Connect with us

Administratie

Campioana Loredana Toma va deveni astăzi CETĂȚEAN de ONOARE al comunei Pomârla

Publicat

Publicitate

Multipla medaliată la Europene şi Mondialele de haltere Loredana Toma, născută la 10 mai 1995, la Botoșani, cu tatăl de la Ibănești și mama de la Pomârla, halterofila română care a devenit campioană mondială prima dată în 2017, la categoria 63 kg, și de patru ori campioană europeană, va deveni astăzi cetățean de onoare al comunei Pomârla, cu ocazia inaugurării stadionului „Andrei Dumitraş” din localitate. 

Anunțul a fost făcut de primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelariu, în emisiunea “Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro.

Loredana Toma a fost desemnată cea mai bună halterofilă europeană a anului 2021, iar pentru multipla medaliată la Europene şi Mondialele de haltere va fi o mare bucurie mai ales că recent într-un interviu acordat AGERPRES a explicat că după retragere, ea şi-ar dori să continue în haltere pentru că îi place acest sport, dar nu şi „mizeriile din jur”.

Iată interviul:

AGERPRES: Ai fost aleasa cea mai bună halterofilă a anului 2021, cât de important e pentru tine acest titlu ţinând cont că ai concurat doar în primele 4-5 luni ale anului trecut?

Loredana Toma: Mă bucură acest titlu, dar nu foarte tare, pentru că acest clasament nu s-a bazat pe coeficienţii Sinclair. Acum am fost nominalizată datorită rezultatelor mele de la Europenele de la Moscova de anul trecut. Acolo am câştigat titlul de cea mai bună halterofilă din concurs, iar acel clasament a fost unul Sinclair. Adică o formulă matematică care se aplică ţinând cont de greutatea fiecărui sportiv şi de greutatea ridicată. Şi asta mă bucură mai tare, pentru că e o chestiune matematică. Acest titlu primit la Tirana l-am primit în urma unor voturi… şi multă lume nu înţelege fenomenul. Sau poate m-au votat doar pentru că le sunt dragă… aşa că mai tare mă bucură titlul de cea mai bună halterofilă din concursul Campionatelor Europene de la Moscova.

Publicitate

AGERPRES: A trecut mai mult de un an de la ultima ta competiţie, cum a fost la Campionatele Europene de la Tirana ştiind că nu poţi să participi?

Loredana Toma: Acum la Tirana, nu ştiu, deja parcă nu am mai simţit nimic. Dar anul trecut când au avut loc Jocurile Olimpice şi la Mondialele a fost greu pentru mine să nu particip, foarte greu. Am suferit o depresie… ce pot să spun… Dar acum, la Tirana, aproape că am uitat că nu particip, am fost foarte OK. Poate şi pentru că am câştigat Campionatele Europene de patru ori şi miza să particip nu o mai simţeam atât de mare. Dar la Mondiale şi la Jocurile Olimpice e altceva… pentru că eu încă îmi doresc să mai câştig titlul mondial, să urc pe podium la Olimpiadă… acolo e miza care mă interesează pe mine.

AGERPRES: Eşti de departe cel mai în formă sportiv al Federaţiei Române de Haltere, dar cu toate acestea un an nu ai putut concura după ce România a fost suspendată pentru încălcarea regulamentului antidoping. Cât de mare a fost frustrarea pentru tine?

Loredana Toma: Frustrarea a fost foarte mare. Foarte, foarte mare… a fost şi depresia, m-am luptat cu ea… nici nu ştiu de câte ori am vrut să mă retrag şi să o las baltă în perioada asta. Am vrut să renunţ la haltere de multe ori, dar am avut noroc şi încă am cu antrenorul meu care mă mai ţine pe linia de plutire. Altfel aş fi renunţat de mult la sport. Am avut câteva tentative bune şi anul ăsta, pentru că pare că nu se mai termină suspendarea. Şi încă mai e o perioadă lungă, pentru că deşi suspendarea se ridică în iunie, Mondialele sunt tocmai în decembrie. Deci o competiţie care să mă scoată din zona de confort e abia în decembrie, iar până atunci se face un an şi jumătate de inactivitate. Am avut săptămâna trecută Campionatele Naţionale şi m-am simţit foarte ciudat.

AGERPRES: Ai luat în calcul atunci şi participarea la Tokyo sub steag neutru?

Loredana Toma: Da, am încercat să concurez sub steagul alb la Tokyo, nu sub drapelul României… am sperat oarecum că se va rezolva măcar aşa. Îmi pusesem toate speranţele în acest lucru, dar răspunsul de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv a fost negativ. De fapt, cei de acolo au spus că nu este un caz de jurisdicţia lor. Eu am depus acolo dosar împotriva deciziei Federaţiei Internaţionale de Haltere, dar degeaba. Depresia atunci am suferit-o, înaintea Jocurilor Olimpice.

AGERPRES: Ai avut nevoie şi de ajutorul unui psiholog?

Loredana Toma: Nu, nu am cerut ajutorul unui psiholog. Asta pentru că nu simt că m-ar ajuta un psiholog. Cred că doar eu singură pot să mă ajut pe mine.

AGERPRES: Cum ai trecut peste acele momente?

Loredana Toma: Nu ştiu… sincer, nici acum nu ştiu dacă am trecut peste… Nu ştiu dacă am acceptat situaţia. Pur şi simplu merg mai departe pentru că nu am ce să fac, trece timpul… Încă mă chinui să accept, lucrez la asta.

AGERPRES: Te-ai putut uita la televizor la concursul de haltere de la Jocurile Olimpice?

Loredana Toma: Da, m-am uitat. Îmi place să mă chinui singură… De plâns nu am plâns în faţa televizorului. Am plâns suficient atunci când am primit vestea că nu pot să merg la Tokyo şi că rămân acasă. Am plâns mult, mult, foarte mult…

AGERPRES: În afară de faimă şi consacrare, un titlu olimpic aduce automat sportivilor români şi o sumă importantă de bani prin renta viageră după retragerea din activitate, te-ai gândit la aceste lucruri la momentul respectiv? În sensul în care viitorul tău este afectat din vina altora, nu din vina ta.

Loredana Toma: Asta aşa este… Dar nu m-am gândit neapărat la asta. Eu aş fi fost dispusă să concurez la Tokyo fără să primesc nimic. Adică dacă mergeam la Jocuri sub steagul alb oricum beneficii financiare aveam zero, e clar, pentru că nu reprezentam România. Dar eu voiam să merg acolo şi să dau tot ce pot pentru mine, pentru cât am muncit la antrenamente cinci ani de zile. Pe mine m-ar fi ajutat maxim să merg la Tokyo, chiar dacă anul acesta de suspendare curgea, adică tot nu aş fi participat perioada asta… Ar fi însemnat enorm să urc pe podium la Tokyo.

AGERPRES: Bănuiesc că ai discutat cu preşedintele Nicu Vlad despre suspendare şi despre situaţia în care eşti, ce ţi-a spus?

Loredana Toma: Prea multe nu am discutat pentru că domnul Nicu e în Australia, nu prea ne-am întâlnit. Iar acum a ieşit din lumea asta, aşa cred… nu prea se mai implică aproape deloc. Deci lucrurile au rămas aşa. Nu ştiu… eu îmi doresc doar să se regleze lucrurile şi să nu mai ajungem niciodată în situaţia de a fi suspendaţi. Aşa sper…

AGERPRES: Cum te simţi fizic şi psihic în momentul de faţă?

Loredana Toma: Fizic sunt bine, psihic am avut şi zile mai bune.

AGERPRES: Care va fi prima competiţie la care vei participa după ce se ridică suspendarea?

Loredana Toma: Sunt competiţii, sunt Grand Prix-uri… competiţii mici. Prima la care particip va fi un Grand Prix la Luxemburg la sfârşitul lunii iunie (n.r. – 30 iunie – 3 iulie). Dar e ca şi cum m-aş duce la Naţionale pentru mine. Nu se compară cu o ediţie de Campionate Mondiale, unde vin sportivi din Asia şi aşa mai departe. Aia e competiţia cea mai puternică… de multe ori mai puternică şi decât concursul de la Jocurile Olimpice.

AGERPRES: Ce obiective ai la concursurile din 2022?

Loredana Toma: Obiectivul principal e să urc pe podium la Mondiale. Dar până atunci vreau să urc în categorie de la 64 la 71 kg, pentru că s-au schimbat categoriile. Şi va fi o provocare destul de mare, trebuie să mă îngraş până la 71 kilograme. Trebuie să urc în categorie, nu am ce să fac, pentru că 64 kg nu va mai fi categorie olimpică, iar eu vreau să merg la Paris. Deci sunt obligată… aşa că urmează mai multă muncă, mai mult de mâncat. Asta e… sper totuşi să mă întorc de la Mondiale cu o medalie într-o categorie nouă.

AGERPRES: Spui că motivaţia ţi-a lipsit, ai ajuns şi la stadiul în care să întrerupi pregătirea anul ăsta?

Loredana Toma: Nu, nu am sărit nicio şedinţă de pregătire. Asta nu am făcut. Dacă ajungeam chiar în stadiul ăla de a opri antrenamentele, atunci chiar m-aş fi lăsat de haltere. Am fost la antrenament zilnic, doar că motivaţia mea a fost scăzută… mult scăzută. Mai ales când apare câte-o durere… e greu, greu de tot.

AGERPRES: Ai fost aproape de a te lăsa de haltere, te-ai gândit şi ce ţi-ar plăcea să faci în continuare?

Loredana Toma: Asta e o întrebare foarte grea. Mi-ar plăcea să rămân în domeniu, dar în acelaşi timp nu mi-ar plăcea. Îmi place sportul ăsta, îmi place tot ce ţine de haltere, dar nu îmi plac mizeriile din jur. Aşa că nu ştiu dacă merită să îmi dedic timpul şi munca în continuare în acest sport… pentru că dezamăgirea este acolo în suflet şi va rămâne mereu.

AGERPRES: Cine crezi tu că este de vină pentru tot ce s-a întâmplat în halterele româneşti?

Loredana Toma: Nu ştiu, nu pot să răspund la întrebarea asta. Nu ştiu… cred că toată lumea.

***

Loredana Toma (27 ani) are trei medalii de aur la Mondiale (2017) şi 12 la Europene (2017, 2018, 2019, 2021).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

FOTO: Ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi, sub semnul rugăciunii și al culturii creștine

Publicat

Publicitate

Într-o atmosferă de rugăciune și comuniune frățească, ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat în data de 19 ianuarie 2025, fiind găzduită de Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi.

Programul zilei a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată de preoții din cercul pastoral-misionar „Acoperământul Maicii Domnului” Dorohoi. În timpul slujbei, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna Poetului Mihail Eminescu și a membrilor familiei sale, precum și pentru poetul național Grigore Vieru, de la a cărui plecare la cele veșnice s-au împlinit 17 ani. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșit parastasul pentru pomenirea celor doi poeți, alături de preoții adormiți din Protopopiatul Dorohoi, ca semn de recunoștință față de cei care au îmbogățit viața culturală și bisericească a neamului nostru.

Partea a doua a ședinței a început cu un moment artistic emoționant, prezentat de elevii clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Dorohoi, coordonați de doamna profesor pentru învățământ primar Iuliana Mândrescu. Copiii au recitat poezii reprezentative din creația lui Mihail Eminescu, oferind celor prezenți un prilej de bucurie și aducere-aminte a valorilor perene ale literaturii române.

A urmat prezentarea temei „Sfânta Scriptură în viața și lucrarea preotului”, susținută de Preacuviosul Părinte Profesor Hrisostom Ciuciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, în calitate de delegat al Centrului eparhial. În cuvântul său, părintele profesor a subliniat rolul esențial al Sfintei Scripturi în slujirea preoțească, amintind cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, care numea Biblia „Scrisoarea de iubire adresată de Dumnezeu oamenilor”. În încheiere, a îndemnat clericii să acorde o atenție deosebită lucrării de luminare a inimilor credincioșilor, prin adâncirea propriei vieți de credință, pentru a putea oferi, cu timp și fără de timp, sprijin și îndrumare celor încredințați spre păstorire, preotul fiind chemat să devină mâinile și buzele prin care Dumnezeu Se face prezent în viața celor care Îl caută.

În continuare, Părintele Profesor Cosmin Constantin Pristavu a prezentat cel mai recent număr al revistei „Slova creștină de Dorohoi”, care cuprinde activitățile Protopopiatului desfășurate în lunile octombrie–decembrie 2025, precum și articole, predici și cateheze realizate cu prilejul diferitelor evenimente din perioada amintită.

După prezentarea adreselor administrative, preoții participanți au avut ocazia să vizioneze Expoziție de fotografie și poezie dedicată poetului Grigore Vieru, completând în mod armonios desfășurarea întâlnirii. Întregul program a fost însoțit de intervenții și răspunsuri oferite de părintele profesor, pornind de la tema prezentată, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor și a perspectivei pastorale a celor prezenți.

Publicitate

Pr. Ionuț-Silviu Butnariu

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Prelipca

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Ioan Istrati denunță drama pensionarilor: „Nu mai vorbim de cazuri izolate, ci de un genocid sistematic”

Publicat

Publicitate

Un mesaj dur, cu o încărcătură emoțională puternică, publicat recent de preotul Ioan Istrati,  una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci ale Bisericii din Botoșani, dar și la nivel național,  a reaprins dezbaterea despre condițiile de trai ale pensionarilor din România. Pornind de la o întâlnire aparent banală, părintele a descris o realitate care, spune el, nu mai poate fi ignorată.

După Sfânta Liturghie, preotul Ioan Istrati s-a întâlnit pe drum cu o bătrână credincioasă, care i-a mărturisit că nu a putut ajunge la biserică deoarece a fost la medic. Rețeta primită a costat-o șase milioane de lei vechi, aproape jumătate din pensia sa lunară de 15 milioane. După plata medicamentelor și a cheltuielilor cu încălzirea, femeia rămâne fără niciun ban pentru traiul zilnic.

„Pensia de 15 milioane este o rușine imensă, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă”, scrie preotul, subliniind că pensia nu este un ajutor social, ci un drept câștigat prin zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului.

În postarea sa, părintele Ioan Istrati folosește un limbaj extrem de tranșant la adresa clasei politice, acuzând lipsa de empatie față de suferința celor mai vulnerabili. El atrage atenția asupra contrastului dintre pensiile mici și veniturile uriașe ale unor decidenți, despre care spune că nu pot înțelege realitatea celor care trăiesc la limita subzistenței.

Totodată, preotul propune soluții concrete: protejarea celor vulnerabili prin taxe suplimentare aplicate marilor averi și menținerea unor prețuri accesibile pentru alimentele de bază,  făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi și fasole, într-un context marcat de creșterea accentuată a costului vieții.

Mesajul se transformă într-un apel direct către societate. „Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape și să facem presiune pe politicieni”, afirmă părintele, explicând că, deși comunitatea pe care o coordonează sprijină câteva zeci de bătrâni săraci, nevoia reală este incomparabil mai mare.

Publicitate

Concluzia mesajului este una gravă și tulburătoare: nu mai este vorba despre drame individuale, ci despre un fenomen de amploare națională. „Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință”, avertizează preotul Ioan Istrati, încheind cu un îndemn la solidaritate și responsabilitate morală: „Dumnezeu să ne deschidă inima”.

Mesajul său a fost intens distribuit în mediul online, stârnind reacții puternice și readucând în atenția publică o problemă socială profundă, care continuă să afecteze o mare parte a populației vârstnice din România.

Mai jos redăm postarea integral:

„Genocid

Azi, după Sfânta Liturghie, m-am întâlnit pe drum cu o băbuță foarte credincioasă. Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am fost la doctor. A oftat. Am luat rețeta de medicamente. Am plătit 6 milioane pe pastile. O căruță de bani.
Mămăiță, suma e enormă.
Da, părinte, da am și la inimă, și cu diabetul, mai multe. Și ne dă reducere doar jumate. Restul trebuie plătit.
Eu am pensia 15 milioane. După pastile și căldură, rămân fără niciun ban.
M-am crucit. Într-adevăr, pensia de 15 milioane e o rușine imensă, o blasfemie îngrozitoare, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă și a plătit contribuții la pensie. Pensia nu e un dar al statului către bătrâni, e dreptul fundamental, pe care l-au plătit în 40 de ani de muncă.
E un furt suprem, o blestemăție ce se întâmplă cu bătrânii noștri scumpi. Sunt condamnați la moarte.
Politicienii cu salarii enorme, hoți de meserie, sunt de fapt niște psihopați, care nu pot simți durerea enormă a milioane de oameni.
Ar trebui o dată cu această dublare aberantă a costului vital, să fie protejați cei mai vulnerabili.
În primul rând cu o taxă peste cei foarte bogați.
În al doilea rând, printr-o politică de păstrare a prețului mic pentru câteva alimente de bază: făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi, fasole.
Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape. Să facem presiune pe politicieni pentru a realiza această prăpastie de suferință. Noi ajutăm câteva zeci de bătrâni foarte săraci, dar e foarte foarte puțin, față de oceanul de durere și sărăcie.
Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință.
Dumnezeu să ne deschidă inima”, a scris părintele Ioan Istrati pe pagina sa de Facebook

Citeste mai mult

Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Eroii tăcuți ai unei intervenții decisive: Jandarmii care au salvat o familie la Vatra Dornei

Publicat

Publicitate

Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.

Este vorba despre:

  • sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
  • plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
  • plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
  • plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,

care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.

Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.

„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.

FOTO: Bogdan Blog

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending