Planeta Marte este vizibilă în această seară, marți, 26.08.2025, și va putea fi observată aproape de semiluna subțire de la apusul soarelui, relatează mediafax.ro.
Tot ce trebuie să faceți este să priviți spre orizontul vestic pentru a surprinde o imagine inedită cu semiluna subțire alături de strălucirea roșie a planetei Marte.
În seara acestei zilei, Marte va fi la mai puțin de 10 grade deasupra orizontului la apusul soarelui, cu semiluna în creștere, luminată în proporție de 11%, atârnând la mai puțin de 6 grade în partea stângă jos.
Lățimea pumnului strâns, ținut la distanța brațului, reprezintă 10 grade pe cerul nopții, în timp ce distanța dintre degetul arătător, degetul mijlociu și degetul inelar este de aproximativ 5 grade.
Asigurați-vă că alegeți un loc cu vedere clară spre orizontul vestic pentru a avea șansa de a observa luna și Marte împreună înainte ca acestea să dispară sub linia orizontului la puțin peste o oră după apusul soarelui pe 26 august, potrivit Space.
Cu ajutorul unui binoclu 10×50, veți putea observa și vechea câmpie de lavă Mare Crisium (latină pentru Marea Crizelor), care este vizibilă ca un oval întunecat ușor deasupra ecuatorului lunar, cu marginea estică a Mare Fecunditatis (Marea Fertilității) dedesubt.
Pentru a completa scena, Spica — cea mai strălucitoare stea din constelația Fecioara — va străluci în partea stângă sus a lunii, în timp ce steaua mai slabă Porrima va străluci la aproximativ 3 grade în partea dreaptă sus a lui Marte.
În noaptea următoare, semiluna se va îndepărta de Marte, trecând pe lângă Spica pe o traiectorie care o va duce la întâlnirea cu steaua supergigantă roșie Antares din constelația Scorpius, în noaptea dinaintea fazei de lună în primul pătrar, pe 31 august.
Planeta Marte va fi vizibilă marți seară. Ce știm despre despre ea?
Marte este a patra planetă de la Soare și una dintre cele mai studiate din Sistemul Solar, fiind adesea numită „planeta roșie” datorită oxizilor de fier care acoperă suprafața sa și îi dau culoarea specifică.
Deși este mult mai mică decât Pământul, având doar jumătate din diametru, Marte seamănă cu planeta noastră în câteva privințe, motiv pentru care oamenii de știință și-au concentrat asupra ei atenția și speranțele de a găsi semne de viață sau chiar de a o coloniza într-o bună zi.
Ziua marțiană, numită și sol, durează puțin peste 24 de ore, aproape cât o zi terestră. Anotimpurile există și ele, pentru că axa planetei este înclinată într-un mod asemănător cu cea a Pământului. Totuși, un an marțian durează aproape dublu, 687 de zile terestre, iar temperaturile sunt extreme, variind de la puțin peste 20 de grade Celsius în timpul zilei, în apropierea ecuatorului, până la minus 125 de grade la poli, pe timpul nopții.
Relieful planetei este impresionant. Marte adăpostește Olympus Mons, cel mai mare vulcan cunoscut din Sistemul Solar, de aproape trei ori mai înalt decât Everestul, și Valles Marineris, un canion imens, de patru mii de kilometri lungime, care ar putea înghiți cu ușurință Marele Canion din Statele Unite.
De asemenea, suprafața marțiană poartă urme clare ale unor albii de râuri și lacuri secate, dovezi că în trecut planeta a avut apă lichidă din abundență. Astăzi, apa mai există doar sub formă de gheață la poli sau, poate, în rezervoare subterane.
În jurul său gravitează doi sateliți mici și neregulați, Phobos și Deimos, care par mai degrabă niște asteroizi capturați decât adevărate luni. Phobos, cel mai mare dintre ei, se apropie treptat de Marte și, într-un viitor foarte îndepărtat, fie se va prăbuși pe planetă, fie se va sfărâma formând un inel.
Explorarea planetei este în plină desfășurare. Roverele trimise de NASA și de alte agenții spațiale au găsit minerale care arată că Marte a avut odinioară condiții mult mai prietenoase pentru viață.
Perseverance, de pildă, explorează acum Craterul Jezero în căutarea urmelor microscopice ale vieții.
Între timp, cercetătorii continuă să studieze atmosfera foarte subțire, compusă în mare parte din dioxid de carbon, care nu permite existența apei lichide la suprafață și lasă planeta expusă radiațiilor cosmice.
Cu toate aceste obstacole, Marte rămâne cea mai promițătoare destinație pentru viitoare misiuni cu echipaj uman.
Deși colonizarea ar necesita soluții pentru protecția împotriva radiațiilor, crearea unor habitate presurizate și surse sustenabile de apă și hrană, ideea de a transforma „planeta roșie” într-o a doua casă pentru omenire continuă să fascineze și să alimenteze planurile agențiilor spațiale și ale companiilor private.