Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Cuvioși Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi

Publicat

Publicitate

Sfântul Cuv. Simeon de la Pângăraţi s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea oraşului Piatra Neamţ, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. A intrat din tinereţe în obştea Mănăstirii Bistriţa, unde a trăit în ascultare şi a sporit duhovniceşte.

Cu binecuvântarea egumenului Mănăstirii Bistriţa şi, împreună cu încă doi ucenici ai săi, în 1432, s-a retras la poalele muntelui numit „Păru”, la 5 km depărtare de mănăstirea sa, lângă malul stâng al pârâului Pângăraţi. Aici, cuviosul şi-a făcut o chilie din bârne de brad, într-o poiană înconjurată de păduri seculare, şi trăia cu ucenicii săi, în necontenite rugăciuni şi în meditaţie la cele cereşti.

Ajungând sihastru desăvârşit şi dascăl iscusit al rugăciunii inimii, mulţi monahi au venit de-a lungul timpului la el, aşezământul lui fiind cunoscut timp de 29 de ani sub numele de „Sihăstria lui Simeon”. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare i-a dăruit, în 1461, bani şi ajutor să înalţe o mică biserică de lemn, cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir”. Biserica a fost sfinţită în acelaşi an, la 26 octombrie, de mitropolitul Teoctist I, care l-a hirotonit atunci preot pe Simeon.

Astfel, Sf. Cuv. Simeon a devenit întemeietorul şi primul egumen al Mănăstirii Pângăraţi, ce s-a numit până în 1508 „Schitul lui Simeon”. Viaţa sa curată l-a învrednicit pe Simeon de a primi darul vindecării bolilor şi al vederii înainte. Mulţi suferinzi veneau la chilia sa şi se făceau sănătoşi prin rugăciunea lui. Dregători din sfatul ţării, chiar şi domnitorul Ştefan cel Mare, veneau adesea la el să ceară binecuvântare şi sfaturi. În 1476, când turcii l-au învins pe Ştefan cel Mare în luptele de la Războieni, Cuv. Simeon şi-a luat ucenicii, s-a rugat lui Dumnezeu pentru domn şi pentru ţară ca să-i scape din mâinile cotropitorilor, apoi au trecut peste Carpaţi, în Transilvania, stabilindu-se la Mănăstirea Caşiva. După puţin timp, în toamna aceluiaşi an, a trecut la cele veşnice, fiind îngropat de ucenicii săi la Caşiva.

Sfântul Amfilohie de la Pângăraţi s-a născut în anul 1487, în partea de nord a Moldovei. Viaţa monahală şi-a început-o de foarte tânăr, la Mănăstirea Moldoviţa, de unde a venit la Pângăraţi, în anul 1508. Aici a fost ales stareţ, conducând obştea mănăstirii timp de 56 de ani. În timpul său, domnitorul Alexandru Lăpuşneanul a zidit la Pângăraţi o biserică în numele său, pe locul celei vechi de lemn, care fusese arsă de turci. Se spune că domnitorul a avut un vis în care i s-a cerut să meargă la Pângăraţi să zidească această biserică, sfinţită în 1560 de mitropolitul Grigorie. La bătrâneţe, fericitul Amfilohie a primit marele şi îngerescul chip al schimniciei sub numele de Enoh, iar în anul 1570 a trecut la cele veşnice.

Cuvioșii Simeon şi Amfilofie de la Pângăraţi au fost canonizaţi de Sfântul Sinod al BOR în data de 5 iunie 2008 la Măn. Neamţ.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenție spectaculoasă astăzi în cartierul ANL Cișmea: Pompierii au salvat o pisică dispărută de trei zile

Publicat

Publicitate

Trei zile la rând, un bărbat din cartierul ANL Cișmea și-a căutat pisica adoptată, dispărută fără urmă. Îngrijorat că i s-ar fi putut întâmpla ceva rău, acesta nu și-a pierdut speranța și a continuat să o caute prin împrejurimi.

Misterul s-a risipit în această seară, după ce o femeie a observat animalul pe acoperișul unui bloc aflat încă în construcție. Pentru că nu o putea coborî singură, aceasta a cerut sprijinul pompierilor.

Un echipaj al Detașamentului de Pompieri Botoșani a ajuns imediat la fața locului, iar cu ajutorul autospecialei de salvare de la înălțime, pisica a fost readusă la sol în siguranță. Recunoscătoare, s-a refugiat direct în brațele unuia dintre pompieri, ca și cum ar fi știut că este acolo pentru a o salva.

Momentul cel mai emoționant a fost reîntâlnirea cu stăpânul său și cu copiii din cartier, care au privit întreaga intervenție cu sufletul la gură. Bucuria lor a demonstrat încă o dată că fiecare viață contează, indiferent cât de mică ar fi.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Eclipsa totală și Luna Sângerie din 7 septembrie 2025, vizibilă și de la Botoșani. Spectacol ceresc după șase ani

Publicat

Publicitate

Cerul s-a transformat într-un adevărat spectacol duminică seară, 7 septembrie 2025, când botoșănenii au putut admira o eclipsă totală de Lună, cunoscută popular drept „Luna Sângerie”. Este prima eclipsă totală vizibilă din România după o pauză de șase ani, iar evenimentul a atras privirile pasionaților de astronomie și ale curioșilor deopotrivă.

Fenomenul a început chiar la apus, Luna răsărind deja parțial acoperită de umbra Pământului. Spectacolul ceresc a durat în total peste cinci ore, iar faza de totalitate, momentul cel mai așteptat, s-a întins pe 82 de minute – între 20:30 și 21:52. Maximul eclipsei a fost atins la ora 21:11, când satelitul natural al Terrei a căpătat o nuanță roșiatică spectaculoasă.

Această culoare este provocată de razele solare care, trecând prin atmosfera Pământului, reușesc să ajungă până la Lună. Tocmai acest joc de lumini dă naștere „Lunii Sângerii”, un fenomen rar care, potrivit astronomilor, poate fi observat de aproximativ 71% din populația globului.

Eclipsa din 7 septembrie face parte din seria Saros 128, fiind a 41-a dintr-un șir de 71 și a 11-a de tip total. Specialiștii recomandă pentru astfel de evenimente locuri de observație cu orizont estic și sud-estic liber, iar un binoclu sau un telescop cu câmp vizual larg poate transforma experiența într-una memorabilă.

Nu doar România a fost privilegiată de spectacolul astral, ci și mare parte din Europa, Africa, Asia, Australia și chiar Antarctica. Pentru Botoșani, însă, momentul are o încărcătură aparte: orașul a prins în direct o pagină rară din „calendarul cerului”, una care va rămâne în memoria celor care au privit cerul în seara de duminică.

Iată și imagini filmate la Botoșani:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 septembrie 2025:

Loto 6/49: 7, 43, 47, 6, 13, 42

Loto 5/40: 19, 27, 8, 23, 20, 7

Noroc: 2 8 0 1 5 0 1

Noroc Plus: 3 4 3 2 2 2

Publicitate

Super Noroc: 7 5 7 3 7 3

Joker: 12, 6, 41, 43, 4 + 5

Citeste mai mult

Cultura

După 4000 de ani: Ce secrete a dezvăluit Megaconstrucția CUCUTENIANĂ de la Ripiceni-Holm în 2025. Descoperirile de la Botoșani

Publicat

Publicitate

Campania arheologică sistematică desfășurată la Ripiceni-Holm, județul Botoșani, între 30 iunie și 20 iulie 2025, a adus noi informații spectaculoase despre cea mai mare construcție cucuteniană descoperită până acum. Cercetările au fost organizate și finanțate de Muzeul Județean Botoșani și desfășurate în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

O construcție de proporții eneolitice

Muzeul Județean de Istorie Botoșani a transmis pe pagina sa de socializare că megastructura investigată se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați. Ea aparține fazei A-B a culturii Cucuteni, datată prin analize radiocarbon în intervalul 4100–4000 î.Hr. Rezultatele obținute completează informațiile adunate în campaniile anterioare (2016, 2018–2019, 2021–2024), unde au fost cercetați 655 de metri pătrați din aceeași așezare.

Descoperiri spectaculoase din interior

Noile secțiuni au scos la iveală complexe interioare cu funcții diferite. Arheologii au identificat un podium/banchetă, două vetre cu alveole orientate cardinal, dintre care una foarte bine păstrată, și două cuptoare. Una dintre încăperi are podeaua lutuită și puternic arsă, fapt care sugerează o funcție cultică legată de focul sacru. Au fost descoperite și numeroase vase întregi sau întregibile, multe decorate în stilurile caracteristice etapei cucuteniene.

Arhitectură monumentală și compartimentări diverse

Construcția avea o arhitectură monumentală, cu pereți portanți robuști, edificați pe substrucție lemnoasă masivă și fixați pe stâlpi. În profilele săpăturilor se observă gropile acestora, confirmând soliditatea ansamblului.

Cercetătorii cred că megastructura avea etaj și o compartimentare variată: camere pentru prepararea hranei, încăperi de depozitare și măcinat, spații de locuit și de odihnă, dar și zone ritualice, inclusiv sanctuare micro-comunitare pentru sacralizarea produselor.

Organizare socială complexă

Întreg ansamblul era împrejmuit cu o incintă rectangulară din lemn și lut, distrusă în incendiul care a dus la sfârșitul așezării. Noile descoperiri arată o organizare socială complexă și ierarhizată, unde viața cotidiană era strâns legată de practici ritualice. Arhitectura și instalațiile speciale reflectă o spiritualitate comună și o putere de creație remarcabilă, comparabile cu cele mai dezvoltate civilizații eneolitice din sud-estul și centrul Europei.

Publicitate

Obiecte și instalații prelevate

Instalațiile deosebite, precum vetrele cu alveole și podiumul, au fost extrase cu grijă și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de întreg inventarul arheologic mobil. Piesele vor fi inventariate, curățate și restaurate, urmând să fie puse în valoare prin expoziții dedicate.

Sprijinul mediului local

Campania nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor firme și instituții din zonă. Organizatorii transmit mulțumiri firmelor Marius Filip din Ripiceni, GEO-EX-CONSTRUCT SRL (manager ing. Sorin Grindei), firmei de cadastru TOPOCOND CADASTRU SRL din Ștefănești, precum și Primăriei Comunei Ripiceni, pentru susținerea oferită pe parcursul cercetărilor.

Echipa de cercetare

Cercetările de la Ripiceni-Holm au fost realizate de o echipă formată din specialiști cu experiență în studiul culturii Cucuteni: dr. Dumitru Boghian (responsabil de proiect), dr. Adela Kovács, dr. Aurel Melniciuc, dr. Sorin Ignătescu, doctoranda Irina Rusu, alături de cercetătorii Alexandru Nechifor și Alexandru Pascariu.

Iată și câteva imagini de la săpăturile arheologice din această vară:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending