Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Schimbarea la Față a Domnului

Publicat

Publicitate

Acest mare eveniment din viaţa Mântuitorului nostru s-a petrecut în anul treizeci şi trei al vieţii Domnului, ultimul al propovăduirii Sale. La vremea aceea, Iisus se afla în partea Cezareei lui Filip, unde Apostolul Petru L-a mărturisit ca fiind Fiul lui Dumnezeu cel adevarat. Înaintea acestui dumnezeiesc eveniment, Petru L-a mărturisit pe Iisus ca fiind Fiul lui Dumnezeu cel adevărat.

Urcând pe Muntele Tabor, cei trei ucenici, şi prin ei şi ceilalţi, aveau să afle că El este, într-adevar, Dumnezeul cel adevărat. Moise era icoana şi închipuirea Mântuitorului care a condus poporul lui Israel prin pustie până la primirea Legii, mai înainte de venirea lui Hristos. Ilie era cel mai slăvit dintre prooroci, care va fi prezent printre noi şi va predica Evanghelia trei ani şi jumătate pe pământ, împreuna cu Enoh, pe vremea lui Antihrist, înainte de a doua venire a Mântuitorului.

 

Aşa au înţeles ei că Hristos nu-i Ilie, ci Dumnezeul lui Ilie. Hristos nu e Ieremia, ci este Cel Care l-a sfinţit pe Ieremia în pântecele maicii lui, şi nu e nici Moise, ci este Cel Care a dat lege lui Moise, pentru că Dumnezeu anume a voit să se arate aceşti doi prooroci, că El este Dumnezeul proorocilor şi nu unul dintre prooroci. Dar schimbarea la faţă pe Muntele Tabor mai are încă o semnificaţie: Taborul însuşi luase forma Bisericii. Acolo se vedeau cele două Testamente: cel Vechi, prin Ilie şi prin Moise, şi cel Nou, prin cei trei apostoli: Ioan, Iacov şi Petru. Iar prin glasul din nor, Dumnezeu Tatăl mărturiseşte cine este Hristos, la fel cum făcuse şi la Iordan, când Iisus a fost botezat.

Slava fiinţei lui Dumnezeu reflectă raze şi luminează ca soarele, pentru că El este Însuşi Dumnezeu şi din dumnezeirea Lui slobozea raze ca un soare intens dumnezeiesc. Ceea ce se vedea pe Tabor nu era lumina creată, ci necreată, lumina care izvora din dumnezeirea Lui şi era slava fiinţei lui Dumnezeu sau lumina slavei lui Dumnezeu. Aceasta este deosebirea între schimbarea la faţă a lui Hristos şi a sfinţilor Lui, prooroci, patriarhi şi cuviosi de mai târziu. Şi noi avem datoria să ne schimbăm la faţă. Daca ieri am fost păcătoşi, să ne mărturisim păcatele şi să nu mai fim. Daca am fost hoşi, să lasam hoşia. Daca am înjurat sau am fost beţivi, săa lăsăm răutăţile, să ne schimbăm nu la faţa cea din afară, ci la cea dinlăuntru a sufletului.

 

Publicitate

Minunea norului de pe Muntele Tabor

 

Creştinii vremurilor noastre care ajung pe Muntele Tabor, de praznicul Schimbării la Faţă, sunt martorii unei minuni ce aminteşte de momentul Schimbării la Faţă a Mântuitorului: pogorârea peste biserica ortodoxă de pe munte a unui nor deosebit. În noaptea de 5 spre 6 august, pe Muntele Sfânt al Taborului, în momentul în care începe Sfânta Liturghie, coboară asupra Mănăstirii ortodoxe „Sfântul Prooroc Ilie” de aici un nor luminos care nu are caracteristicile unui nor obişnuit.

În momentul în care începe Privegherea, din vârful muntelui se vede pe cerul întunecat dinspre Nazaret, la o distanţă mare, o formaţiune noroasă portocalie ce vine aproape perpendicular spre biserică, unde rămâne până la miezul nopţii, sub forma unor limbi portocalii întunecate. La momentul Heruvicului, norul luminos ajunge deasupra Taborului, capătă diferite forme, din el desprinzându-se fâşii, mingi rotunde, lunguieţe, ce ajung deasupra turlei bisericii. Norul este ca o pară de foc cu miros nepământean. Fenomenul este perceput şi descris diferit de credincioşii pelerini, martori ai minunii.

Ceea ce este relatat deopotrivă de toţi este faptul că în clipele acelea se răspândeşte în aer un extraordinar miros de tâmâie. Schimbarea la Faţă a Domnului, când „a strălucit faţa Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 2), arătarea minunată a slavei dumnezeirii, este preînchipuită în Vechiul Testament în mai multe rânduri. Astfel, pe Muntele Sinai, Dumnezeu vorbeşte din nor cu Sfântul Prooroc Moisi, peste care se pogoară slava Sa (Ieşire 19, 9; 24, 16-18). În chip de stâlp de nor, Domnul Slavei călăuzeşte poporul ales prin pustie (Ieşire 13, 22; 16, 10). Tot stâlp de nor se arată stând la uşa cortului mărturiei (Ieşire 33, 9-10). La sfinţirea cortului mărturiei, se pogoară norul slavei lui Dumnezeu (Ieşire 40, 31-32), iar mai apoi, norul acoperea cortul mărturiei ziua, şi chipul de foc noaptea (Numerii 9, 16).

La sfinţirea Templului lui Solomon, norul slavei dumnezeieşti umple din nou casa Domnului (3 Regi 8, 10-13). Când S-a schimbat la Faţă, Mântuitorul Hristos S-a arătat ca Fiu al lui Dumnezeu, strălucind de lumina dumnezeiască ca „Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină” (Psalm 103, 2) şi înconjurat de norul luminos al slavei Sale. Aşa cântăm şi noi, ortodocşii: „Dătător de lumină şi Lumină neapropiată şi pururea veşnică fiind, Cel ce eşti fără început şi care Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, lumină în lume ai strălucit cu trupul umblând, şi lumină în munte ai luminat, arătând chipul slavei părinteşti”.

Lumina de pe Muntele Tabor este o pregustare a veacului viitor al învierii, în care drepţii vor străluci ca soarele întru împărăţia Tatălui lor şi vor fi îmbrăcaţi în veşminte albe strălucitoare, veşmintele curăţiei şi sfinţeniei. Şi se vor bucura pururea privind la faţa lui Dumnezeu şi nu vor avea nevoie de soare, căci Dumnezeu îi va lumina pe ei.

 

Muntele Tabor a jucat un rol important în istoria biblică şi este pomenit de mai multe ori în Sfânta Scriptură. El este menţionat pentru prima oară când Isus Navi împarte Pământul Făgăduinţei celor 12 seminţii ale lui Israel. Aici a pustnicit Melchisedec, preotul Dumnezeului celui Preaînalt. Taborul este locul unde Mântuitorul S-a Schimbat la Faţă. În secolul al IV-lea, pe platoul din vârful muntelui, Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat o biserică în cinstea Schimbării la Faţă a Mântuitorului. Actuala biserică ortodoxă a fost reconstruită în anul 1911. Ea aparţine Patriarhiei Ierusalimului şi este considerată prima mare ctitorie românească din Ţara Sfântă. Pe latura de nord-vest se află grota lui Melchisedec.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit

Publicat

Publicitate

Sfântul Sava s-a născut în jurul anului 439, în vremea împăratului bizantin Teodosie cel Tânăr (408-450), în ținutul Capadociei. Părinții lui erau creștini și se numeau Ioan și Sofia. Încă de la vârsta de 8 ani a ales calea călugăriei și a intrat în mănăstirea numită a lui Flavian, unde a deprins să fie răbdător în toate și unde a învățat Psaltirea pe de rost. Era atât de înfrânat încă din copilărie, încât, văzând în grădină un măr și dorind să-l mănânce, a zis: „Frumos era la vedere și bun la mâncare rodul ce m-a omorât”. A luat mărul în mâini, dar nu l-a mâncat, ci l-a călcat în picioare și și-a făgăduit să nu mănânce niciodată mere.

 

La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care-l va trimite la Cuviosul Teoctist. Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe minuni. Din pricina covârșitoarei lui înduhovniciri, Cuviosul Eftimie îl numea copil bătrân. Și, cu cât creștea în vârstă, cu atât sporea și în virtute. De aceea l-a și înzestrat Hristos Domnul cu darul minunilor. Printre altele, prin rugăciunea lui a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă. De altfel, Sfântul Sava era vestit ca făcător de minuni, în biografiile scrise de ucenici săi fiind consemnate numeroase fapte minunate.

 

Sfântul Sava a fost povățuitor și învățător multor călugări și a așezat tipicul sfintelor slujbe pe care îl urmează până astăzi Biserica Ortodoxă. Recunoscut fiind pentru virtuțile sale ieșite din comun, în jurul său s-a adunat o obște de monahi, pentru care Sfântul Sava a construit în Palestina o mănăstire care îi poartă numele. Cum numărul fraților a crescut considerabil în timp, mănăstirea a devenit vestită — o adevărată lavră aflată la cca 45 km de Ierusalim. A fost cunoscut și prețuit de patriarhii Ierusalimului, Salustiu (489-498), care l-a hirotonit preot, Ilie (498-516), pe care l-a vizitat în surghiun, Ioan III (516-524) și Petru (524-552), căruia i-a vindecat sora de o boală grea.

 

Publicitate

Sfântul Sava este numit ,,cel Sfințit” pentru că a fost hirotonit preot și rânduit îndrumător al tuturor sihaștrilor din Palestina. El a mers în două rânduri la Constantinopol, fiind trimis ca sol de către patriarhii Ierusalimului din acele vremuri, la împărații Anastasie (491-518) și Iustinian cel Mare (527-565). A murit la 5 decembrie, anul 532, la vârsta de 94 de ani, înconjurat de mulțime de ucenici, în lavra sa regăsindu-se figuri de seamă ale monahismului răsăritean, precum Andrei Criteanul sau Ioan Damaschin și fratele său, Cosma. În anul 584, când a fost deschis mormântul Cuviosului spre a fi îngropat trupul starețului Casian, moaștele Sfântului Sava au fost găsite nestricate și răspândind bună mireasmă.

 

În secolul al XII-lea, trupul Sfântului Sava a fost luat de cruciați și dus în Veneția. Acesta a fost adus înapoi în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit abia după înțelegerea dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul ortodox grec Atenagora – Athinagorus, în cadrul vizitei papei în Țara Sfântă, în anul 1965.

Citeste mai mult

Actualitate

Alegeri în comuna Mihai Eminescu: Alegătorii pot vota doar la secția arondată domiciliului sau reședinței stabilite înainte de 7 iunie

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă reamintește alegătorilor, inclusiv celor din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, unde pe 7 decembrie au loc alegeri parțiale, că își pot exercita dreptul de vot exclusiv la secția la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință. Reședința trebuie să fi fost stabilită cu cel puțin șase luni înainte de scrutin, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

Instituția precizează că regula este valabilă la nivel național și că alegătorii nu se pot prezenta la o altă secție decât cea la care figurează în Registrul electoral. Pentru verificarea arondării, locuitorii din Mihai Eminescu pot consulta Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro, unde pot introduce CNP-ul pentru a afla secția corectă înainte de ziua votului.

În comunicatul AEP se reamintește și situația specială a municipiului București, unde alegătorii pot vota doar în sectorul de domiciliu sau reședință, conform Hotărârii nr. 95/2025. Deși aceste prevederi nu privesc alegătorii din Mihai Eminescu, ele subliniază caracterul strict al regulilor de arondare.

Pentru alegerile locale parțiale – care includ și scrutinul din comuna Mihai Eminescu – au fost înființate 1.771 de secții de votare la nivel național. Votarea va avea loc între orele 7.00 și 21.00, iar AEP recomandă tuturor alegătorilor să verifice din timp secția la care sunt arondați pentru a evita situațiile în care nu li se poate permite votul.

Scrutinul din comuna Mihai Eminescu este unul important pentru comunitate, iar respectarea regulilor privind arondarea secțiilor este esențială pentru buna desfășurare a procesului electoral.

Acte necesare

Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Publicitate

Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz.

Cum se desfășoară votul

La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”.

Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare.

Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare.

Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.

Citeste mai mult

Economie

Delgaz Grid pregătește rețelele pentru hidrogen și biometan. Botoșani, printre județele-cheie în tranziția energetică la gazele verzi

Publicat

Publicitate

Rețelele de gaze naturale din zona Moldovei, inclusiv cele din județul Botoșani, intră pe lista infrastructurilor pregătite pentru tranziția energetică. Delgaz Grid a anunțat astăzi într-un comunicat că cei peste 26.000 de kilometri de conducte pe care le operează sunt 100% compatibile cu biometanul, iar rețelele din polietilenă – care reprezintă aproximativ 70% din total – sunt parțial pregătite pentru utilizarea hidrogenului.

Compania derulează în prezent trei proiecte pilot în domeniul gazelor verzi, un pas important pentru modernizarea sistemelor de distribuție din cel mai mare județ din nordul Moldovei.

Potrivit datelor prezentate la o masă rotundă organizată la Târgu Mureș, biometanul ar urma să aibă o pondere de 5% în rețeaua națională până în 2030 și de 10% până în 2050, iar producția de hidrogen regenerabil ar putea ajunge la 153 kt/an în 2030. Delgaz Grid subliniază că România are un potențial considerabil în domeniul gazelor verzi, iar Moldova, inclusiv județul Botoșani, poate deveni un actor important în adoptarea noilor tehnologii.

Directorul general al Delgaz Grid, Cristian Secoșan, a transmis că rețelele de gaze vor rămâne esențiale în arhitectura energetică a țării, mai ales în contextul tranziției spre energie curată. Investițiile în hidrogen și biometan sunt considerate obligatorii, nu opționale, iar întârzierea modernizării ar duce la costuri mult mai mari în anii următori.

Pentru Moldova și implicit pentru Botoșani, unde Delgaz Grid operează atât rețele de gaze, cât și rețele electrice, proiectele verzi pot genera locuri de muncă și pot consolida siguranța energetică a regiunii. Testele cu hidrogen în concentrații de 20%, 23% și 30%, precum și proiectul HyGrid100, care urmărește utilizarea hidrogenului pur pe tronsoane existente, sunt prezentate ca prime etape ale unei transformări masive la nivel național.

Compania pregătește și un proiect dedicat biometanului, BioMethaneMix, care va testa producția și injectarea gazului verde în rețele de distribuție. Delgaz Grid subliniază că implementarea acestor soluții necesită modernizarea cadrului legislativ și programe de finanțare care să susțină piața gazelor verzi.

Publicitate

Cu o rețea de gaze care acoperă 20 de județe, printre care Botoșani, Delgaz Grid joacă un rol central în pregătirea infrastructurii pentru energia viitorului, iar schimbările anunțate pot avea un impact major în dezvoltarea regională din nord-estul țării.

Citeste mai mult

Actualitate

Poșta Română nu mai vrea să distribuie pensiile. Directorul cere ca serviciul să fie scos la licitație

Publicat

Publicitate

Poșta Română anunță că nu mai dorește să se ocupe de distribuirea pensiilor, un serviciu pe care îl consideră o povară pentru companie. Directorul general, Valentin Ștefan, afirmă că distribuirea pensiilor ar trebui scoasă la licitație, astfel încât statul să aleagă operatorul cu cele mai bune costuri și condiții, relatează agerpres.ro.

„Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.

Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate”, a declarat, joi, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.

Poșta Română vrea să renunțe la distribuirea pensiilor

Directorul general al companiei a explicat că, deși Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitație.

„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash.

Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională.

Publicitate

Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii”, a explicat Ștefan.

El a adăugat că doar în cazul în care se va organiza o licitație pentru distribuirea de pensii se va știi dacă cele 60 de milioane de lei reprezintă „o sumă mică sau o sumă mare”.

„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitație cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă și vedem după aceea dacă Poșta Română beneficiază nedrept de acești bani sau nu.

În altă ordine de idei, ca și cetățean român sunt de acord, statul român cheltuiește foarte mulți bani, multe instituții ar trebui desființate, o bună parte din activitatea acestor instituții ar trebui preluată de Poșta Română prin ghișeul universal care este tot o concepție a statului român, dar știți cum este: vorbe multe fapte puține”, a afirmat Valentin Ștefan.

Potrivit sursei citate, aproape 4 milioane și jumătate de beneficiari, atât pensionari cât și alte persoane, beneficiază de diferite ajutoare, precum alocații sau indemnizație pentru creștere copil, aproximativ 40-45% dintre pensionari primind încă pensiile cash de la Poșta Română.

Întrebat de jurnaliști dacă se teme că Poșta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ștefan a menționat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.

Nu în ultimul rând, Valentin Ștefan a adăugat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii și undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt și „principala cheltuială a companiei”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending