La finele acestei săptămâni, Primăria Municipiului Botoșani, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu” Botoșani, va organiza cea de a doua ediție a proiectului cultural „Turneu în cartierul tău”.
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani, care a vorbit despre manifestarea care va avea loc în zilele de 3 și 4 mai 2025, dar și despre alte idei extraordinare în peisajul cultural de la Botoșani.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că săptămâna viitoare va semna un ordin prin care se vor putea face și sesizări anonime cu privire la consumul de droguri și violență. Acesta consideră că trebuie acționat pe mai multe niveluri și că în jurul școlilor ”trebuie făcută curățenie”.

Potrivit ministrului, profesorii trebuie să fie antrenați mai bine în a detecta primele semne ale consumului de droguri. Iar ”copiii trebuie să știe și să poată identifica astfel de lucruri și trebuie să fie semnalate după niște mecanisme foarte clare”.

Sesizări anonime cu privire la consumul de droguri și cazuri de violență în școli. Măsuri

”Vorbim despre droguri și violență, se iau măsuri peste măsuri, eu am baza de date la minister, sunt zeci de mii de activități, nu exagerez, dacă pun împreună drog și violență în cele 6.000 plus unități școlare cu personalitate juridică în fiecare an.

Problema este că nici noi nu le facem de multe ori bine și toată lumea așteaptă cumva greșit ca doar școala să facă ceva. Eu mereu am spus că pentru droguri, de exemplu, și violență, noi avem nevoie de acțiuni la mai multe niveluri.

În primul rând, în jurul școlilor trebuie să facem curățenie, și nu noi, Ministerul de Interne și autoritățile locale, efectiv curățenie, fără dealeri, fără droguri, cine are comportament agresiv – monitorizat și întrebat cu ce se ocupă. În cadrul școlii noi trebuie să fim foarte atenți la acest lucru, ne trebuie o cultură organizațională care să promoveze valori opuse violenței și consumului de droguri, dar nu numai în teorie, trebuie să fie valori asumate de școală, un regulament pe care părinții trebuie să-l cunoască, copiii trebuie să-l cunoască.

Faptul că raportezi astfel de comportamente nu înseamnă că ești pârâciosul clasei, înseamnă că ești un om căruia îi pasă ca lucrurile să funcționeze bine”, a afirmat Daniel David, citat de Agerpres.

Sesizări anonime privind consumul de droguri. Context

”Ca să încurajăm și mai mult această cultură prin care promovăm o atitudine antidrog și antiviolență, probabil că săptămâna viitoare voi semna ordinul, este pe circuit, pentru a putea face și sesizări anonime. Fiindcă de multe ori oamenii au această reținere să facă ssizare cu nume semnat, că după aceea cel despre care am spus că am văzut ceva în neregulă se supără pe mine.

Facem anonim, pentru că problemele sunt foarte, foarte grave și nu vizează doar comportamentul profesorilor față de elevi sau al elevilor între ei, ci invers, și comportamentele violente sau agresive ale elevilor față de profesori, că suntem toți în aceeași comunitate.

Și aici avem forme, și avem forme destul de bune, nu știu cum, parcă e blestem pentru noi să ducem mereu această bătălie a formelor fără fond, tot creăm forme, tot creăm reguli și când să le implementăm, nu vedem conținutul. Trebuie să construim împreună”, a mai spus ministrul.

Substanțe chimice prezente în ambalaje alimentare, materiale plastice și articole de uz casnic din plastic, dar și loțiuni sau șampoane, au fost asociat cu sute de mii de decese la nivel mondial cauzate de boli cardiovasculare, conform unui studiu publicat marți, relatează agențiile Xinhua și AFP.

Studiul a fost publicat marți în eBioMedicine al Lancet și a fost condus de cercetători de la Spitalul NYU Langone din New York. Cercetarea s-a bazat pe date privind mortalitatea cardiovasculară atribuită materialelor plastice în Statele Unite, dintr-un studiu din 2024, și estimări privind expunerea la un anumit ftalat, DEHP – Di(2-etilhexil)ftalat.

Expunerea zilnică la acest ftalat, DEHP, ‘ar putea fi asociată cu peste 356.000 de decese cauzate de boli de inimă la nivel mondial numai în 2018’, trei sferturi dintre acestea având loc în Orientul Mijlociu, Asia de Sud și de Est și regiunea Pacificului, conform studiului.

Aceasta reprezintă ‘peste 13% din mortalitatea la nivel global cauzată de bolile de inimă în 2018 în rândul bărbaților și femeilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani’, au notat autorii, menționând că riscul este mai redus în cazul persoanelor din țările cu venituri ridicate.

‘În timp ce cercetătorii recunosc că expunerea la ftalați coincide cu alți factori de risc, cum ar fi obezitatea și tulburările metabolice, aceste constatări se adaugă dovezilor tot mai numeroase conform cărora substanțele chimice utilizate în materiale plastice vin cu riscuri grave pentru sănătate’, a notat The Washington Post într-un articol referitor la acest studiu.

Ftalații sunt un grup de substanțe chimice care sunt adăugate plasticului pentru a-l face mai elastic, mai moale, mai flexibil.

Aceste substanțe chimice, atât de comune încât unii cercetători le-au supranumit ‘omniprezente’, au stârnit îngrijorarea oamenilor de știință.

În studiile epidemiologice, ftalații au fost asociați cu probleme de fertilitate masculină, boli cardiovasculare, obezitate și ADHD.

Statele Unite, spre exemplu, permit utilizarea a nouă tipuri de ftalați în ambalajele alimentare, potrivit The Washington Post. ‘Ele sunt un exemplu pentru ceea ce oamenii de știință numesc ‘substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin’, care pot ajuta și modifica hormonii din organism, cauzând multiple probleme de sănătate’, se arată în articol.

Deși studiul nu a examinat originile expunerii la DEHP, cele mai ridicate niveluri au fost identificate în țări precum India și China, state în care există o combinație între ‘o industrie a materialelor plastice, o reglementare precară a produselor plastice și cantități mari de deșeuri de plastic’, a căror ‘gestionare este subdezvoltată’, au indicat cercetătorii.

Aceste asocieri au fost stabilite ‘de zeci de ani’ prin studii între problemele de sănătate și expunerea la ftalați prezenți ‘în cosmetice, detergenți, solvenți, țevi de plastic, insecticide’, au amintit oamenii de știință. Deoarece ‘atunci când aceste substanțe chimice se descompun în particule microscopice și sunt ingerate’ ele au fost asociate cu ‘un risc crescut de afecțiuni, de la obezitate și diabet până la probleme de fertilitate și cancer’.

‘Evidențiind legătura dintre ftalați și o cauză majoră de deces la nivel mondial, constatările noastre contribuie la numărul mare de dovezi care arată că aceste substanțe chimice reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sănătății umane’, a declarat autoarea principală a studiului, Sara Hyman.

Autorii studiului au subliniat necesitatea unor estimări la nivel global în vederea informării negocierilor pentru un tratat internațional împotriva poluării cu plastic. Până acum, aceste negocieri au eșuat, după o întâlnire nereușită din decembrie la Busan, Coreea de Sud, iar o nouă sesiune este planificată pentru 5-14 august, la Geneva, notează AFP. AGERPRES

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie Republica Moldova asupra căruia a fost descoperit un permis de conducere, similar celor emise de autoritățile din R.Moldova, ce s-a dovedit a fi fals.

În data de 29 aprilie a.c., în jurul orei 21.45, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pasager într-un autovehicul, un bărbat cu cetățenie Republica Moldova, în vârstă de 33 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noștri au descoperit asupra bărbatului un permis de conducere similar celor emise de către autoritățile din Republica Moldova.

Având suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de conducere, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că documentul nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind fals.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.