O altă noutate față de anul trecut o reprezintă reorganizarea, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, a programului de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar în Pedagogia învățământului primar și introducerea programului de studii Educație timpurie (sub rezerva autorizării provizorii de către ARACIS) ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 1 din 26 ianuarie 2026.

Oferta de admitere pentru formele de învățământ la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) include 20 de programe de studii, dintre care 14 programe universitare de licență (13 la ID și o specializare la IFR) și 6 programe universitare de masterat, organizate exclusiv la forma IFR.

Candidații la admitere au la dispoziție 29 de specializări în limbi străine, dintre care șase la nivel de licență și 23 la nivel de masterat.

Admiterea la studiile universitare de licență se face, la majoritatea facultăților, doar pe baza mediei generale de la examenul de Bacalaureat.

La trei facultăți – Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă (Teologie ortodoxă pastorală) – admiterea include probe scrise, a căror pondere în media de admitere variază între 40% și 50%, iar alte trei facultăți – Geografie și Geologie, Informatică și Matematică – iau în calcul și notele obținute la anumite probe ale examenului de Bacalaureat.

În funcție de facultatea la care se înscriu, candidații pot susține probe eliminatorii de aptitudini (la Psihologie și Științe ale Educației, Teologie Ortodoxă) sau probe sportive (la Educație Fizică și Sport). Pentru programele de studiu predate într-o limbă străină, există o probă eliminatorie constând într-un interviu de evaluare a competenței lingvistice.

De asemenea, pentru programul Studii americane (în limba engleză) din cadrul Facultății de Litere, este necesară dovada studierii limbii engleze timp de minimum doi ani pe parcursul studiilor liceale.

Pentru majoritatea facultăților UAIC, admiterea la programele de studii universitare de masterat se realizează pe baza unei medii în care nota obținută la examenul de licență are o pondere cuprinsă între 20% și 80%, iar nota la evaluarea CV-ului și/sau a scrisorii de intenție ori a interviului contează în proporție de 20%-60%. În cazul a trei facultăți – Economie și Administrarea Afacerilor, Informatică și Litere – este luată în calcul și media anilor de studii de licență, cu o pondere cuprinsă între 30% și 50% în media finală de admitere.

Românii de pretutindeni pot opta să studieze și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, Republica Moldova, care oferă șase programe de studii universitare de licență și patru programe de masterat.

Candidații la admiterea 2026 au la dispoziție 12 programe de studii în cadrul extensiilor UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț. Extensia din Focșani oferă opt programe de studii (patru programe de licență, dintre care două pentru învățământul dual, și patru programe de masterat), extensia din Botoșani pune la dispoziție două programe de studii (un program de licență și un program de masterat), iar extensia din Piatra Neamț oferă două programe de studii de licență.

Admiterea pentru studiile universitare de licență și de masterat, sesiunea iulie, începe cu înscrierea candidaților, în perioada 13 – 18 iulie, urmând ca în perioada 19 – 31 iulie să fie făcută selecția candidaților și afișarea rezultatelor pentru toate tururile de confirmări.

Locurile neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs între 1 și 3 septembrie.

Începând cu 30 martie, candidații se pot preînscrie online pe platforma de admitere, eadmitere.uaic.ro, pentru a-și exprima opțiunile privind programele de studii și a încărca documentele necesare.

Pentru admiterea la doctorat, candidații au la dispoziție 29 de domenii în cadrul celor 14 școli doctorale ale UAIC. Înscrierile se vor putea face în perioada 13-17 iulie, selecția candidaților urmând a avea loc în perioada 20-22 iulie. AGERPRES