Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ioan. Pe 7 ianuarie, credincioșii îl sărbătoresc pe unul dintre cei mai cunoscuți sfinți, care marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă. Cu această ocazie, peste două milioane de români își sărbătoresc ziua de nume.

Sfântul Ioan Botezătorul este sărbătorit pe 7 ianuarie. El este cel care l-a botezat pe Iisus în râul Iordan și a pregătit poporul Israel pentru venirea lui Hristos. Mesajul său principal era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Sărbătoarea de Sfântul Ioan mai este cunoscută și sub numele de „Sânt Ion” sau „Înaintemergătorul Domnului”.

Se spune că cei care poartă numele Sfântului Ioan trebuie sărbătoriți în această zi și este considerat un semn rău să nu fie felicitați.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ioan

Nume de femei, sărbătorite pe 7 ianuarie

• Ioana
• Ionela
• Oana
• Jana
• Jeana
• Ionuţa
• Nela
• Onuţa
• Ionelia
• Nica

Nume de bărbați sărbătoriți pe 7 ianuarie 

• Ioan
• Ion
• Ionuț
• Ionel
• Nelu
• Ivan
• Jan
• Ionică
• Jean
• Ioniță
• Ionuțel
• Ionelică
• Ioachim

Semnificația numelui

Numele Ioan are origine iudaică și provine din cuvântul „Iohanan”, o formă prescurtată a numelui „Iehohanan”. Înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit” sau „Jahve a avut milă”.

Numele este compus din „Jahve” (un alt nume pentru Dumnezeu) și „hanan” (a avea milă), iar semnificația sa este „dar de la Dumnezeu”.

Pentru numele Ioana, semnificația dată este „binecuvântarea Domnului” sau „grație”.

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că, din cauza unei avarii majore survenite pe o conductă din material PHD, cu diametrul de 200 mm, situată în localitatea Todireni, a fost necesară întreruperea furnizării apei potabile începând din seara zilei de 06 ianuarie 2026.

Intervenția pentru remedierea avariei are loc astăzi, 07 ianuarie 2026, în intervalul orar 0800-1600, cu posibilitate de prelungire, în funcție de complexitatea lucrărilor și evoluția situației din teren.

Vor fi afectați de lipsa apei potabile utilizatorii din comuna Todireni, respectiv din satele Cernești, Gârbești și Iurești.

Din această cauză, pe drumurile din Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Avrămeni, Manoleasa, Păltiniș, Mileanca, Darabani, Drăgușeni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma ghețuș sau chiciură.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Avertizarea este valabilă până la ora 09:00.

Misiunea sfântului Ioan Botezătorul a fost una prezisă de prorocii din vechime și ea a constat în a pregăti venirea Mântuitorului și a-L face cunoscut lumii. Ea a fot necesară pentru a spori impactul pe care ar fi trebuit să-l aibă activitatea Mântuitorului în lume.

Domnul Iisus Hristos trebuia să propovăduiască în mijlocul comunităților umane, acolo unde tumultul vieții de zi cu zi îi împiedica pe oameni să se gândească la viața spirituală. Mai mult, după ce Își transmitea mesajul, Domnul Hristos nu rămânea foarte mult timp într-o localitate, pentru că erau și alte comunități care aveau nevoie de învățăturile Sale și mulți oameni dornici de vindecare.

În aceste condiții, ar fi fost greu pentru cei dispuși să devină primii ucenici ai Învățătorului lumii să-i solicite acest lucru. Spre deosebire de acest mod de predicare, activitatea Sfântului Ioan Botezătorul era una cantonată într-un loc din pustiu, în apropierea râului Iordan. Acolo, el ducea o viață foarte austeră, caracterizată de rugăciune și un post aspru.

Pentru ca mesajul său să fie luat în serios, el nu putea să-și înceapă predica publică mai devreme de împlinirea vârstei de 30 de ani. Întrucât Hristos a venit să Se boteze după ce a împlinit această vârstă, activitatea publică a sfântului Ioan a început cu aproximativ 6 luni înainte de cea a Domnului Hristos. Pentru a avea o audiență cât mai mare, sfântul Ioan predica într-o loc unde râul Iordan se intersecta cu un drum circulat și putea fi traversat. Așa se explică cum mesajul său a avut un impact destul de însemnat, încât să atragă ucenici, să fie în atenția preoților de la templu și chiar să deranjeze stăpânirea din acea perioadă. Botezul Sfântului Ioan prefigura botezul pe care avea să-l aducă Hristos.

Deși cei care își mărturiseau păcatele nu primeau iertarea lor, ci doar un semn văzut al faptului că, printr-o viață virtuoasă, puteau să primească această iertare, odată cu venirea Izbăvitorului lumii. Chiar dacă Ioan vorbește despre botezul cu „Duh Sfânt și cu foc”, iar Hristos, în convorbirea cu fariseul Nicodim, vorbește despre „nașterea din apă și din Duh”, nu există niciun fel de contrazicere între aceste descrieri ale Tainei de inițiere în viața creștină. Botezul despre care vorbește Ioan a avut loc în ziua Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea), când, peste apostoli, S-a revărsat Duhul Sfânt sub formă de „limbi ca de foc”.

Iar botezul pe care îl întâlnim astăzi în Biserică, este cel anunțat de Hristos și care a fost practicat încă de la începuturile creștinismului de către apostoli. Nu viaţa austeră şi nici martiriul pe care l-a suferit ca urmare a înfierării moravurilor decadente ale regelui Irod Antipa, ci misiunea pe care a îndeplinit-o i-a adus sfântului Ioan Botezătorul cinstea deosebită din partea Mântuitorului şi a Bisericii. Pentru noi, cei din secolul al XXI-lea, a-ţi dedica viaţa unui singur moment, fie el şi de importanţă crucială pentru destinul întregii lumi, este un lucru pe care foarte puţini am fi dispuşi să-l facem.

De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne, pe mai departe, unul dintre reperele morale ale creştinătăţii şi un model de jertfire a vieţii unui scop unic care are valoare pentru toţi oamenii din lume.