Connect with us

Actualitate

Campionii neregulilor electorale: AUR, PNL și Georgescu. AEP confiscă milioane

Publicat

Publicitate

Milioane de lei confiscate de la partide și la candidați: AEP a aplicat amenzi de peste 1,6 milioane de lei și a confiscat peste 19,5 milioane în urma controalelor privind finanțarea politică, relatează alba24.ro.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a aplicat amenzi în valoare de peste 1,6 milioane de lei şi a confiscat peste 19,5 milioane de lei, în urma controalelor care au vizat finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale din 2024 – 2025.

Cea mai mare amendă pe care AEP o poate acorda – 200.000 de lei – a fost aplicată fostului candidat independent Călin Georgescu, care a încălcat mai multe prevederi legale.

Cea mai mare sumă de bani a fost confiscată de la AUR, respectiv peste 13 milioane de lei din totalul confiscărilor.

Și Nicuşor Dan a primit două amenzi, în valoare totală de 40.000 de lei, în urma unor sesizări, care au vizat publicitatea electorală, potrivit Expert Forum.

Expert Forum a realizat un raport care sintetizează sancţiunile aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în 2024 şi 2025, atât pentru finanţarea campaniilor electorale, cât şi pentru finanţarea politică.

Publicitate

Astfel, Expert Forum a consultat o listă cu 717 rapoarte primite de la AEP.

”Cele mai mari amenzi au fost de 100,000 de lei şi 200.000 de lei – prima a fost aplicată POT, iar a cea de-a doua lui Călin Georgescu, pentru numeroase încălcări”, arată Expert Forum.

Organizaţia explică faptul că fostul candidat independent Călin Georgescu a încălcat inclusiv prevederi legate de sursa fondurilor, tipurile de materiale care pot fi folosite şi depunerea raportului de venituri şi cheltuieli, respectiv a documentelor justificative.

AEP a sesizat şi Poliţia şi Parchetul General cu privire la campania lui Călin Georgescu.

Georgescu a primit mai multe amenzi, astfel:

  • 50.000 de lei – art 28 (1) a) cheltuielile aferente campaniilor electorale trebuie să provină numai din contribuţii ale candidaţilor sau ale formaţiunilor politice;
  • 25.000de lei – art 36 (3) – Competitorii electorali au obligaţia de a imprima pe materialele electorale numele candidatului, operatorul economic, CMF şi tiraj, dacă este cazul.
  • 25.000 de lei – art 36 (32) – În termen de 30 de zile de la data încheierii campaniei electorale, competitorii electorali au obligaţia de a transmite la AEP o declaraţie cuprinzând informaţii privind descrierea materialelor de propagandă electorală online, producţia, perioada şi spaţiul de difuzare a acestora.
  • 50.000de lei – art.47 alin. (1) – În 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la AEP rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile de la art. 28 alin. (13).
  • 50.000 de lei – art. 50 alin (2) – Partidele politice şi candidaţii independenţi au obligaţia de a prezenta în termen de 15 zile AEP documentele solicitate.

Avertisment  

28 alin (2) – Încasarea contribuţiilor electorale şi plata cheltuielilor electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor bancare notificate în prealabil AEP.

28 alin. (6) – Contribuţiile pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile bancare notificate numai de către candidaţi, partide politice sau de către mandatarii financiari ai acestora.

28 alin. (15) – Contribuţiile pentru campania electorală pot fi depuse în conturile bancare notificate AEP numai până la data încheierii campaniei electorale.

Milioane de lei confiscate de la partide și la candidați, de AEP

În total, AEP a confiscat 19 milioane de lei, din care 16 milioane pentru alegerile europarlamentare şi 2,6 milioane de lei pentru cele locale. 483 de mii de lei au fost confiscaţi ca urmare a unor sesizări (fără a putea identifica tipul de alegeri/fond din datele analizate).

Din această ultimă categorie, 455 de mii de lei sunt asociaţi SOS România.

AUR a primit în total amenzi de 130.000 de lei şi au fost confiscate sume de 13.735.990 de lei, majoritatea pentru alegerile europarlamentare.

Şi în cazul PNL, Autoritatea Electorală permanentă a confiscat 2.530.000 lei, pe baza aceluiaşi articol, art. 7 (2), care stabileşte că ”Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.” Şi PNL a primit amenzi pentru parlamentare şi locale.

Un al treilea caz de confiscare este cel legat de Forţa Dreptei, unde AEP a confiscat 235.066,44 lei, pentru europarlamentare.

PSD a primit printre cele mai mici amenzi – câte 15.000 de lei amenzi pentru locale şi parlamentare, pentru încălcarea mai multor articole.

De asemenea, AEP a confiscat 325 mii de lei pentru locale şi 4.279 lei pentru parlamentare. Sancţiunile nu au fost contestate în instanţă.

POT a primit o amendă de 100.000 de lei, la care se adaugă suma de 28.353 lei, care a fost confiscată, ca urmare a unei sesizări. POT a contestat decizia în instanţă.

Amenda a fost primită pentru folosirea veniturilor provenite din subvenţii de la bugetul de stat pentru alte destinaţii decât cele prevăzute, respectiv pentru faptul că nu a prezentat AEP informaţiile solicitate în termen de 15 zile.

Pentru parlamentare şi locale a primit avertismente şi s-a confiscat suma de 2,2 mii lei.

SOS România a primit amenzi de 45.000 de lei, ca urmare a unor sesizări. I s-au confiscat în total 479 mii lei, ca urmare a celor 2 sesizări şi a unor constatări în urma controalelor pentru locale şi parlamentare.

Cea mai mare parte a sumei confiscate este legată de încălcarea art 25 (2) ”Este interzisă folosirea veniturilor provenite din subvenţii de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decât cele prevăzute la alin. (1).”

În cazul unei sesizări, pentru care a primit amendă 25 de mii de lei şi s-a confiscat suma de 28 mii de lei, AEP a constatat că SOS România a încălcat art 11 (1), care stabileşte că ” La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia”. SOS nu a contestat rapoartele în instanţă.

Partidul Naţional Conservator a primit o amendă de 70,000 de lei, la care se adaugă suma de 6.939,50 lei, care a fost confiscată, pentru mai multe încălcări, incluzând cele referitoare la modalitatea de primire şi cheltuire a fondurilor, nerespectarea limitelor cheltuielilor, precum şi nerespectarea reglementării de a prezenta în termen de 15 zile reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente documentele solicitate.

Forţa Dreptei a primit în total amenzi de 50,000 de lei, din care cea mai mare a fost de 30,000 de lei, la locale.

Tot la locale, AEP a confiscat un total de 903 mii de lei pentru încălcări legate de modul de înregistrare şi cheltuire a banilor, încălcări legate de înregistrarea mandatarului financiar şi nerespectarea destinaţiilor pentru cheltuieli.

La europarlamentare partidului i s-a confiscat suma de 235 mii de lei şi i s-a aplicat o amendă de 10,000 de lei pentru nerespectarea reglementărilor privind împrumuturile.

USR a primit cea mai mare amendă la locale – 45,000 de lei, la care se adaugă sume confiscate de 464.918 lei pentru încălcări ale legislaţiei legate de limitele maxime ale contribuţiilor, destinaţiile cheltuielilor şi pentru folosirea de materiale electorale nepermise.

O amendă de 20,000 de lei a primit şi în 2025 pentru încălcare legislaţiei care stabileşte că cheltuielile privitoare la realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora.

USR a primit 3 avertismente, pentru parlamentare, europarlamentare şi un control e fond, legat de subvenţii, la care se adaugă un total confiscat de 20 de mii lei.

În urma controlului de fond, USR a fost sancţionat pentru încălcarea art. 25 alin. (2) ”Este interzisă folosirea veniturilor provenite din subvenţii de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decât cele prevăzute la alin. (1).”

Nicuşor Dan a primit 2 amenzi de 20.000 de lei, care nu au fost contestate în instanţă. Ambele controale au pornit de la sesizări.

Prima se leagă de încălcarea articolului care stabileşte ce materiale electorale pot fi folosite în campanie (36/2).

Cea de-a doua se leagă de încălcarea legislaţiei privind marcarea publicităţii politice, finanţarea campaniei electorale de către o entitate care nu are acest drept – art. 33 alin. (1)  – şi a art. 36 (2), care stabileşte ce tipuri de materiale de propagandă electorală pot fi utilizate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Hram la Schitul Orășeni, o veche vatră pusnicească ca o candelă aprinsă pentru Botoșani

Publicat

Publicitate

Biserica de lemn cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului“ din Schit Orăşeni, unul dintre puținele lăcaşuri cu acest hram din zona Botoşanilor şi una dintre cele mai vechi vetre pustniceşti din județ, se află în sărbătoare. Rânduiala în această parohie devenită o adevărată fortăreață duhovnicească a început marți seară, cu slujba privegheri, savarsindu-se Vecernia Mare cu Litie și Utrenia, la care credincioșii au participat numeroși. 

Privegherea de la Schitul Orășeni – popas în cetatea de liniște a Botoșanilor

Marți seară, la Schitul Orășeni din Botoșani s-a așternut o liniște aparte, de rugăciune și smerenie. Deși zidurile sunt din lemn, iar clopotnița se pierde parcă printre crengile copacilor bătrâni, acest loc s-a dovedit din nou o adevărată fortăreață a credinței. Aici, la popasul duhovnicesc al Schimbării la Față, timpul nu curge ca în lume, ci se adună, clipă cu clipă, în sufletul celor care vin să se întâlnească cu Dumnezeu.

Pe cărările bătătorite de pașii monahilor de altădată, zeci de creștini din satele din jur s-au îndreptat, în seara de 5 august, spre bisericuța străjuită de codrii Botoșanilor. Oamenii au venit să-și aducă ofranda lor de rugăciune întru cinstirea Schimbării la Față a Domnului.

Un sobor de suflete adunate în rugăciune

Vecernia cu Litie și Utrenia au fost săvârșite de un sobor impresionant de preoți, în frunte cu părintele protopop Petru Fercal, un arhiereu al cuvântului rostit din inimă, care a știut să așeze în sufletele celor prezenți fiorul sfințeniei care ocrotește Schitul Orășeni. Părintele paroh Constantin Andrei-Ionuț și preoții din cercul misionar Cristești au întregit această slujbă care a făcut ca fiecare rostire să pară că se întoarce, amplificată, din bolțile cerului.

Publicitate

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, iar glasurile lor, limpezi și rotunde, s-au revărsat peste adunarea de credincioși ca o ploaie lină de har.

Duhul pustnicilor este viu în inimile credincioșilor

La sfârșitul slujbei, părintele protopop a vorbit despre taina sfințeniei care dăinuie în acest loc. În Schitul Orășeni, fiecare bârna de lemn poartă amprenta monahilor care s-au nevoit cu sute de ani în urmă. Printre aceștia, Sfântul Sila, originar din aceste ținuturi, ale cărui moaște se păstrează cu evlavie în bisericuță, veghează ca o lumină nestinsă peste toți cei care se opresc aici să își odihnească sufletul.

Cuvintele despre nevoință, răbdare și rugăciune au învăluit soborul de credincioși, care au plecat din Schit cu sufletul împăcat, știind că aici, la Orășeni, cerul este mai aproape, iar istoria credinței nu a fost niciodată uitată.

Schitul Orășeni – o candelă aprinsă pentru Botoșani

An de an, Schimbarea la Față devine pentru Schitul Orășeni mai mult decât o sărbătoare. Este o mărturisire a credinței vii, o chemare tainică pentru toți cei care, în goana lumii moderne, încă mai caută liniștea și adâncul rugăciunii. Această cetate de lemn, străjuită de codri este dincolo de toate o stare de suflet. Aici, creștinii înțeleg că adevărata schimbare la față nu e doar a Mântuitorului, ci a fiecărui suflet care învață să privească mai sus, spre veșnicie.

 

Citeste mai mult

Eveniment

5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte zile din istorie. Pământul s-a învârtit mai repede ca oricând în istoria recentă

Publicat

Publicitate

Ziua de 5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte înregistrate vreodată, ca durată. Fenomenul se datorează unei modificări în viteza de rotație a Pământului, care a făcut ca planeta să se învârtă ușor mai rapid decât de obicei, relatează alba24.ro.

Ziua va fi mai scurtă cu doar 1,25 milisecunde sub pragul de 86.400 de secunde. Astfel, nu va fi sesizabil, dar face parte dintr-un fenomen ciudat care îi nedumerește pe oameni de știință: Pământul se învârte mai repede.

După decenii în care s-a încetinit, rotația planetei noastre s-a accelerat în ultimii ani, iar cei care măsoară timpul nu au o explicație clară, scrie Space.com.

Ziua de 24 de ore după care ne ghidăm este calculată în funcție de poziția soarelui pe cer. Practic, o zi începe la amiază și se termină la amiază a doua zi, având, în mod normal, 24 de ore sau 86.400 de secunde. Însă, în ultima vreme, această durată pare să fie puțin mai scurtă decât ar trebui.

În 2025, oamenii de știință au estimat că ziua va fi mai scurtă decât 24 de ore în trei zile:

  • 9 iulie (cu 1,23 milisecunde mai scurtă),
  • 22 iulie (cu 1,36 milisecunde),
  • 5 august.

Cea mai scurtă zi înregistrată până acum a fost pe 5 iulie 2024, când ziua a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât 24 de ore.

Publicitate

Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a stabilit ziua de 7 august ca zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu

Publicat

Publicitate

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României în semn de respect față de memoria fostului președinte Ion Iliescu, a stabilit Guvernul, marți seară, într-o ședință extraordinară, relatează agerpres.ro.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989.

Publicitate

În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Citeste mai mult

Eveniment

După cutremurul din Peninsula Kamceatka: Șapte vulcani s-au ”trezit” simultan și au aruncat cenușă până la șase kilometri

Publicat

Publicitate

Șapte vulcani au devenit activi simultan, pentru prima dată în aproape 300 de ani, în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, după cutremurul cu magnitudinea 8,8 produs săptămâna trecută. Potrivit oamenilor de știință ruși, seismul a provocat o deplasare cu doi metri a sudului peninsulei, transmite marți agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Vulcanii Bezimianîi, Kambalnîi, Karimski, Kliucevskaia, Krașeninnikov, Mutnovski și Avacinski, nu au mai fost activi simultan din 1737, când regiunea a fost lovită de asemenea un cutremur, potrivit media locale.

Cazul lui Krașeninnikov este unul aparte, acest vulcan expulzând lavă pentru prima dată după anul 1463. Din craterul său au ieșit zilele acestea coloane de cenușă care au ajuns până la șase kilometri altitudine.

Un alt caz care îi îngrijorează pe oamenii de știință este cel al vulcanului Kambalnîi, inactiv timp de mai multe decenii.

Între timp, fluxul de lavă care curge din vulcanul Kliucevskaia a atins trei kilometri lungime, apropiindu-se de ghețarul Bogdanovici, care a început deja să se topească.

Activitatea vulcanică afectează turismul din regiunea în care excursiile la vulcanii Mutnovski și Avacinski sunt foarte populare și unde în prezent cutremurele și alunecările de teren sunt deosebit de periculoase.

Publicitate

Peninsula a fost lovită miercuri de cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 70 de ani, seismul provocând de asemenea un tsunami care a lovit coasta Pacificului din zonă.

Autoritățile ruse au avertizat că s-ar putea înregistra replici timp de cel puțin o lună.

Filiala locală a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Științe a raportat pe Telegram că sudul Peninsulei Kamceatka s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după acest cutremur.

Parte a Cercului de Foc al Pacificului, Kamceatka are circa 30 de vulcani activi dintr-un total de aproape 130, înscriși pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1996.

Pe lângă activitatea vulcanică intensă, regiunea este afectată de cutremure constante, fiind situată la marginea plăcii tectonice nord-americane, la granița dintre plăcile eurasiatică și pacifică și foarte aproape de placa filipineză, motiv pentru care aceasta este una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending