Connect with us

Administratie

Campioana Loredana Toma va deveni astăzi CETĂȚEAN de ONOARE al comunei Pomârla

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Multipla medaliată la Europene şi Mondialele de haltere Loredana Toma, născută la 10 mai 1995, la Botoșani, cu tatăl de la Ibănești și mama de la Pomârla, halterofila română care a devenit campioană mondială prima dată în 2017, la categoria 63 kg, și de patru ori campioană europeană, va deveni astăzi cetățean de onoare al comunei Pomârla, cu ocazia inaugurării stadionului „Andrei Dumitraş” din localitate. 

Anunțul a fost făcut de primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelariu, în emisiunea “Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro.

Loredana Toma a fost desemnată cea mai bună halterofilă europeană a anului 2021, iar pentru multipla medaliată la Europene şi Mondialele de haltere va fi o mare bucurie mai ales că recent într-un interviu acordat AGERPRES a explicat că după retragere, ea şi-ar dori să continue în haltere pentru că îi place acest sport, dar nu şi „mizeriile din jur”.

Iată interviul:

AGERPRES: Ai fost aleasa cea mai bună halterofilă a anului 2021, cât de important e pentru tine acest titlu ţinând cont că ai concurat doar în primele 4-5 luni ale anului trecut?

Loredana Toma: Mă bucură acest titlu, dar nu foarte tare, pentru că acest clasament nu s-a bazat pe coeficienţii Sinclair. Acum am fost nominalizată datorită rezultatelor mele de la Europenele de la Moscova de anul trecut. Acolo am câştigat titlul de cea mai bună halterofilă din concurs, iar acel clasament a fost unul Sinclair. Adică o formulă matematică care se aplică ţinând cont de greutatea fiecărui sportiv şi de greutatea ridicată. Şi asta mă bucură mai tare, pentru că e o chestiune matematică. Acest titlu primit la Tirana l-am primit în urma unor voturi… şi multă lume nu înţelege fenomenul. Sau poate m-au votat doar pentru că le sunt dragă… aşa că mai tare mă bucură titlul de cea mai bună halterofilă din concursul Campionatelor Europene de la Moscova.

Publicitate

AGERPRES: A trecut mai mult de un an de la ultima ta competiţie, cum a fost la Campionatele Europene de la Tirana ştiind că nu poţi să participi?

Loredana Toma: Acum la Tirana, nu ştiu, deja parcă nu am mai simţit nimic. Dar anul trecut când au avut loc Jocurile Olimpice şi la Mondialele a fost greu pentru mine să nu particip, foarte greu. Am suferit o depresie… ce pot să spun… Dar acum, la Tirana, aproape că am uitat că nu particip, am fost foarte OK. Poate şi pentru că am câştigat Campionatele Europene de patru ori şi miza să particip nu o mai simţeam atât de mare. Dar la Mondiale şi la Jocurile Olimpice e altceva… pentru că eu încă îmi doresc să mai câştig titlul mondial, să urc pe podium la Olimpiadă… acolo e miza care mă interesează pe mine.

AGERPRES: Eşti de departe cel mai în formă sportiv al Federaţiei Române de Haltere, dar cu toate acestea un an nu ai putut concura după ce România a fost suspendată pentru încălcarea regulamentului antidoping. Cât de mare a fost frustrarea pentru tine?

Loredana Toma: Frustrarea a fost foarte mare. Foarte, foarte mare… a fost şi depresia, m-am luptat cu ea… nici nu ştiu de câte ori am vrut să mă retrag şi să o las baltă în perioada asta. Am vrut să renunţ la haltere de multe ori, dar am avut noroc şi încă am cu antrenorul meu care mă mai ţine pe linia de plutire. Altfel aş fi renunţat de mult la sport. Am avut câteva tentative bune şi anul ăsta, pentru că pare că nu se mai termină suspendarea. Şi încă mai e o perioadă lungă, pentru că deşi suspendarea se ridică în iunie, Mondialele sunt tocmai în decembrie. Deci o competiţie care să mă scoată din zona de confort e abia în decembrie, iar până atunci se face un an şi jumătate de inactivitate. Am avut săptămâna trecută Campionatele Naţionale şi m-am simţit foarte ciudat.

AGERPRES: Ai luat în calcul atunci şi participarea la Tokyo sub steag neutru?

Loredana Toma: Da, am încercat să concurez sub steagul alb la Tokyo, nu sub drapelul României… am sperat oarecum că se va rezolva măcar aşa. Îmi pusesem toate speranţele în acest lucru, dar răspunsul de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv a fost negativ. De fapt, cei de acolo au spus că nu este un caz de jurisdicţia lor. Eu am depus acolo dosar împotriva deciziei Federaţiei Internaţionale de Haltere, dar degeaba. Depresia atunci am suferit-o, înaintea Jocurilor Olimpice.

AGERPRES: Ai avut nevoie şi de ajutorul unui psiholog?

Loredana Toma: Nu, nu am cerut ajutorul unui psiholog. Asta pentru că nu simt că m-ar ajuta un psiholog. Cred că doar eu singură pot să mă ajut pe mine.

AGERPRES: Cum ai trecut peste acele momente?

Loredana Toma: Nu ştiu… sincer, nici acum nu ştiu dacă am trecut peste… Nu ştiu dacă am acceptat situaţia. Pur şi simplu merg mai departe pentru că nu am ce să fac, trece timpul… Încă mă chinui să accept, lucrez la asta.

AGERPRES: Te-ai putut uita la televizor la concursul de haltere de la Jocurile Olimpice?

Loredana Toma: Da, m-am uitat. Îmi place să mă chinui singură… De plâns nu am plâns în faţa televizorului. Am plâns suficient atunci când am primit vestea că nu pot să merg la Tokyo şi că rămân acasă. Am plâns mult, mult, foarte mult…

AGERPRES: În afară de faimă şi consacrare, un titlu olimpic aduce automat sportivilor români şi o sumă importantă de bani prin renta viageră după retragerea din activitate, te-ai gândit la aceste lucruri la momentul respectiv? În sensul în care viitorul tău este afectat din vina altora, nu din vina ta.

Loredana Toma: Asta aşa este… Dar nu m-am gândit neapărat la asta. Eu aş fi fost dispusă să concurez la Tokyo fără să primesc nimic. Adică dacă mergeam la Jocuri sub steagul alb oricum beneficii financiare aveam zero, e clar, pentru că nu reprezentam România. Dar eu voiam să merg acolo şi să dau tot ce pot pentru mine, pentru cât am muncit la antrenamente cinci ani de zile. Pe mine m-ar fi ajutat maxim să merg la Tokyo, chiar dacă anul acesta de suspendare curgea, adică tot nu aş fi participat perioada asta… Ar fi însemnat enorm să urc pe podium la Tokyo.

AGERPRES: Bănuiesc că ai discutat cu preşedintele Nicu Vlad despre suspendare şi despre situaţia în care eşti, ce ţi-a spus?

Loredana Toma: Prea multe nu am discutat pentru că domnul Nicu e în Australia, nu prea ne-am întâlnit. Iar acum a ieşit din lumea asta, aşa cred… nu prea se mai implică aproape deloc. Deci lucrurile au rămas aşa. Nu ştiu… eu îmi doresc doar să se regleze lucrurile şi să nu mai ajungem niciodată în situaţia de a fi suspendaţi. Aşa sper…

AGERPRES: Cum te simţi fizic şi psihic în momentul de faţă?

Loredana Toma: Fizic sunt bine, psihic am avut şi zile mai bune.

AGERPRES: Care va fi prima competiţie la care vei participa după ce se ridică suspendarea?

Loredana Toma: Sunt competiţii, sunt Grand Prix-uri… competiţii mici. Prima la care particip va fi un Grand Prix la Luxemburg la sfârşitul lunii iunie (n.r. – 30 iunie – 3 iulie). Dar e ca şi cum m-aş duce la Naţionale pentru mine. Nu se compară cu o ediţie de Campionate Mondiale, unde vin sportivi din Asia şi aşa mai departe. Aia e competiţia cea mai puternică… de multe ori mai puternică şi decât concursul de la Jocurile Olimpice.

AGERPRES: Ce obiective ai la concursurile din 2022?

Loredana Toma: Obiectivul principal e să urc pe podium la Mondiale. Dar până atunci vreau să urc în categorie de la 64 la 71 kg, pentru că s-au schimbat categoriile. Şi va fi o provocare destul de mare, trebuie să mă îngraş până la 71 kilograme. Trebuie să urc în categorie, nu am ce să fac, pentru că 64 kg nu va mai fi categorie olimpică, iar eu vreau să merg la Paris. Deci sunt obligată… aşa că urmează mai multă muncă, mai mult de mâncat. Asta e… sper totuşi să mă întorc de la Mondiale cu o medalie într-o categorie nouă.

AGERPRES: Spui că motivaţia ţi-a lipsit, ai ajuns şi la stadiul în care să întrerupi pregătirea anul ăsta?

Loredana Toma: Nu, nu am sărit nicio şedinţă de pregătire. Asta nu am făcut. Dacă ajungeam chiar în stadiul ăla de a opri antrenamentele, atunci chiar m-aş fi lăsat de haltere. Am fost la antrenament zilnic, doar că motivaţia mea a fost scăzută… mult scăzută. Mai ales când apare câte-o durere… e greu, greu de tot.

AGERPRES: Ai fost aproape de a te lăsa de haltere, te-ai gândit şi ce ţi-ar plăcea să faci în continuare?

Loredana Toma: Asta e o întrebare foarte grea. Mi-ar plăcea să rămân în domeniu, dar în acelaşi timp nu mi-ar plăcea. Îmi place sportul ăsta, îmi place tot ce ţine de haltere, dar nu îmi plac mizeriile din jur. Aşa că nu ştiu dacă merită să îmi dedic timpul şi munca în continuare în acest sport… pentru că dezamăgirea este acolo în suflet şi va rămâne mereu.

AGERPRES: Cine crezi tu că este de vină pentru tot ce s-a întâmplat în halterele româneşti?

Loredana Toma: Nu ştiu, nu pot să răspund la întrebarea asta. Nu ştiu… cred că toată lumea.

***

Loredana Toma (27 ani) are trei medalii de aur la Mondiale (2017) şi 12 la Europene (2017, 2018, 2019, 2021).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Festivalul „Seri Eminesciene” de la Memorialul Ipotești și-a desemnat câștigătorii

Publicat

acum 2 ore

duminică, 10.08.2025

de

Publicitate

Trei zile de muzică, emoție și talent au transformat Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” într-un loc de întâlnire al celor mai promițătoare voci din folk-ul românesc.

Ediția din acest an a Festivalului-concurs de muzică folk pentru copii și tineret „Seri eminesciene” (8-10 august 2025) s-a încheiat în aplauzele publicului și cu un palmares impresionant.

Marele Trofeu al festivalului a fost câștigat de Andrei Arad, în timp ce Premiul de popularitate a revenit Elizei Vamanu, artista preferată de public.

La secțiunea individual, categoria 7-14 ani, podiumul a fost ocupat de:

  • Premiul I – Ștefania Bulache
  • Premiul II – Paraschiv Crețu
  • Premiul III – David Drăgan
  • Mențiune – Anastasia Crețu

Pentru categoria 15-30 de ani, juriul a decis:

  • Premiul I – Carina Borcea
  • Premiul II – George Gabriel Motișan
  • Mențiune – Bianca Dumitrescu

La secțiunea grupuri, categoria 7-14 ani, premiile au mers către:

Publicitate
  • Premiul I – Duo Crețu
  • Premiul II – Rubin
  • Premiul III – Lupii
  • Mențiune – Duo Dianas

La categoria 15-30 de ani, cei mai buni au fost:

  • Premiul I – Mixed Feelings
  • Premiul II – Dacii Liberi

Organizatorii au apreciat nivelul ridicat al concurenților, creativitatea interpretărilor și pasiunea pentru muzica folk, anunțând că ediția din 2026 va aduce noi provocări și surprize pentru participanți.

Citeste mai mult

Educație

Bacalaureat 2025: Sesiunea de toamnă la start. Probele scrise încep luni, cu Limba și literatura română

Publicat

acum 6 ore

duminică, 10.08.2025

de

Publicitate

Luni, 11 august, începe oficial sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2025, iar elevii din întreaga țară se pregătesc pentru provocările ce vor marca această etapă importantă din viața lor academică. Prima probă din cadrul acestei sesiuni este cea la Limba și literatura română, un test esențial care pune la încercare atât cunoștințele teoretice, cât și abilitatea de a argumenta și de a interpreta texte literare. De asemenea, această probă va reprezenta primul pas într-un examen care va determina parcursul profesional și educațional al absolvenților.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) cere ca toți candidații să fie în săli până la ora 08:30. Intrarea se face doar cu un act de identitate valabil.

Datele oficiale arată că s-au înscris peste 30.200 de absolvenți de liceu, cel mai mic număr din ultimii 21 de ani. Din acest total, peste 18.200 sunt din promoția curentă, iar aproape 12.000 din promoții anterioare, arată MEC.

Regulile sunt la fel ca în cadrul sesiunii de vară. Candidații trebuie să scrie cu pastă sau cerneală albastră. La Matematică și Geografie se pot folosi instrumente de desen și creion pentru elementele grafice.

Proba începe la ora 09:00. Fiecare candidat are trei ore la dispoziție după primirea subiectelor.

Este interzisă comunicarea între candidați sau cu persoane din afara sălii. Nu este permis schimbul de obiecte sau folosirea dispozitivelor electronice. Cei care încalcă regulile sunt eliminați. Ministerul spune că sălile sunt supravegheate audio-video.

Publicitate

Care sunt cele trei condiții pentru promovare

Pentru a obține statutul de promovat la examen, un candidat trebuie să respecte simultan toate condițiile stabilite de regulament. Acestea sunt:

  1. Susținerea tuturor probelor de competențe și a tuturor probelor scrise

  2. Obținerea notei de minimum 5 la fiecare probă scrisă

  3. Media finală minimum 6

Și în această sesiune de august a Bacalaureatului 2025, lucrările vor fi corectate digitalizat, printr-o platformă unde profesorii accesează lucrările scanate ale candidaților.

Scanarea se face în fața fiecărui candidat. Procedura este prezentată într-un material video realizat de Inspectoratul Școlar Covasna.

Programul examenului național de Bacalaureat, sesiunea august 2025

  • 11 august 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – scris

  • 12 august 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – scris

  • 13 august 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – scris

  • 14 august 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – scris

  • 18 august 2025: Afișarea primelor rezultate la probele scrise, acces la lucrările candidaților și depunerea contestațiilor

  • 19 – 20 august 2025: Continuarea accesului la lucrările scrise și depunerea contestațiilor

  • 26 august 2025: Publicarea rezultatelor finale

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (376)

Publicat

acum 7 ore

duminică, 10.08.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU ȘI MUZICALITATE

Aflăm din „Doxologia” că Vasile Vasile a fost profesor la şcoli generale şi licee din Bacău şi Piatra Neamţ (1966-1989). Este cunoscut ca fondator şi director al Şcolii Populare de Arte din Piatra Neamţ (1972-1976). Calitatea de bizantolog l-a propulsat ca profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1990-1994). A continuat ca cercetător principal la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Este membru al UCMR, al International Phemenology Institute America şi al altor asociaţii şi fundaţii. A fost distins cu titlul de profesor emerit şi cu Medalia comemorativă Jan Amos Comenius.  L-a preocupat și muzicalitatea versurilor eminesciene în care a identificat „o muzică a firii, a  sferelor și sufletului”.  Din această perspectivă a scris  studiul „De la muzica firii și a sufletului la muzica sferelor” (Editura „Petrion”, București, 2000). Autorul crede că trei factori au contribuit la cultura muzicală a lui Eminescu: 1) lecția folclorului: „de care s-a apropiat cu o sensibilitate aparte  dar și cu o înțelegere profundă a melosului specific al acesteia”; 2) lecții de inițiere în muzica cultă: „acasă la conacul de la Ipotești, cu doamna Heller, soția administratorului moșiei Balș, care dădea lecții și surorii Aglae”; 3) calitatea de corist: „pe care o avea în trupele de teatru cu care colinda țara”.

Studiul lui Vasile Vasile  pune în evidență  șapte factori care completează la Eminescu muzica firii, a sufletului și a sferelor: 1) „muzicalitatea poeziei”; 2)„muzicalitatea limbii”; 3) „structura simfonică a marilor creații”; 4) „este un mare maestru al orchestrației poetice”; 5) „timbrurile poetice sunt nerepetabile”; 6) „cine preia un timbru eminescian în poezia sa, se simte imediat imitația”, 7) „e un mare simfonist în sensul aplicării travaliului tematic”.

Spre exemplu, autorul vede în „Luceafărul” „o minunată construcție simfonică”, iar în „Scrisoare III” „un dublu tematism de sonată”.  Acest bitematism se caracterizează  atât prin „confruntări liniștite și senine”, cât și  prin confruntări „tumultoase și cosmice”.  Mai mult, „ambele forțe se prezintă într-un crescendo de tipul celor beethoveniene”.

În ceea ce privește instrumentele muzicale prezente în poezia lui Eminescu, Vasile Vasile  sesizează rolul  lor în susținerea  demersului poetic. Buciumul  este văzut ca „un mijloc de sporire a sacralității timpului și spațiului în care evoluează eroii săi”. Cornul este „legat de mitic și fantastic”, în timp ce lira este „simbolul orficului ca modalitate de restabilire a unei armonii cosmice pierdute și un însemn sacru al unui neam din sânul căruia au ieșit cântăreți și eroi”.

Publicitate

Concluzia mare a lui Vasile Vasile privind muzica/muzicalitatea  la Eminescu  este: „Creația sa este dominată de tendința spre o armonie senină prin contopirea celor mai variate sunete, tehnică pe care în muzică o găsim la Mozart și Schubert”.

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Dacă lucrările la A7 și A8 nu continuă, vom VOTA următoarea moțiune de cenzură la adresa Guvernului

Publicat

acum 12 ore

duminică, 10.08.2025

de

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, lansează un apel ferm către toți parlamentarii din Moldova pentru a susține public proiectele autostrăzilor A7 și A8, considerate vitale pentru dezvoltarea regiunii.

Budăi critică atitudinea unor aleși din opoziție, acuzându-i că preferă atacurile politice în locul sprijinirii proiectelor de infrastructură.

„Observ că, în loc să ne unim cu toții în jurul a două proiecte atât de importante pentru zona noastră, un domn parlamentar de la USR preferă atacul politic. Cred că ar trebui să pună umărul la sprijinirea acestor proiecte, nu să-i atace pe cei care le susțin”, a declarat acesta.

În urma discuțiilor din interiorul guvernului privind prioritizarea lucrărilor, Budăi propune trei pași concreți: Parlamentarii din Moldova să își exprime public sprijinul pentru A7 și A8, apoi să solicite clarificări oficiale privind continuarea lucrărilor, iar dacă răspunsurile nu vor fi satisfăcătoare, să voteze următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului.

„Moldova nu poate fi tratată ‘la și altele’. Domnule Bolojan, România trebuie să fie dezvoltată echilibrat în toate zonele, nu doar în vest, la dumneavoastră acasă”, a subliniat Marius Budăi.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending