Acest mare eveniment din viaţa Mântuitorului nostru s-a petrecut în anul treizeci şi trei al vieţii Domnului, ultimul al propovăduirii Sale. La vremea aceea, Iisus se afla în partea Cezareei lui Filip, unde Apostolul Petru L-a mărturisit ca fiind Fiul lui Dumnezeu cel adevarat. Înaintea acestui dumnezeiesc eveniment, Petru L-a mărturisit pe Iisus ca fiind Fiul lui Dumnezeu cel adevărat.
Urcând pe Muntele Tabor, cei trei ucenici, şi prin ei şi ceilalţi, aveau să afle că El este, într-adevar, Dumnezeul cel adevărat. Moise era icoana şi închipuirea Mântuitorului care a condus poporul lui Israel prin pustie până la primirea Legii, mai înainte de venirea lui Hristos. Ilie era cel mai slăvit dintre prooroci, care va fi prezent printre noi şi va predica Evanghelia trei ani şi jumătate pe pământ, împreuna cu Enoh, pe vremea lui Antihrist, înainte de a doua venire a Mântuitorului.
Aşa au înţeles ei că Hristos nu-i Ilie, ci Dumnezeul lui Ilie. Hristos nu e Ieremia, ci este Cel Care l-a sfinţit pe Ieremia în pântecele maicii lui, şi nu e nici Moise, ci este Cel Care a dat lege lui Moise, pentru că Dumnezeu anume a voit să se arate aceşti doi prooroci, că El este Dumnezeul proorocilor şi nu unul dintre prooroci. Dar schimbarea la faţă pe Muntele Tabor mai are încă o semnificaţie: Taborul însuşi luase forma Bisericii. Acolo se vedeau cele două Testamente: cel Vechi, prin Ilie şi prin Moise, şi cel Nou, prin cei trei apostoli: Ioan, Iacov şi Petru. Iar prin glasul din nor, Dumnezeu Tatăl mărturiseşte cine este Hristos, la fel cum făcuse şi la Iordan, când Iisus a fost botezat.
Slava fiinţei lui Dumnezeu reflectă raze şi luminează ca soarele, pentru că El este Însuşi Dumnezeu şi din dumnezeirea Lui slobozea raze ca un soare intens dumnezeiesc. Ceea ce se vedea pe Tabor nu era lumina creată, ci necreată, lumina care izvora din dumnezeirea Lui şi era slava fiinţei lui Dumnezeu sau lumina slavei lui Dumnezeu. Aceasta este deosebirea între schimbarea la faţă a lui Hristos şi a sfinţilor Lui, prooroci, patriarhi şi cuviosi de mai târziu. Şi noi avem datoria să ne schimbăm la faţă. Daca ieri am fost păcătoşi, să ne mărturisim păcatele şi să nu mai fim. Daca am fost hoşi, să lasam hoşia. Daca am înjurat sau am fost beţivi, săa lăsăm răutăţile, să ne schimbăm nu la faţa cea din afară, ci la cea dinlăuntru a sufletului.
Publicitate
Minunea norului de pe Muntele Tabor
Creştinii vremurilor noastre care ajung pe Muntele Tabor, de praznicul Schimbării la Faţă, sunt martorii unei minuni ce aminteşte de momentul Schimbării la Faţă a Mântuitorului: pogorârea peste biserica ortodoxă de pe munte a unui nor deosebit. În noaptea de 5 spre 6 august, pe Muntele Sfânt al Taborului, în momentul în care începe Sfânta Liturghie, coboară asupra Mănăstirii ortodoxe „Sfântul Prooroc Ilie” de aici un nor luminos care nu are caracteristicile unui nor obişnuit.
În momentul în care începe Privegherea, din vârful muntelui se vede pe cerul întunecat dinspre Nazaret, la o distanţă mare, o formaţiune noroasă portocalie ce vine aproape perpendicular spre biserică, unde rămâne până la miezul nopţii, sub forma unor limbi portocalii întunecate. La momentul Heruvicului, norul luminos ajunge deasupra Taborului, capătă diferite forme, din el desprinzându-se fâşii, mingi rotunde, lunguieţe, ce ajung deasupra turlei bisericii. Norul este ca o pară de foc cu miros nepământean. Fenomenul este perceput şi descris diferit de credincioşii pelerini, martori ai minunii.
Ceea ce este relatat deopotrivă de toţi este faptul că în clipele acelea se răspândeşte în aer un extraordinar miros de tâmâie. Schimbarea la Faţă a Domnului, când „a strălucit faţa Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 2), arătarea minunată a slavei dumnezeirii, este preînchipuită în Vechiul Testament în mai multe rânduri. Astfel, pe Muntele Sinai, Dumnezeu vorbeşte din nor cu Sfântul Prooroc Moisi, peste care se pogoară slava Sa (Ieşire 19, 9; 24, 16-18). În chip de stâlp de nor, Domnul Slavei călăuzeşte poporul ales prin pustie (Ieşire 13, 22; 16, 10). Tot stâlp de nor se arată stând la uşa cortului mărturiei (Ieşire 33, 9-10). La sfinţirea cortului mărturiei, se pogoară norul slavei lui Dumnezeu (Ieşire 40, 31-32), iar mai apoi, norul acoperea cortul mărturiei ziua, şi chipul de foc noaptea (Numerii 9, 16).
La sfinţirea Templului lui Solomon, norul slavei dumnezeieşti umple din nou casa Domnului (3 Regi 8, 10-13). Când S-a schimbat la Faţă, Mântuitorul Hristos S-a arătat ca Fiu al lui Dumnezeu, strălucind de lumina dumnezeiască ca „Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină” (Psalm 103, 2) şi înconjurat de norul luminos al slavei Sale. Aşa cântăm şi noi, ortodocşii: „Dătător de lumină şi Lumină neapropiată şi pururea veşnică fiind, Cel ce eşti fără început şi care Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, lumină în lume ai strălucit cu trupul umblând, şi lumină în munte ai luminat, arătând chipul slavei părinteşti”.
Lumina de pe Muntele Tabor este o pregustare a veacului viitor al învierii, în care drepţii vor străluci ca soarele întru împărăţia Tatălui lor şi vor fi îmbrăcaţi în veşminte albe strălucitoare, veşmintele curăţiei şi sfinţeniei. Şi se vor bucura pururea privind la faţa lui Dumnezeu şi nu vor avea nevoie de soare, căci Dumnezeu îi va lumina pe ei.
Muntele Tabor a jucat un rol important în istoria biblică şi este pomenit de mai multe ori în Sfânta Scriptură. El este menţionat pentru prima oară când Isus Navi împarte Pământul Făgăduinţei celor 12 seminţii ale lui Israel. Aici a pustnicit Melchisedec, preotul Dumnezeului celui Preaînalt. Taborul este locul unde Mântuitorul S-a Schimbat la Faţă. În secolul al IV-lea, pe platoul din vârful muntelui, Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat o biserică în cinstea Schimbării la Faţă a Mântuitorului. Actuala biserică ortodoxă a fost reconstruită în anul 1911. Ea aparţine Patriarhiei Ierusalimului şi este considerată prima mare ctitorie românească din Ţara Sfântă. Pe latura de nord-vest se află grota lui Melchisedec.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” va găzdui, în perioada 9-11 octombrie 2025, Conferința internațională de studii românești. Aflată la a X-a ediție, conferința este organizată de Facultatea de Litere a Universității din București, în parteneriat cu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova și Memorialul Ipotești.
Consacrată de cele nouă ediții anterioare, Conferința internațională de studii românești – organizată anual de româniști ai celor patru universități istorice reunite în Consorțiul „Universitaria” – marchează, în 2025, un moment simbolic de maturitate și reflecție. Alegerea temei ediției din acest an, Limba română între patrimoniu cultural și punte de dialog internațional răspunde unei duble necesități actuale: pe de o parte, reafirmarea limbii române ca element fundamental al patrimoniului cultural european și global, iar, pe de altă parte, recunoașterea potențialului său de instrument de comunicare, dialog și negociere interculturală în contexte internaționale. Într-o lume academică tot mai deschisă și mai conectată, studierea limbii române ca limbă străină devine nu doar o formă de acces la cultura română, ci și un act strategic de deschidere către rețele internaționale de cercetare, mobilitate și cooperare. Aflată astăzi la o frumoasă vârstă rotundă, Conferința reflectă transformările din peisajul românisticii contemporane, care aspiră să depășească granițele tradiționale ale filologiei și studiilor culturale, orientându-se către abordări multi-, trans- și interdisciplinare, inovatoare și deschise către lume.
Conferința cuprinde atât intervenții plenare ale participanților, cât și ateliere, mese rotunde, lucrări pe secțiuni, vernisaje de expoziții.
Astfel:
– pe 9 octombrie, începând cu ora 12:30, va avea loc vernisajul expoziției „Pictura este un fel de muzică ce alină un nu-ştiu-ce, în deşert” – expoziție personală a artistului Mihai Nițu (Cluj); curatoare – Kassandra Mihai – Sala de expoziții „Horia Bernea”;
– pe 9 octombrie, începând cu ora 15:00 – o nouă ediție „Eminescu – post-biografii”: discuții pe marginea eseului dramatic în două acte „Cvartet pentru o voce și toate cuvintele” de Maria Șleahtițchi și Nicolae Leahu;
Publicitate
– pe 10 octombrie, de la ora 11:10, invitatul Memorialului Ipotești – Matei Vișniec – va discuta despre „Literatură, jocuri și invenții lingvistice”;
– pe 11 octombrie, începând cu ora 15:00, va avea loc o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog, invitați fiind Radu Vancu și Marin Mălaicu-Hondrari.
Programul conferinței poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești.
Un accident rutier a avut loc în urmă cu puțin timp, pe DJ282, între localitățile Trușești și Buhăceni. În eveniment au fost implicate două autoturisme, în care se aflau trei persoane.
La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii Gărzii de Intervenție Trușești, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță. Salvatorii au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate, iar în urma evaluării la fața locului, niciuna dintre ele nu a avut nevoie de transport la spital.
Pentru înlăturarea oricărui pericol, pompierii au deconectat bornele bateriilor celor două autoturisme și au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor.
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Carnea nu trebuie să se afle în centrul alimentației umane: o vastă coaliție de oameni de știință a afirmat acest lucru la finalul anilor 2010, stârnind furia reprezentanților industriei cărnii, scrie alba24.ro.
Cercetătorii au repetat acea concluzie și astăzi, dând asigurări că se bazează pe date încă și mai solide, potrivit cărora o dietă bazată pe fructe, legume și nuci, dar săracă în carne și produse lactate, ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, informează AFP și DPA, citate de Agerpres.
”Consumul de carne roșie este asociat cu un risc mai mare de mortalitate în țările în care el este ridicat de mai multe decenii”, a evidențiat acest studiu de sinteză, publicat vineri în revista The Lancet de comitetul Eat-Lancet Commission, compus din aproximativ 100 de experți în nutriție, mediu și sănătate publică.
Munca lor depășește, de departe, doar chestiunea consumului de carne. Noul raport din 2025 are menirea de a oferi soluții pentru ca întreaga populație mondială să beneficieze de o alimentație sănătoasă, fără a afecta mediul înconjurător.
Acest vast program a stat deja la baza unui raport publicat în 2019. Atenția publică și mediatică s-a îndreptat atunci majoritar asupra unui regim propus de experți și prezentat ca fiind cel mai bun pentru sănătatea umană.
Denumit ”dietă pentru sănătate planetară”, acesta regim alimentar acorda un rol minim cărnii roșii: 14 grame pe zi, adică jumătate din media mondială și mult mai puțin decât consumul din țările dezvoltate.
Publicitate
Experții recomandau mai degrabă consumul de cereale integrale, fructe, legume, nuci, leguminoase, cum ar fi lintea și fasolea, cu cantități doar moderate sau mici de pește, lactate și carne.
Deși autorii au precizat că aceste cifre constituiau doar un cadru general, publicarea raportului a stârnit reacții foarte divergente în rândul publicului larg și în lumea economică.
În întreaga lume, numeroase federații din sectorul agroalimentar au respins recomandările prezentate ca fiind caricaturale, periculoase sau nepotrivite obiceiurilor locale în materie de alimentație.
Cu toate acestea, comunitatea științifică a primit destul de bine acele recomandări în materie de sănătate, în ciuda unor critici privind luarea în considerare insuficientă a anumitor realități, cum ar fi inegalitățile sociale în ceea ce privește accesul la hrană.
”Opiniile au fost, în ansamblu, mai degrabă pozitive decât negative”, concluziona în 2023 un bilanț realizat de alți cercetători și publicat în revista Lancet Global Health, contrar discursului unor industriași care au prezentat concluziile comisiei ca fiind marginale sau controversate.
În septembrie, ONG-ul Changing Markets a publicat un raport în care acuza mai mulți actori din sectorul agroalimentar că au orchestrat o campanie de dezinformare online împotriva concluziilor comisiei.
În acest context, cercetătorii au publicat vineri recomandările lor actualizate. Ei au adăugat în noul raport și o secțiune amplă legată de justiția socială, cu considerații uneori foarte largi, precum încurajarea asigurării unor condiții demne pentru lucrătorii din industria agroalimentară.
Dar, în ceea ce privește recomandările alimentare, ei insistă și afirmă: cea mai bună dietă pentru sănătate ‘se bazează în primul rând pe surse vegetale, cu o proporție moderată de alimente de origine animală și cu cât mai puțin zahăr adăugat, mai puține grăsimi saturate și mai puțină sare”.
Consumul de carne trebuie redus la o porție mică
Consumul mediu de carne roșie ar trebui să se limiteze la 15 grame pe zi, consideră ei de acum.
Legumele, fructele și cerealele integrale ar trebui consumate în cantități de 200 de grame, 300 de grame, respectiv 210 de grame pe zi.
Produsele lactate ar trebui să reprezinte 250 de grame, peștele sau fructele de mare 30 de grame, la fel ca și carnea albă, cum ar fi cea de păsări.
Toate aceste cifre sunt foarte apropiate de cele din raportul precedent, mai ales dacă se iau în considerare intervalele mai largi promovate de autori.
În cazul produselor lactate, de exemplu, aceștia estimează că un consum ideal poate varia de la abstinență totală la 500 de grame pe zi.
”Nu este atât de surprinzător că nu s-a schimbat nimic. Între 2019 și astăzi nu a avut loc nicio revoluție în ceea ce privește relația cunoscută între consumul anumitor alimente și sănătate”, a declarat François Mariotti, profesor de nutriție la AgroParisTech.
Cu toate acestea, autorii recunosc mai deschis că recomandările lor, deși sunt benefice pentru sănătate pe termen lung, pot cauza carențe pe termen scurt la anumite persoane, în special dacă acestea se limitează la valorile minime ale intervalelor propuse.
Totodată, dieta pentru sănătate planetară a fost asociată cu o reducere cu 27% a riscului de deces prematur, precum și cu incidențe mai scăzute ale bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și altor boli cronice, precizează raportul din 2025.
”În prezent, toate dietele naționale ale țărilor deviază substanțial de la ‘dieta pentru sănătate planetară’, însă o orientare către acest tipar ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese pe an (27% din totalul deceselor la nivel global)”, au precizat autorii raportului.
”O astfel de tranziție ar reduce ratele de incidență ale multor boli specifice netransmisibile și ar promova longevitatea sănătății”, au adăugat ei.
Experții au subliniat beneficiile ecologice ale acestei diete, afirmând că ar putea reduce cererea de alimente care necesită resurse intensive, cum ar fi carnea roșie, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă și prelucrarea terenurilor.
Raportul publicat în The Lancet a constatat că actualele sisteme alimentare globale contribuie la 30% din emisiile de gaze cu efect de seră și sunt principalul factor care determină depășirea limitelor planetare prin impactul lor asupra climei, biodiversității, consumului de apă dulce și schimbărilor în modul de utilizare a terenurilor.
Limitele planetare sunt definite ca fiind pragurile care mențin sistemul de ‘suport al vieții’ al planetei noastre – de care depind oamenii – stabil și sănătos.
Cercetătorii au afirmat că, deși la nivel global se produc suficiente alimente, aproape jumătate din cei 8 miliarde de oameni ai planetei (aproximativ 3,7 miliarde) nu au acces sigur la alimente sănătoase, la un mediu curat sau la un salariu decent.
Autorii noului raport au adăugat că alimentația celor mai bogați 30% oameni din populația globală este responsabilă pentru aproximativ 70% din presiunile globale asupra mediului cauzate de sistemele alimentare.
Concluziile sugerează că, dacă întreaga omenire ar trece la dieta pentru sănătate planetară și ar exista politici climatice puternice pentru reducerea emisiilor în toate sectoarele, atunci emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu mai mult de jumătate – echivalentul eliminării emisiilor de la toate centralele electrice pe cărbune la nivel global.
Comitetul a solicitat, de asemenea, adoptarea de măsuri pentru protejarea pădurilor, a zonelor umede și a altor habitate naturale care încă există pe planeta noastră, în vederea conservării biodiversității.
Noul raport menționează că guvernele pot lua măsuri pentru a promova alimentele sănătoase, inclusiv prin impozitarea produselor nesănătoase, oferind în același timp subvenții pentru fructe și legume.
Activități informativ-educative desfășurate cu ocazia Zilei Mondiale a Animalelor
La data de 03 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor Botoșani au desfășurat activități informativ-educative la Școala Gimnazială nr. 11 din municipiul Botoșani, cu ocazia Zilei Mondiale a Animalelor.
La activitate au participat 123 de elevi și 5 cadre didactice, fiind distribuite pliante informative și fișe de lucru adaptate vârstei participanților. Materialele au avut ca scop dezvoltarea compasiunii față de animale și încurajarea respectării drepturilor și bunăstării acestora.
Această inițiativă se înscrie în obiectivele privind informarea populației cu privire la atribuțiile structurilor pentru protecția animalelor, obligațiile deținătorilor de animale, precum și consecințele acțiunilor de cruzime sau rele tratamente aplicate acestora.
Astfel de activități au un rol important în formarea unei atitudini responsabile și empatice față de animale, mai ales în rândul copiilor, contribuind la dezvoltarea spiritului civic și la consolidarea unei comunități bazate pe respect, grijă și protejarea tuturor ființelor.