Connect with us

Administratie

Campioana Loredana Toma va deveni astăzi CETĂȚEAN de ONOARE al comunei Pomârla

Publicat

Publicitate

Multipla medaliată la Europene şi Mondialele de haltere Loredana Toma, născută la 10 mai 1995, la Botoșani, cu tatăl de la Ibănești și mama de la Pomârla, halterofila română care a devenit campioană mondială prima dată în 2017, la categoria 63 kg, și de patru ori campioană europeană, va deveni astăzi cetățean de onoare al comunei Pomârla, cu ocazia inaugurării stadionului „Andrei Dumitraş” din localitate. 

Anunțul a fost făcut de primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelariu, în emisiunea “Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro.

Loredana Toma a fost desemnată cea mai bună halterofilă europeană a anului 2021, iar pentru multipla medaliată la Europene şi Mondialele de haltere va fi o mare bucurie mai ales că recent într-un interviu acordat AGERPRES a explicat că după retragere, ea şi-ar dori să continue în haltere pentru că îi place acest sport, dar nu şi „mizeriile din jur”.

Iată interviul:

AGERPRES: Ai fost aleasa cea mai bună halterofilă a anului 2021, cât de important e pentru tine acest titlu ţinând cont că ai concurat doar în primele 4-5 luni ale anului trecut?

Loredana Toma: Mă bucură acest titlu, dar nu foarte tare, pentru că acest clasament nu s-a bazat pe coeficienţii Sinclair. Acum am fost nominalizată datorită rezultatelor mele de la Europenele de la Moscova de anul trecut. Acolo am câştigat titlul de cea mai bună halterofilă din concurs, iar acel clasament a fost unul Sinclair. Adică o formulă matematică care se aplică ţinând cont de greutatea fiecărui sportiv şi de greutatea ridicată. Şi asta mă bucură mai tare, pentru că e o chestiune matematică. Acest titlu primit la Tirana l-am primit în urma unor voturi… şi multă lume nu înţelege fenomenul. Sau poate m-au votat doar pentru că le sunt dragă… aşa că mai tare mă bucură titlul de cea mai bună halterofilă din concursul Campionatelor Europene de la Moscova.

Publicitate

AGERPRES: A trecut mai mult de un an de la ultima ta competiţie, cum a fost la Campionatele Europene de la Tirana ştiind că nu poţi să participi?

Loredana Toma: Acum la Tirana, nu ştiu, deja parcă nu am mai simţit nimic. Dar anul trecut când au avut loc Jocurile Olimpice şi la Mondialele a fost greu pentru mine să nu particip, foarte greu. Am suferit o depresie… ce pot să spun… Dar acum, la Tirana, aproape că am uitat că nu particip, am fost foarte OK. Poate şi pentru că am câştigat Campionatele Europene de patru ori şi miza să particip nu o mai simţeam atât de mare. Dar la Mondiale şi la Jocurile Olimpice e altceva… pentru că eu încă îmi doresc să mai câştig titlul mondial, să urc pe podium la Olimpiadă… acolo e miza care mă interesează pe mine.

AGERPRES: Eşti de departe cel mai în formă sportiv al Federaţiei Române de Haltere, dar cu toate acestea un an nu ai putut concura după ce România a fost suspendată pentru încălcarea regulamentului antidoping. Cât de mare a fost frustrarea pentru tine?

Loredana Toma: Frustrarea a fost foarte mare. Foarte, foarte mare… a fost şi depresia, m-am luptat cu ea… nici nu ştiu de câte ori am vrut să mă retrag şi să o las baltă în perioada asta. Am vrut să renunţ la haltere de multe ori, dar am avut noroc şi încă am cu antrenorul meu care mă mai ţine pe linia de plutire. Altfel aş fi renunţat de mult la sport. Am avut câteva tentative bune şi anul ăsta, pentru că pare că nu se mai termină suspendarea. Şi încă mai e o perioadă lungă, pentru că deşi suspendarea se ridică în iunie, Mondialele sunt tocmai în decembrie. Deci o competiţie care să mă scoată din zona de confort e abia în decembrie, iar până atunci se face un an şi jumătate de inactivitate. Am avut săptămâna trecută Campionatele Naţionale şi m-am simţit foarte ciudat.

AGERPRES: Ai luat în calcul atunci şi participarea la Tokyo sub steag neutru?

Loredana Toma: Da, am încercat să concurez sub steagul alb la Tokyo, nu sub drapelul României… am sperat oarecum că se va rezolva măcar aşa. Îmi pusesem toate speranţele în acest lucru, dar răspunsul de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv a fost negativ. De fapt, cei de acolo au spus că nu este un caz de jurisdicţia lor. Eu am depus acolo dosar împotriva deciziei Federaţiei Internaţionale de Haltere, dar degeaba. Depresia atunci am suferit-o, înaintea Jocurilor Olimpice.

AGERPRES: Ai avut nevoie şi de ajutorul unui psiholog?

Loredana Toma: Nu, nu am cerut ajutorul unui psiholog. Asta pentru că nu simt că m-ar ajuta un psiholog. Cred că doar eu singură pot să mă ajut pe mine.

AGERPRES: Cum ai trecut peste acele momente?

Loredana Toma: Nu ştiu… sincer, nici acum nu ştiu dacă am trecut peste… Nu ştiu dacă am acceptat situaţia. Pur şi simplu merg mai departe pentru că nu am ce să fac, trece timpul… Încă mă chinui să accept, lucrez la asta.

AGERPRES: Te-ai putut uita la televizor la concursul de haltere de la Jocurile Olimpice?

Loredana Toma: Da, m-am uitat. Îmi place să mă chinui singură… De plâns nu am plâns în faţa televizorului. Am plâns suficient atunci când am primit vestea că nu pot să merg la Tokyo şi că rămân acasă. Am plâns mult, mult, foarte mult…

AGERPRES: În afară de faimă şi consacrare, un titlu olimpic aduce automat sportivilor români şi o sumă importantă de bani prin renta viageră după retragerea din activitate, te-ai gândit la aceste lucruri la momentul respectiv? În sensul în care viitorul tău este afectat din vina altora, nu din vina ta.

Loredana Toma: Asta aşa este… Dar nu m-am gândit neapărat la asta. Eu aş fi fost dispusă să concurez la Tokyo fără să primesc nimic. Adică dacă mergeam la Jocuri sub steagul alb oricum beneficii financiare aveam zero, e clar, pentru că nu reprezentam România. Dar eu voiam să merg acolo şi să dau tot ce pot pentru mine, pentru cât am muncit la antrenamente cinci ani de zile. Pe mine m-ar fi ajutat maxim să merg la Tokyo, chiar dacă anul acesta de suspendare curgea, adică tot nu aş fi participat perioada asta… Ar fi însemnat enorm să urc pe podium la Tokyo.

AGERPRES: Bănuiesc că ai discutat cu preşedintele Nicu Vlad despre suspendare şi despre situaţia în care eşti, ce ţi-a spus?

Loredana Toma: Prea multe nu am discutat pentru că domnul Nicu e în Australia, nu prea ne-am întâlnit. Iar acum a ieşit din lumea asta, aşa cred… nu prea se mai implică aproape deloc. Deci lucrurile au rămas aşa. Nu ştiu… eu îmi doresc doar să se regleze lucrurile şi să nu mai ajungem niciodată în situaţia de a fi suspendaţi. Aşa sper…

AGERPRES: Cum te simţi fizic şi psihic în momentul de faţă?

Loredana Toma: Fizic sunt bine, psihic am avut şi zile mai bune.

AGERPRES: Care va fi prima competiţie la care vei participa după ce se ridică suspendarea?

Loredana Toma: Sunt competiţii, sunt Grand Prix-uri… competiţii mici. Prima la care particip va fi un Grand Prix la Luxemburg la sfârşitul lunii iunie (n.r. – 30 iunie – 3 iulie). Dar e ca şi cum m-aş duce la Naţionale pentru mine. Nu se compară cu o ediţie de Campionate Mondiale, unde vin sportivi din Asia şi aşa mai departe. Aia e competiţia cea mai puternică… de multe ori mai puternică şi decât concursul de la Jocurile Olimpice.

AGERPRES: Ce obiective ai la concursurile din 2022?

Loredana Toma: Obiectivul principal e să urc pe podium la Mondiale. Dar până atunci vreau să urc în categorie de la 64 la 71 kg, pentru că s-au schimbat categoriile. Şi va fi o provocare destul de mare, trebuie să mă îngraş până la 71 kilograme. Trebuie să urc în categorie, nu am ce să fac, pentru că 64 kg nu va mai fi categorie olimpică, iar eu vreau să merg la Paris. Deci sunt obligată… aşa că urmează mai multă muncă, mai mult de mâncat. Asta e… sper totuşi să mă întorc de la Mondiale cu o medalie într-o categorie nouă.

AGERPRES: Spui că motivaţia ţi-a lipsit, ai ajuns şi la stadiul în care să întrerupi pregătirea anul ăsta?

Loredana Toma: Nu, nu am sărit nicio şedinţă de pregătire. Asta nu am făcut. Dacă ajungeam chiar în stadiul ăla de a opri antrenamentele, atunci chiar m-aş fi lăsat de haltere. Am fost la antrenament zilnic, doar că motivaţia mea a fost scăzută… mult scăzută. Mai ales când apare câte-o durere… e greu, greu de tot.

AGERPRES: Ai fost aproape de a te lăsa de haltere, te-ai gândit şi ce ţi-ar plăcea să faci în continuare?

Loredana Toma: Asta e o întrebare foarte grea. Mi-ar plăcea să rămân în domeniu, dar în acelaşi timp nu mi-ar plăcea. Îmi place sportul ăsta, îmi place tot ce ţine de haltere, dar nu îmi plac mizeriile din jur. Aşa că nu ştiu dacă merită să îmi dedic timpul şi munca în continuare în acest sport… pentru că dezamăgirea este acolo în suflet şi va rămâne mereu.

AGERPRES: Cine crezi tu că este de vină pentru tot ce s-a întâmplat în halterele româneşti?

Loredana Toma: Nu ştiu, nu pot să răspund la întrebarea asta. Nu ştiu… cred că toată lumea.

***

Loredana Toma (27 ani) are trei medalii de aur la Mondiale (2017) şi 12 la Europene (2017, 2018, 2019, 2021).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending