Sfântul Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai mari predicatori ai ortodoxiei Sfântul Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai mari predicatori ai ortodoxiei.

La 27 ianuarie , calendarul creștin ortodox pomenește Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului din surghiunul unde a murit și așezarea lor în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului, pe vremea împăratului Arcadiu (395-408) și a împărătesei Eudoxia, fiind considerat una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine.

Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut la Antiohia, în anul 354, s-a călugărit la numai 14 ani, în anul 368 și a fost preoțit de episcopul Flavian în 386, prilej cu care a primit și misiunea de predicator. La moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, în 397, Sf. Ioan a fost numit patriarh al Capitalei prin influența lui Eutropiu, ministru atotputernic pe lângă slabul împărat Arcadie. Sfântul Ioan Gură de Aur devine repede cunoscut prin geniul și arta sa oratorică, predicile sale din toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi, aducând pe calea cea dreptă mulți credincioși.

Râvna sa de reformator implacabil, tonul tăios și neiertător al predicilor sale i-au adus mulți dușmani printre care și curtea imperială. Astfel, după două demiteri din funcția de patriarh, Eutropiu și Eudoxia, reușesc să-l deporteze la Pityus, un mic oraș pe malul de est al Mării Negre. El a murit pe drum spre această localitate, la Comana, în Pont, în ziua de 14 septembrie 407 cu aceste cuvinte pe buze: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate”. După 31 ani, adică la 27 ianuarie 438, împăratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadius, îndrumat de sfatul duhovnicesc al patriarhului Proclu, a adus moaștele sfântului Ioan Gură de Aur din localitatea Comana la Constantinopol.

Când racla cu sfintele moaște a ajuns în portul capitalei imperiale, toți locuitorii, în frunte cu împăratul și patriarhul, au ieșit cu lumânări aprinse în întâmpinarea marelui păstor al Constantinopolului, Sfântul Ioan Gură de Aur. În momentul când preoții au ridicat racla pentru a o aduce în cetatea Constantinopolului, împăratul Teodosie al II-lea s-a așezat în genunchi sub racla Sfântului și a cerut iertare în numele părinților săi, împăratul Arcadius și împărăteasa Eudoxia: „Iartă, părinte,greșeala ce ți s-a pricinuit ție din invidie!”.

Racla cu Sfintele Moaște a fost îngropată în Sfântul Altar, lângă Moaștele Sfântului Grigorie Teologul

Un accident rutier grav s-a produs luni seară, 26 ianuarie, pe DN17, între localitățile Stroiești și Ilișești. Potrivit sublocotenent Radu Gabriel din cadrul ISU Suceava, în eveniment au fost implicate un autotren fără încărcătură și un microbuz.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava, cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere cu apă și spumă dotată cu modul de descarcerare, precum și o ambulanță SMURD B2. Intervenția a fost sprijinită de trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Conducătorul autotrenului nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

În microbuz se aflau patru persoane – doi bărbați și două femei. Șoferul microbuzului a rămas încarcerat, fiind necesară intervenția echipajelor de descarcerare pentru extragerea acestuia. Din nefericire, după extragere, medicul de pe una dintre ambulanțele SAJ a declarat decesul conducătorului auto.

Celelalte trei persoane din microbuz, policontuzionate, au primit îngrijiri medicale la fața locului și au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe Suceava.

Traficul rutier pe DN17 este blocat în totalitate, iar poliția efectuează cercetări pentru stabilirea cauzelor producerii accidentului.

sursa: newsbucovina.ro

Doar 280 de locuri de muncă sunt libere în această săptămână la nivelul județului Botoșani. Datele au fost centralizate de AJOFM Botoșani de la agenții economici și făcute publice la începutul acestei săptămâni.

Iată și lista completă cu locurile de muncă comunicate de AJOFM Botoșani:

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat luni, la Guvern, o listă cu 21 de proiecte de înzestrare cu armament prin proiectul SAFE, care totalizează 9,53 miliarde de euro.

Miruță a explicat că proiectul SAFE este foarte avantajos pentru România, însă a atras atenția că industria națională de apărare trebuie să se ‘dezmorțească’.

‘Trebuie să menționez un lucru care se aruncă în spațiu public, că sunt bani de împrumut și că nu e niciun beneficiu. Că nu e niciun beneficiu este un neadevăr, pentru că nu este ca și cum a existat o opțiune ca România să nu achiziționeze. Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestrare, în care sunt enumere produsele pe care Ministerul le va cumpăra în următorii 5 ani, plan aprobat CSAT – Parlamentul României. Varianta existentă era să achiziționăm cu niște bani la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism, care practic presupune extragerea din planul lung de înzestrare pe mai mulți ani și mutarea lui pentru a fi finanțat prin acest mecanism european. E un avantaj semnificativ. Un alt avantaj este că suntem forțați să demonstrăm că reușim să producem într-un timp foarte scurt. Chiar și în mediul privat, într-un an și jumătate – doi, cel mai devreme, se finalizează o fabrică. Noi vrem să o facem să fie finalizată în unele cazuri, să finalizeze producția până în 2030. Este o provocare, pentru care guvernele de-a lungul timpului au picat acest test, al presiunii de a livra foarte repede’, a spus Radu Miruță.

El a menționat și un al treilea avantaj al acestui mecanism de finanțare.

‘Un alt treilea avantaj este dezmorțirea industriei naționale de apărare. Am spun de multe ori, cu adevărat, în parte din halele de producție crește vegetație. Și așteptarea este ca în acele hale în care în fiecare an măsurăm evoluția în funcție de cât de înalt a crescut copacul, noi vrem să producem tehnologie de ultimă generație’, a susținut demnitarul.

Ministrul Apărării a precizat că, prin mecanismul SAFE, va exista o cooperare între companii care au licențe și tehnologie de ultimă generație cu fabrici naționale de apărare.

‘Da, se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare și este o provocare ca, după ce vor fi dezmorțite, să aibă capacitatea să producă și pentru alte programe, după ce se va încheia acesta’, a adăugat Radu Miruță.

Dintre cele 21 de proiecte care au legătură cu MApN, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale statului român.

‘Doar câteva exemple de achiziții în comun: este deja semnat contractul în comun cu Franța pentru rachete Mistral – 652 de milioane de euro, este o achiziție împreună cu alte șase state; 12 elicoptere H225, modelul mai nou, care vor fi luate din Franța; 12 radare – achiziții în comun cu Franța; 3 sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot – achiziție în comun cu Germania; două sisteme centralizare pentru comandă antiaeriană – achiziție în comun cu Germania’, a mai spus oficialul român.

Lista cu cele 21 de proiecte de înzestrare prin programul SAFE:

* Transportoare blindate de personal 8×8/Piranha 5 – 139 produse, valoare: 761 milioane euro;

* Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți – minim 1.370 vehicule, valoare: 471 milioane euro;

* Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă – 2 sisteme, valoare: 160 milioane euro;

* Vedetă de intervenție pentru scafandri – 2 nave; valoare: 57 milioane euro;

* Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2; valoare: 700 milioane euro;

* Elicoptere multi-misiune H225M – minim 12; valoare: 852 milioane euro;

* Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme; valoare: 207 milioane euro;

* Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO – aproximativ 240.000 de armament individual, valoare: 439 milioane euro;

* Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule, valoare: 2,98 miliarde de euro;

* Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem, valoare: 94 milioane euro;

* Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe, valoare: 19 milioane euro;

* Sistem portabil de apărare aeriană – MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete, valoare: 625 milioane euro;

* 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme, valoare: 476 milioane euro;

* 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme, valoare: 330 milioane euro;

* 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme, valoare: 258 milioane euro;

* 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (SBAMD(L)-MR/SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme, valoare: 450 milioane euro;

* Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme, valoare: 147 milioane euro;

* 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme, valoare: 36 milioane euro;

* Sistemul de drone pentru supraveghere și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme/22 deja contractate, valoare: 45,7 milioane euro;

* Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM – Oerlikon + Skyranger) – 87.000 lovituri, valoare: 23,1 milioane euro;

* Muniție de 35 mm (CRAM – Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400.000 lovituri, valoare: 393 milioane euro. AGERPRES