Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, Mitropoliții Transilvaniei

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

Sfântul Ierarh Iorest s-a născut în Transilvania, din părinţi ortodocşi, primind la botez numele de Ilie. A învăţat carte la Mănăstirea Putna, unde a deprins şi meşteşugul scrierii frumoase şi al zugrăvirii icoanelor şi unde şi-a agonisit un bun început de viaţă călugărească ortodoxă.

În vremea cât a stat la Putna, a fost cunoscut şi de voievodul Vasile Lupu, care, vorbind despre fericitul Iorest, îl numeşte „întru toate credincios şi preacinstit Părinte”. Cu voia lui Dumnezeu şi cu sprijinul Domnitorului Vasile Lupu şi al Sfântului mitropolit Varlaam al Moldovei, Sfântul Ilie Iorest vine în Alba-Iulia, unde este ales mitropolit al Transilvaniei. În această slujire a întâmpinat greutăţi chiar de la început. I se cerea de către calvini să tipărească şi să folosească în biserici Catehismul calvinesc şi alte cărţi, străine de învăţătura ortodoxă. Noul mitropolit s-a dovedit un bun păstor, păstrând învăţătura celor şapte Sinoade Ecumenice, fiind pildă de tărie în credinţa ortodoxă şi dovedind credincioşilor că sunt mai de folos lanţurile pentru Hristos decât laudele viclene.

A tipărit Evanghelia cu învăţătură, carte ortodoxă începută de înaintaşul său, mitropolitul Ghenadie, întărindu-i pe cei slabi în credinţă şi cercetând toate bisericile din Ardeal. Nemulţumită de el, stăpânirea străină calvină a încercat să-l câştige de partea ei şi, neizbutind, a plăsmuit învinuiri mincinoase şi Sfântul ierarh a fost aruncat în temniţă, la Alba Iulia, după numai trei ani de păstorie (1640-1643). Adus în lanţuri în curtea mitropoliei din Alba-Iulia, mitropolitul a fost dezbrăcat de haine şi bătut cu nuiele, răbdându-le pe toate „nu pentru că era vinovat, ci pentru credinţa creştină răsăriteană”, cum spun cronicile.

După nouă luni de chinuri îndurate, fericitul Iorest a fost eliberat în schimbul unui preţ de 1.000 de taleri, pe care neavându-i, „s-au dat chezăşie pentru el 24 de credincioşi”. Pentru dezlegarea de chezăşie, Sfântul a plecat după ajutoare la Putna, la domnitorul Vasile Lupu, la mitropolitul Varlaam, apoi la ţarul Rusiei şi astfel şi-a răscumpărat libertatea. Reîntors în ţară, la scurtă vreme s-a săvârşit cu pace, lăsându-ne pilda unui ierarh credincios şi luptător pentru Ortodoxia curată a poporului său.

Sfântul Simion Ştefan

Sfântul Simion Ştefan, din botez Simion, după călugărie Ştefan, ieromonah în mănăstirea de la Alba Iulia, a ajuns pe scaunul vlădicesc în anul 1643, după Sfântul Ilie Iorest, în vremuri grele pentru Biserica dreptslăvitoare şi pentru credincioşii transilvăneni, aflaţi sub cârmuitori străini de neam şi de credinţă.

Publicitate

Asemenea înaintaşilor săi, Sfântul Ierarh Simion Ștefan n-a fost cruţat nici el de necazuri, suferite din pricina principelui Gheorghe Rakoţi şi a superintendentului Gheleji, mai-marele calvinilor. Şi anume, luându-i dreptul părintesc de a-şi cerceta fiii duhovniceşti şi punându-i pe aceştia cu forţa sub ascultarea sa, superintendentul calvin s-a făcut stăpân peste Biserica românească, în care voia să rânduiască şi să judece după bunul plac.

Apoi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, principele şi superintendentul calvin au pus pe umerii sfântului ierarh grele şi hulitoare îndatoriri: să lepede învăţătura Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, să-i înveţe pe tineri Catehismul calvinesc, să nu mărturisească adevărul privind prefacerea Darurilor în Trupul şi Sângelui Domnului Hristos, la dumnezeiasca Liturghie. Iar, ca nişte urâtori ai icoanelor, aceștia l-au îndemnat să scoată icoanele şi Crucea din biserici. Însă, de Dumnezeu luminatul ierarh nu i-a urmat, ci a apărat credinţa ortodoxă cu mult curaj și iscusință.

Astfel, făcându-se următor cuvintelor lui Hristos: „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii” (Matei 10, 16), înţelepţit fiind de Dumnezeu şi dăruit cu dreaptă judecată, ierarhul şi-a păzit nevătămat sufletul său şi al turmei lui cuvântătoare, deşi calvinii n-au încetat nicio clipă să-l ademenească spre rătăcirea lor. Dar Sfântul s-a făcut apărător nu numai al credinţei, ci şi al neamului său, şi anume, văzându-i pe români mult asupriți în ţara lor şi înţelegând că altă cale de a-i ridica şi păzi nu are decât prin lumina cărţii, le-a dăruit Cuvântul Domnului, Noul Testament, pentru întâia oară tălmăcit pe limba lor şi tipărit în cetatea Alba Iuliei la anul 1648.

Prin aceasta, ca odinioară marii dascăli ai Bisericii, el a dăruit credincioşilor hrană duhovnicească, tâlcuindu-le tainele cele dumnezeieşti în Predosloviile la Noul Testament. În acest chip, luptând, pentru Biserica lui Hristos, împotriva rătăcirilor, dăruind cu-vânt hrănitor de suflet păstoriţilor săi şi urmaşilor – Legea Nouă a lui Iisus Hristos Domnul nostru, în grai românesc – şi învăţându-i să privegheze la unitatea neamului, sfântul ierarh şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, în anul 1656.

Sfântul Sava Brancovici

Sfântul Ierarh Sava Brancovici s-a născut din părinţi dreptcredincioşi, în Ineul Transilvaniei, la începutul veacului al XVII-lea. A fost botezat cu numele Simeon. Fratele său mai mic, Gheorghe, a avut o înaltă dregătorie în Transilvania. Tatăl său a fost căpitan de oaste în armata lui Mihai Viteazul. În tinereţea sa, Sfântul a vieţuit o vreme în Ţara Românească, la Mănăstirea Comana, unde trăia unchiul său şi unde s-a deprins întru cele duhovniceşti.

A fost ales preot şi protopop al Ineului, fiind hirotonit, la Târgovişte, de către mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti. Murindu-i soţia, iar mama lui călugărindu-se, viaţa lui şi-a schimbat cursul. Ca unul ce-şi dovedise însuşirile şi vrednicia în tot timpul cât a fost protopop, în anul 1656, după trecerea la cele veşnice a Sfântului Simion Ştefan, soborul preoţilor şi al mirenilor l-a ales mitropolit de Alba Iulia.

După ce a fost hirotonit arhiereu la Târgovişte, de către acelaşi mitropolit Ştefan, s-a întors acasă încărcat cu daruri din Ţara Românească şi a fost înscăunat, cu bucurie, în ziua Înălţării Domnului, de tot soborul preoţilor din Ardeal, unde a păstorit, cu înţelepciune, timp de 24 de ani. În ciuda greutăţilor, Sfântul s-a străduit să ridice şi să întărească Biserica strămoşilor săi, folosind limba română la slujbe şi în propovăduirea Evangheliei şi sprijinindu-se pe soboarele de clerici pentru îndrumarea slujirii preoţeşti. Râvna lui pentru păstrarea credinţei ortodoxe i-a adus duşmănia şi prigoana conducătorilor calvini ai Ardealului.

În urma unor învinuiri nedrepte, a fost judecat şi scos din scaun în anul 1680. Bătrân şi bolnav, a fost închis în temniţele din Alba-Iulia şi Iernut, fiind bătut în fiecare vineri. După asemenea chinuri şi grele pătimiri, s-a mutat la Domnul, în aprilie 1683. Pentru vredniciile sale, Biserica Ortodoxă Română l-a înscris în calendar alături de alţi doi sfinţi mitropoliţi ardeleni, care au păstorit la Alba Iulia.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Moșii de iarnă 2026: Când pică Sâmbăta morților și ce tradiții se respectă în ziua de pomenire a celor adormiți

Publicat

acum 6 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

Moșii de iarnă, cunoscuți și ca Sâmbăta morților, sunt prăznuiți sâmbătă, 14 februarie. În această zi, credincioșii îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice, participă la slujbe și aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți. Pentru multe familii, este un moment de reculegere și de rugăciune, dar și o tradiție păstrată din generație în generație, prin care se oferă pomană și se face milostenie în amintirea celor plecați dintre noi, relatează alba24.ro.

Potrivit credinței populare, „moșii” sunt sufletele celor trecuți la cele veșnice, care în această zi revin simbolic în lumea celor vii pentru a primi rugăciuni, lumină și ofrande.

Sărbătoarea care marchează începutul perioadei de pomenire a celor adormiți se sărbătorește în fiecare an în sâmbăta dinaintea Postului Paștelui.

După Moșii de iarnă, cei adormiți sunt pomeniți și în alte zile. Urmează Moșii de primăvară, înainte de Paștele ortodox, apoi de Moșii de vară, în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, și se încheie cu Moșii de toamnă, înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților.

În tradiția ortodoxă, se crede că sufletele celor plecați dintre noi au nevoie de rugăciuni și pomeni pentru a-și găsi liniștea

Astfel, aceste sărbători sunt dedicate pomenirii celor adormiți și se marchează prin slujbe, rugăciuni și pomeni, pentru a menține legătura dintre cei vii și cei trecuți la cele veșnice.

Publicitate

Obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi a fost menționat de Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al 2-lea, de Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei.

Din secolul al 4-lea, mărturiile devin numeroase, mai semnificativ fiind Sfântul Ioan Gură de Aur, potrivit basilica.ro.

Moșii de iarnă 2026. Tradiții și obiceiuri

De Moșii de iarnă se fac pomeni, pregătindu-se în case coliva, colaci și vin, care se sfințesc la biserică și se împart celor nevoiași.

Rudele merg la cimitir pentru a așeza flori și lumânări pe mormintele celor adormiți.

Totodată, în familie se pregătesc mese îmbelșugate, înainte de Lăsatul secului de carne, iar în unele zone obiceiul includea și mici petreceri, înainte de perioada de post de șase săptămâni.

Nu se fac nunţi în sâmbăta de Moșii de iarnă. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

În această zi nu este bine să se dea cu mătura prin casă. Se spune că astfel se ridică praful în ochii răposaților. Totodată, în această zi nu se aruncă gunoiul.

Nu este bine să speli haine în 14 februarie. Pe vremuri, se spunea că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți.

Această zi este pentru liniște și înțelegere în familie și comunitate, este un moment pentru iertare și rugăciune.

De Moșii de iarnă, oamenii se îmbracă curat, iar finii obișnuiesc să meargă în vizită la nași cu colaci făcuți în casă.

De asemenea, se spune că nu e bine să mergi la fântână sau să treci prin răscruci izolate, locuri considerate odinioară periculoase și încărcate cu duhuri rele.

Când pică Paștele ortodox în 2026

În Calendarul Ortodox 2026, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 5 aprilie, iar Paștele ortodox pe 12 aprilie, din cauza diferențelor de calendar și de metodă de calcul.

În anul 2026, Paștele va fi sărbătorit la date diferite:

  • Paștele Ortodox: duminică, 12 aprilie 2026
  • Paștele Catolic: duminică, 5 aprilie 2026

Diferența este de o săptămână, situație frecvent întâlnită în calendarul creștin.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 18 ianuarie 2026

Publicat

acum 7 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 18 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 18 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 26, 2, 32, 23, 28, 11

Loto 5/40: 35, 37, 9, 19, 14, 26

Joker: 24, 21, 33, 4, 41 + 19

Noroc: 3 8 7 0 2 2 0

Publicitate

Noroc Plus: 2 3 6 5 9 0

Super Noroc: 2 7 9 4 6 8

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (422)

Publicat

acum 8 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O ÎNTREBARE PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: În calitate de pasionat colecționar, secretar al Secției Numismatice Botoșani (din 1982) și consilier al Societății Numismatice Române (din 27.03.2010), faceți câteva precizări referitoare la istoricul numismaticii în spațiul geografic botoșănean.

Mihai C.V. Cornaci: Înainte de statuarea activităților numismatice în județul Botoșani, au existat activități individuale sau în grup pentru a colecționa în special monede și medalii.

Nu putem trece cu vederea în acest sens pe Mihai Eminescu, căruia de timpuriu i-au atras atenția atât manuscrisele vechi găsite la bisericile și mănăstirile vizitate, cât și monedele, medaliile sau alte materiale purtătoare de informații. (v. Ioan Slavici, ”Amintiri”, ed. Cultura Națională, București, 1924.)

Pentru păstrarea acestora avea în inventar „Un dulap pentru numismatică boit galbăn” (P.V. de predare din 2 iulie 1875 către noul director D. Petrino). Interesul constant al lui Eminescu pentru colecționarea și studiul unor exemplare din diferite emisiuni monetare se dovedește și prin faptul că la încetarea sa din viață s-au găsit între lucrurile lui  și „o mulțime de monede antice” (scrisoarea lui Victor Eminescu, fiul lui Matei Eminescu către Corneliu Botez din 13 aprilie 1909; Augustin Z.N. Pop „Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu” Ed. Academiei RPR, 1962).

Publicitate

La scurt timp după constituirea SNR (1903), personalități de seamă ale vieții politice și cultural-științifice au devenit membri activi sau onorifici, printre aceștia evidențiindu-se Nicolae Iorga. În traseele sale de informare pe la bisericile mănăstirile vizitate, cu siguranță a găsit, pe lângă documente și mult monede care, cu siguranță au fost duse la locul lor, în colecțiile muzeale..

Un alt nume de seamă cu astfel de preocupări este preotul cărturar Dumitru Furtună (26.02.1890 – 15.01.1965). Filatelist și membru SNR, cu siguranță că, în conținutul celor 72 de lăzi de arhivă părăsite în refugiu și a unei prețioase biblioteci de istorie și folclor, se aflau monede, medalii și emisiuni de mărci poștale care s-au pierdut.

Prietenul său, A. Gorovei, într-o mărturie datată 18 ianuarie 1946 evalua dezastrul irecuperabil la „zece milioane lei cel puțin” (D. Furtună „Izvodiri din bătrâni” Ed. Minerva, București, 1973, pref. de Gh. Macarie), p. 7).

Deși în perioada regimului totalitar, pasionații de numismatică au avut o seamă de restricții, mai ales după 10 iulie 1978, când a intrat în vigoare Decretul nr. 244, pe tot cuprinsul județului și-au făcut simțită prezența mici colecții numismatice, organizate în special de profesori de istorie, uneori în contextul lărgit al unor colecții muzeale școlare.

Piesele din conținutul acestor colecții erau des exemplificate la orele de istorie sau dirigenție, ca mai târziu actualii colecționari să aprecieze aceste fapte ca imbold de luat în seamă pentru pasiunea în întocmirea actualelor colecții.

Tot în această perioadă au început să prindă contur unele colecții particulare: ec. Mihai S. Urigiuc; dr. Petre Neamțu, ing. Ignat (la care am văzut pentru întâia oară nedumerit Bonuri de Credit ale Institutului de Finanțare Externă (INFINEX) 1941-1944, cu nominalul de 1, 6, 24 și 120 de lei, Rott Otto, prof. Vasile Arnăutu, teh. Ioan Vainer, prof. Ștefan Nicolau, ec. Dumitru Haha, Mihai Cornaci ș.a.

Mai mulți ani la rând (1975-1985) botoșănenii au fost vizitați de „căutătorii de comori” prof. Nicolae Torac și dr. M. Anuței, care colecționau orice, cât de mult și la prețuri cât de mici. Interesul acestora din urmă pentru achiziționarea în scop comercial a unui număr important de piese (din județul Botoșani) a constituit și unul dintre motivele urgentării înființării Secției Botoșani spre a contribui și a asigura un cadru organizat și legal iubitorilor și pasionaților de numismatică.

Astfel, în ședința din luna mai 1982 a Societății Numismatice Române a fost aprobată cererea Comitetului de inițiativă al colecționarilor botoșăneni pentru constituirea Secției Numismatice a județului Botoșani.

Ședința de constituirea a avut loc în luna septembrie 1982, în prezența domnului Aurică Smaranda, secretar general al SNR și a domnului col. (r.) Ioan Dogaru – Președintele Secției Numismatice a CCA și membru în Comitetul de conducere al SNR, în calitate de delegați oficiali.

Conform prevederilor statutare, în ședința de constituire a celei de-a XII-a secție a SNR a fost ales primul comitet de conducere, format din: inițiatorul Mihai S. Urigiuc – Președinte, Ștefan Nicolau – secretar, Mihai Cornaci – membru.

Ulterior, domnul col. (r.) Ștefan Nicolau, motivat de specificul activității profesionale, s-a retras din funcția de secretar, ocazionând astfel ca pe funcția de secretar să fiu promovat eu, iar al treilea membru să fie cooptat domnul Traian Anton.

Sub coordonarea seniorului Mihai S. Urigiuc, comitetul lărgit s-a preocupat mai responsabil de cerințele organizatorice, editoriale, expoziționale, ce decurgeau din programul de activitate propus și parcurs prin înfăptuire în acele timpuri.

În aceste condiții, motivat de starea de sănătate, dar și de vârstă, președintele fondator solicită convocarea adunării generale și retragerea. După criterii conjuncturale, adunarea generală la care au fost convocați 88 de membri (prezenți 28) a ales noul comitet, având în componență: col. dr. Gică Marițanu – președinte; ec. Dumitru Neamțu – vicepreședinte, comisar Ioan Siminiceanu – vicepreședinte; Mihai C.V. Cornaci – secretar; Traian Anton – membru; Mihai Jorovăț – cenzor. În unanimitate de voturi, adunarea generală a acordat domnului Mihai S. Urigiuc calitatea de membru de onoare al Secției Botoșani.

Noul comitet și-a propus revigorarea activității specifice, financiare, expoziționale, precum și nerenunțarea la obiectivul principal, propus și nefinalizat în prima perioadă (1982-1999), Înființarea Muzeului Monedei, la Botoșani.

Din motive profesionale privind avansarea în funcție, domnul președinte col. Dr. Gică Marițanu a părăsit Garnizoana Botoșani

În aceste condiții s-a convocat adunarea generală (23 membri convocați, prezenți 19), în data de 28 mai 2006, care a ales comitetul: col. (r.) Ioan Siminiceanu – președinte, ing. Coriolan Chiricheș – vicepreședinte, Mihai C.V. Cornaci – secretar, Traian Anton – membru.

Acesta poate fi un răspuns sumar la întrebarea dumneavoastră privind aspectul organizatoric și cantitativ al Secției Botoșani a SNR.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani începe 2026 cu o înfrângere, 0-1 cu Csikszereda, pe frig și teren înghețat la Miercurea Ciuc

Publicat

acum 9 ore

duminică, 18.01.2026

de

Publicitate

FC Botoșani a debutat cu stângul în anul 2026 și a cedat duminică după-amiază, scor 0-1, în deplasare la Csikszereda, în etapa a 22-a din Superliga. Într-un meci jucat la Miercurea Ciuc pe ger și pe un teren înghețat, elevii lui Leo Grozavu au avut momente bune, dar n-au reușit să scoată nimic dintr-o partidă decisă de un singur gol, marcat chiar înainte de pauză.

Unicul gol al întâlnirii a venit în minutul 45, când Marton Eppel a punctat pentru formația gazdă, cu un voleu care l-a învins pe Anestis. A fost o lovitură grea pentru botoșăneni, care au intrat la cabine în dezavantaj, deși până atunci meciul fusese echilibrat, iar posesia îi aparținuse în mare parte formației din Botoșani.

În prima repriză, FC Botoșani și-a creat o ocazie importantă în minutul 21, când Mailat a încercat o execuție spectaculoasă, din foarfecă, însă portarul Eduard Pap a fost la post și a respins. A fost faza care a arătat că botoșănenii au venit să joace și să plece cu puncte, însă eficiența a lipsit din fața porții.

Meciul s-a desfășurat în condiții dificile, cu aproximativ -5 grade Celsius la Miercurea Ciuc, asistență redusă și un teren înghețat, elemente care au influențat ritmul jocului și calitatea paselor. Chiar și așa, FC Botoșani a dominat la posesie, având 56%, față de 44% pentru Csikszereda, însă controlul mingii nu s-a transformat și în goluri.

În repriza a doua, Csikszereda a fost aproape să închidă definitiv partida. În minutul 55, Marton Eppel a ratat incredibil, cu poarta goală, o fază care putea face 2-0 și ar fi rupt complet echilibrul. FC Botoșani a încercat să revină, a împins jocul spre careul advers, însă n-a găsit soluția decisivă în ultimii metri.

Pentru FC Botoșani, eșecul vine într-un moment în care echipa se află în continuare sus în clasament și luptă pentru play-off, însă deplasarea de la Miercurea Ciuc arată încă o dată că fiecare pas greșit poate costa scump într-un sezon strâns. Botoșănenii au avut inițiativă, au avut ocazii și posesie, dar au fost pedepsiți la singura fază cu adevărat letală a gazdelor.

Publicitate

În etapa a 22-a, Botoșaniul pleacă fără puncte și începe anul cu un rezultat negativ, într-un meci în care detaliile au făcut diferența: un voleu la minutul 45 și o eficiență mai bună a ciucanilor în fața porții.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending