Echinocțiul de toamnă marchează sfârșitul verii astronomice și ziua în care începe sezonul de toamnă, în emisfera nordică. Zilele încep să fie mai scurte, iar nopțile mai lungi. Acest lucru va dura până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Echinocțiu de toamnă 2023 din Emisfera nordică va avea loc sâmbătă 23 septembrie la ora 09:49, oră care corespunde fusului orar din România.

La data respectivă, soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptică intersectează ecuatorul ceresc. Că urmare, ziua va fi egală cu noaptea și va avea 12 ore.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe” care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”/”noctis” – „noapte.

În momentul echinocțiului de toamnă longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. Aflându-se deci în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală cu cea a nopților.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Echinocțiul de toamnă: Durata zilei scade în emisfera nordică

Dacă în întreaga emisferă nordică toamna se instalează, în emisfera sudică echinocţiul aduce anotimpul primăvara, durata zilei scăzând în cea nordică şi crescând în cea sudică.

Durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Publicitate

Echinocțiul de toamnă: de ce nu se produce în fiecare an la aceeași dată

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud,

Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Echinocții și solstiții în 2023

• Echinocțiul de primăvară: 20 martie
• Solstițiul de vară: 21 iunie
• Echinocțiul de toamnă: 23 septembrie
• Solstițiul de iarnă: 21 decembrie

Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă

Zilele acestea, este posibil să vă simţiți mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, stare ce poate fi cauzată de echinocţiul de toamnă sau numită astenie de toamnă.

Psihologii consideră că venirea toamnei poate cauza această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă.

Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scăzut de lumină naturală.

Cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:

•  depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire)
• anxietate (simți că nu mai poți face față stresului)
• schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta)
• tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei)
• letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene)
• supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food)
• probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea)
• probleme sexuale (are loc o scădere a libidoului).

Tradiții și superstiții pentru 23 septembrie

În mediul rural, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.