Blugii, așa cum le zic românii, sunt niște pantaloni foarte la modă, atât pentru bărbați cât și pentru femei. În realitate au purta numele de Jeans sau Denim și au o istorie îndelungată. Inițial nu au avut nimic de-a face cu moda, fiind o îmbrăcăminte practică a claselor de jos, scrie ADEVARUL.

Jeans, Blue-Jeans sau pur și simplu blugii, așa cum le zic românii, sunt un accesoriu vestimentar aproape indispensabil al omului modern. Practici, rezistenți, ba chiar fashion, blugii își fac pe deplin treaba. Mărcile consacrate sunt foarte scumpe și nu sunt la îndemâna oricui. Deși pare un obiect vestimentar specific lumii contemporane, blugii au o istorie îndelungată și au avut un scop, total diferit față de cel de astăzi.

De la „bleu de Genes” la „de Nîmes”, îmbrăcămintea marinarilor și hamalilor

Istoria blugilor începe cu o pereche de pantaloni numiți, în limba franceză „bleu de Genes”, adică „albastru de Genova”. Aceștia erau realizați în secolul al XVI lea dintr-o țesătură provenită din Franța. Mai precis din orașul Nîmes, renumit pentru „serge de Nîmes” un amestec de mătase și lână. Astfel, prin stâlcirea cuvintelor, de-a lungul timpului, „bleu de Genes” s-a transformat în „bleu-jeans” iar „serge de Nîmes” în „Denim”. Acești pantaloni, „bleu de Genes” erau folosiți de marina genoveză. Erau, în primul rând, rezistenți. Marinarii genovezi dar și hamalii din porturi aveau o viață dură, pe mare și aveau nevoie de îmbrăcăminte rezistentă. În plus, „bleu de Genes” erau foarte ușor de întreținut. Marinarii genovezi îi spălau introducându-i în plasele de pescuit. Tot atunci a apărut și culoarea aceea de blug decolorat, spălăcit. Și asta în condițiile în care pantalonii se decolorau puternic de la soare și apa sărată.

Din porturile Europei, în America

Prin secolul al XIX lea, pantalonii de tip „blue-jeans” și „denim” erau foarte populari în mediile muncitorești din Europa, dar și pentru marinarii din porturi. Acești „denim” nu erau, însă aceeași cu blugii moderni. Vechii pantaloni de lucru „denim” au fost transformați în blugii de astăzi, la finele secolului al XIX lea, în California. Mai precis, în anul 1850, un evreu emigrat din Germania, în Statele Unite, a plecat către vest, în California, în timpul celebrei „goane după aur”. Se numea Levi Strauss și vindea căutătorilor de aur, obișnuiții pantaloni de muncă „denim”.

Timp de un deceniu, Levi Strauss&Co, așa cum se numea afacerea familiei sale, a fost principalul furnizor al magazinelor din Vest. În anul 1872, Levi Strauss primește o ofertă neașteptată de la un croitor, din orașul Reno, numit Jacob Davis. Acesta îi cere negustorului evreu să îmbunătățească calitatea pantalonilor „Denim”, pentru a fi mai rezistenți. Levi Strauss schimbă croiala și inventează un accesoriu emblematic: capsele pentru buzunare. Cu noua croială și întăriturile necesare, noii pantaloni denim au devenit cel mai căutat obiect vestimentar din Vest.

Era folosit atât de căutătorii de aur, de muncitorii de la căile ferate dar și de văcari, celebrii cowboy. Levi Strauss devine partener de afaceri cu Jacob Davis, care era tot evreu, dar emigrant din Letonia, și pune pe picioare una dintre cele mai profitabile afaceri cu haine. Noul produs a căpătat numele de „blue-jean”, cu marca Levi Strauss. Inițial, Levi Strauss făcea salopete pentru muncitori și mineri. Mai apoi a extins gama pentru cowboy. În anul 1873, invenția capselor de buzunare, cu tot cu întăriturile necesare a fost patentantă oficial, prin US Pantent 139,121.

Blue Jeans sau Jeans, așa cum se numesc în mod corect acești pantaloni, au fost utilizați aproape exclusiv de muncitori, marinari și cowboy până în anii 50. În filmul „Rebel fără cauză”, celebrul actor James Dean a îmbrăcat o pereche de blue-jeans, făcând celebri acești pantaloni. La scurt timp, toți tinerii își doreau o pereche de jeanși, ca cei purtați de James Dean. Blue jeans devenea o modă și un fenomen vestimentar.

Evaluarea națională la clasa a IV-a continuă miercuri cu proba la Matematică și științe ale naturii, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Elevii de clasa a IV-a au susținut marți proba la Limbă și comunicare – Limba română / Limba română pentru minoritățile naționale.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține joi proba de Limbă și comunicare – Limba maternă.

Elevii din clasa a VI-a încep probele pe 27 mai – Limbă și comunicare (Limba română). Urmează pe 28 mai – Matematică și științe ale naturii, iar pe 28 mai – Limbă și comunicare (Limba maternă).

Testele sunt evaluate în cadrul unității de învățământ, în maximum 7 zile de la data susținerii ultimului test de la clasa respectivă.

Rezultatele obținute nu se afișează, nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.

La solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.

Rezultatele evaluărilor vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, fiind apoi folosite pentru întocmirea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. AGERPRES

În ziua de pomenire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, cei întocmai cu Apostolii cinstiți și de Dumnezeu încununați, se sărbătorește și hramul parohiei Vorona Centru din Protopopiatul Botoșani.

Vorona Centru este una din cele zece parohii ale comunei și se află situată în centrul celei mai cunoscute și sonore comune ale județului nostru, Vorona.

Biserica a fost construită după Revoluție pe locul unde mai întâi a străjuit o Troiță în cinstea Eroilor, fapt pentru care al doilea hram al ei este Înălțarea Domnului, ca zi de pomenire a tuturor Eroilor neamului. În chiar giratoriul localității, în fața bisericii și a primăriei, străjuiește astăzi un monument măreț în jurul căruia aducem adeseori prinos de recunoștință și cinstire celor care s-au jertfit pentru țară și credință.

Acum, la Hramul principal al bisericii și al satului, programul sărbătorii începe firesc cu Vecernia Mare și Litia în sobor, urmate de o Agapă pentru invitați în ajunul zilei. A doua zi, programul liturgic cuprinde Ceasurile, Utrenia, Acatistul Sfinților, Dumnezeiasca Liturghie și Parastas.

Un specific al locului este Praznicul de la sfârșitul slujbei la care sunt invitați toți cei care au luat parte la Sfânta Liturghie, agapa frățească fiind continuarea firească a Cinei Euharistice din cadrul cultului. Vom lua masa în sala mare a Complexului Parohial ,,Sf. Ier. Nicolae”, cler, enoriași, musafiri din localitățile învecinate,  dimpreună cu autoritățile și reprezentanții instituțiilor locale.

Un alt moment important al evenimentului va fi expoziția de ouă încondeiate și premierea copiilor și tinerilor participanți la Atelierul de Încondeiat ouă pascale. Acesta s-a desfășurat pe durata a două luni și a fost organizat de Primăria Comunei Vorona în parteneriat cu Parohia noastră, cu Liceul Tehnologic Vorona, cu Centrul de Informare Turistică și Căminul Cultural, având ca îndrumătoare pe cunoscuta dna Elena Alexa, meșter popular al comunei.

Invităm și așteptăm cu frățească și părintească dragoste pe toți cei care pot și vor să fim împreună în ziua când ne cinstim și ne pomenim ocrotitorii.

(pr. Andrei Anușca)

La caz s-au deplasat pompierii militari din cadrul Stației Săveni și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vlăsinești, cu o autospecială de stingere.

Aceștia au constatat faptul că mașina ardea totalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă.

Din fericire nu au fost persoane rănite.

Cel mai probabil evenimentul s-a produs din cauza unui scurtcircuit.

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.