Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, Mitropoliții Transilvaniei

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Sfântul Ilie Iorest
Sfântul Ierarh Iorest s-a născut în Transilvania, din părinţi ortodocşi, primind la botez numele de Ilie. A învăţat carte la Mănăstirea Putna, unde a deprins şi meşteşugul scrierii frumoase şi al zugrăvirii icoanelor şi unde şi-a agonisit un bun început de viaţă călugărească ortodoxă. În vremea cât a stat la Putna, a fost cunoscut şi de voievodul Vasile Lupu, care, vorbind despre fericitul Iorest, îl numeşte „întru toate credincios şi preacinstit Părinte”. Cu voia lui Dumnezeu şi cu sprijinul Domnitorului Vasile Lupu şi al Sfântului mitropolit Varlaam al Moldovei, Sfântul Ilie Iorest vine în Alba-Iulia, unde este ales mitropolit al Transilvaniei. În această slujire a întâmpinat greutăţi chiar de la început. I se cerea de către calvini să tipărească şi să folosească în biserici Catehismul calvinesc şi alte cărţi, străine de învăţătura ortodoxă. Noul mitropolit s-a dovedit un bun păstor, păstrând învăţătura celor şapte Sinoade Ecumenice, fiind pildă de tărie în credinţa ortodoxă şi dovedind credincioşilor că sunt mai de folos lanţurile pentru Hristos decât laudele viclene. A tipărit Evanghelia cu învăţătură, carte ortodoxă începută de înaintaşul său, mitropolitul Ghenadie, întărindu-i pe cei slabi în credinţă şi cercetând toate bisericile din Ardeal. Nemulţumită de el, stăpânirea străină calvină a încercat să-l câştige de partea ei şi, neizbutind, a plăsmuit învinuiri mincinoase şi Sfântul ierarh a fost aruncat în temniţă, la Alba Iulia, după numai trei ani de păstorie (1640-1643). Adus în lanţuri în curtea mitropoliei din Alba-Iulia, mitropolitul a fost dezbrăcat de haine şi bătut cu nuiele, răbdându-le pe toate „nu pentru că era vinovat, ci pentru credinţa creştină răsăriteană”, cum spun cronicile. După nouă luni de chinuri îndurate, fericitul Iorest a fost eliberat în schimbul unui preţ de 1.000 de taleri, pe care neavându-i, „s-au dat chezăşie pentru el 24 de credincioşi”. Pentru dezlegarea de chezăşie, Sfântul a plecat după ajutoare la Putna, la domnitorul Vasile Lupu, la mitropolitul Varlaam, apoi la ţarul Rusiei şi astfel şi-a răscumpărat libertatea. Reîntors în ţară, la scurtă vreme s-a săvârşit cu pace, lăsându-ne pilda unui ierarh credincios şi luptător pentru Ortodoxia curată a poporului său.
Sfântul Simion Ştefan
Sfântul Simion Ştefan, din botez Simion, după călugărie Ştefan, ieromonah în mănăstirea de la Alba Iulia, a ajuns pe scaunul vlădicesc în anul 1643, după Sfântul Ilie Iorest, în vremuri grele pentru Biserica dreptslăvitoare şi pentru credincioşii transilvăneni, aflaţi sub cârmuitori străini de neam şi de credinţă. Asemenea înaintaşilor săi, Sfântul Ierarh Simion Ștefan n-a fost cruţat nici el de necazuri, suferite din pricina principelui Gheorghe Rakoţi şi a superintendentului Gheleji, mai-marele calvinilor. Şi anume, luându-i dreptul părintesc de a-şi cerceta fiii duhovniceşti şi punându-i pe aceştia cu forţa sub ascultarea sa, superintendentul calvin s-a făcut stăpân peste Biserica românească, în care voia să rânduiască şi să judece după bunul plac. Apoi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, principele şi superintendentul calvin au pus pe umerii sfântului ierarh grele şi hulitoare îndatoriri: să lepede învăţătura Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, să-i înveţe pe tineri Catehismul calvinesc, să nu mărturisească adevărul privind prefacerea Darurilor în Trupul şi Sângelui Domnului Hristos, la dumnezeiasca Liturghie. Iar, ca nişte urâtori ai icoanelor, aceștia l-au îndemnat să scoată icoanele şi Crucea din biserici. Însă, de Dumnezeu luminatul ierarh nu i-a urmat, ci a apărat credinţa ortodoxă cu mult curaj și iscusință. Astfel, făcându-se următor cuvintelor lui Hristos: „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii” (Matei 10, 16), înţelepţit fiind de Dumnezeu şi dăruit cu dreaptă judecată, ierarhul şi-a păzit nevătămat sufletul său şi al turmei lui cuvântătoare, deşi calvinii n-au încetat nicio clipă să-l ademenească spre rătăcirea lor. Dar Sfântul s-a făcut apărător nu numai al credinţei, ci şi al neamului său, şi anume, văzându-i pe români mult asupriți în ţara lor şi înţelegând că altă cale de a-i ridica şi păzi nu are decât prin lumina cărţii, le-a dăruit Cuvântul Domnului, Noul Testament, pentru întâia oară tălmăcit pe limba lor şi tipărit în cetatea Alba Iuliei la anul 1648. Prin aceasta, ca odinioară marii dascăli ai Bisericii, el a dăruit credincioşilor hrană duhovnicească, tâlcuindu-le tainele cele dumnezeieşti în Predosloviile la Noul Testament. În acest chip, luptând, pentru Biserica lui Hristos, împotriva rătăcirilor, dăruind cu-vânt hrănitor de suflet păstoriţilor săi şi urmaşilor – Legea Nouă a lui Iisus Hristos Domnul nostru, în grai românesc – şi învăţându-i să privegheze la unitatea neamului, sfântul ierarh şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, în anul 1656.
Sfântul Sava Brancovici
Sfântul Ierarh Sava Brancovici s-a născut din părinţi dreptcredincioşi, în Ineul Transilvaniei, la începutul veacului al XVII-lea. A fost botezat cu numele Simeon. Fratele său mai mic, Gheorghe, a avut o înaltă dregătorie în Transilvania. Tatăl său a fost căpitan de oaste în armata lui Mihai Viteazul. În tinereţea sa, Sfântul a vieţuit o vreme în Ţara Românească, la Mănăstirea Comana, unde trăia unchiul său şi unde s-a deprins întru cele duhovniceşti. A fost ales preot şi protopop al Ineului, fiind hirotonit, la Târgovişte, de către mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti. Murindu-i soţia, iar mama lui călugărindu-se, viaţa lui şi-a schimbat cursul. Ca unul ce-şi dovedise însuşirile şi vrednicia în tot timpul cât a fost protopop, în anul 1656, după trecerea la cele veşnice a Sfântului Simion Ştefan, soborul preoţilor şi al mirenilor l-a ales mitropolit de Alba Iulia. După ce a fost hirotonit arhiereu la Târgovişte, de către acelaşi mitropolit Ştefan, s-a întors acasă încărcat cu daruri din Ţara Românească şi a fost înscăunat, cu bucurie, în ziua Înălţării Domnului, de tot soborul preoţilor din Ardeal, unde a păstorit, cu înţelepciune, timp de 24 de ani. În ciuda greutăţilor, Sfântul s-a străduit să ridice şi să întărească Biserica strămoşilor săi, folosind limba română la slujbe şi în propovăduirea Evangheliei şi sprijinindu-se pe soboarele de clerici pentru îndrumarea slujirii preoţeşti. Râvna lui pentru păstrarea credinţei ortodoxe i-a adus duşmănia şi prigoana conducătorilor calvini ai Ardealului. În urma unor învinuiri nedrepte, a fost judecat şi scos din scaun în anul 1680. Bătrân şi bolnav, a fost închis în temniţele din Alba-Iulia şi Iernut, fiind bătut în fiecare vineri. După asemenea chinuri şi grele pătimiri, s-a mutat la Domnul, în aprilie 1683. Pentru vredniciile sale, Biserica Ortodoxă Română l-a înscris în calendar alături de alţi doi sfinţi mitropoliţi ardeleni, care au păstorit la Alba Iulia.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Tinerii din Botoșani, implicați activ în campania de prevenire a consumului de droguri

Publicat

acum 22 de minute

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

Campanie de prevenire a consumului de droguri – activitate în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”

 Peste 140 de tineri din cadrul Liceului cu Program Sportiv Botoșani au participat astăzi la o activitate de informare și conștientizare privind riscurile consumului de droguri, organizată în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”.

Evenimentul a avut ca scop prevenirea consumului de substanțe interzise și promovarea unui stil de viață sănătos, oferind totodată participanților informații despre oportunitățile de dezvoltare personală și profesională puse la dispoziție prin intermediul proiectului TIN ACT.

Activitatea s-a desfășurat într-un cadru interactiv, tinerii fiind implicați în discuții deschise despre cauzele și efectele nocive ale consumului de droguri, dar și despre importanța alegerilor responsabile în perioada adolescenței. Reprezentanții proiectului au subliniat rolul educației, al sportului și al implicării sociale în construirea unui viitor echilibrat și fără dependențe.

Organizatorii au mulțumit pentru sprijin Penitenciarului Botoșani, care a contribuit la realizarea activității prin prezentarea unor mărturii reale și exemple de consecințe ale deciziilor greșite, precum și conducerii Liceului cu Program Sportiv Botoșani, pentru deschiderea și colaborarea oferită.

Mesajul central transmis tinerilor a fost unul puternic și simbolic:
„Drogurile reprezintă ușa interzisă care, odată deschisă, nu mai poate fi închisă!”

Publicitate

În încheiere, participanții au fost îndemnați să își prețuiască sănătatea, libertatea și viitorul, alegând conștient să spună NU drogurilor și alcoolului!

„Nu permite ca drogurile și alcoolul să îți decidă viitorul!”

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „File din povestea naturii” a pictorului Victor Hreniuc, la Memorialul Ipotești

Publicat

acum o oră

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități culturale din anul 2025 cu organizarea unei expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din colecția particulară a pictorului Victor Hreniuc.                                                 

Adrian Silvan Ionescu scria despre Victor Hreniuc: „Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval de nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton”.

Născut în data de 10 aprilie 1942 la Milișăuți, Suceava, Victor Hreniuc a absolvit Facultatea de Arte Plastice în anul 1969, clasa prof. Dan Hatmanu, din cadrul Institutului Pedagogic Iași. În 1981 și-a desăvârșit pregătirea profesională absolvind Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, Facultatea de Muzeologie – Arte Plastice.

Între 1970 și 2013, pictorul Victor Hreniuc a expus constant în cadrul Cenaclului U.A.P. Botoșani și în alte centre culturale ale Moldovei. A organizat și a participat la Taberele naționale de pictură și grafică din Ipotești și Agafton în perioada 1994-2005. În 2009 a participat la Tabăra de creație România – Ucraina – Sucevița. Este realizator de coperți și ilustrații de carte (8 volume de poezii și proză).

A avut numeroase expoziții personale și de grup. Lucrările sale se află în colecții particulare din Anglia, Canada, Franța, Japonia, Germania, Grecia, U.S.A., Brazilia etc. și în colecții muzeale din Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Chișinău, Cernăuți.

În calitate de profesor de pictură – grafică de peste 50 de ani la Școala de Arte Botoșani a obținut peste 100 de premii și distincții internaționale.

Publicitate

Vernisajul expoziției „File din povestea naturii – Victor Hreniuc” va avea loc în data de 14 noiembrie 2025, orele 12.00, în Sala Portaluri din cadrul Muzeului Tematic „Mihai Eminescu”.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Jucătorul Adams Friday de la FC Botoșani, suspendat și amendat de de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal

Publicat

acum o oră

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

Clubul FC Rapid a fost sancționat, miercuri, de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal cu o penalitate sportivă în valoare de 16.875 lei în urma incidentelor provocate de suporterii săi la meciul din deplasare cu Universitatea Craiova, din etapa a 15-a a Superligii.

‘Universitatea Craiova vs. FC Rapid – Incidente – În temeiul art. 82.2 și 3.a și c din RD, raportat la art. 83.2.b din RD, se sancționează clubul FC Rapid 1923 SA cu penalitate sportivă de 16.875 lei’, se arată în soluția comisiei publicată pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Cluburile FK Csikszereda Miercurea Ciuc și Petrolul Ploiești au primit sancțiuni de câte 7.500 lei în urma partidei directe din etapa a 14-a a Superligii.

Comisia de Disciplină a dispus excluderea din toate competițiile organizate de FRF, LPF și AJF a clubului FC Buzău, care a activat sezonul trecut în Superligă.

‘Tescan Dragoș vs. AS FC Buzău – Neexecutare Hotărâre CNSL – În temeiul art.85.2 din RD, clubul FC Buzău este exclus din toate competițiile FRF / LPF / AJF. Sub sancțiunea decăderii, persoana sancționată poate solicita motivarea deciziei în termen de trei zile de la comunicare. Hotărârea este irevocabilă’, se menționează pe site-ul citat.

Jucătorii Adams Friday (FC Botoșani), Alexandru Cicâldău (U Craiova) și George Daniel Bîrligea (FCSB) au fost sancționați cu câte o etapă de suspendare și 740 de lei penalitate sportivă în urma cartonașelor roșii primite în etapa a 16-a a Superligii.
AGERPRES

Publicitate

FOTO: FC Botoșani

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (403)

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 12.11.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ȘAPTE + UNA ÎNTREBĂRI PENTRU ȘTEFAN BAȘNO

 

 

Georgică Manole: V-ați născut în inima Brăilei.Cum v-a rămas în suflet copilăria și locurile natale?

Publicitate

 

  Ștefan Bașno: Ca să vă răspund la această întrebare trebuie să fac o mică digresiune. Patriotismul local este o caracteristică larg răspândită pe meleagurile mioritice, iar brăilenii sunt în top din acest punct de vedere! Poate justificat, aș spune eu, avându-se în vedere vechimea de veacuri a urbei, importanța ei ca ultim port la Dunăre până unde pot urca vasele maritime, inclusiv ca importanță economică. Prin anii ‘70 Brăila era al cincilea oraș ca mărime a populației și importanță economică! În plus, și Brăila se poate lăuda cu o galerie de mari personalități date culturii și științei românești. Ana Aslan, Fănuș Neagu, Mihail Sebastian, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Maria Filotti, Johnny Răducanu, Daniel Danielopolu și mulți, mulți alții. Am crescut în cultul acestor personalități În plus, brăileanul se simte într-un mod greu de explicat, foarte legat de locurile natale. Poate Dunărea să fie de vină? Când eram student și mai apoi când mergeam în fiecare concediu acasă, primul drum îl făceam la Dunăre, băgam mâna în apă și mă stropeam pe frunte…Așa că, și acum, după jumătate de veac de când am plecat pe alte meleaguri, într-o firidă a sufletului meu, tot brăilean mă simt! Nu unul tipic, pentru că pe brăileanul autentic îl caracterizează miștocăreala, ceea ce nu prea se potrivește cu firea mea. Deși o anumită predispoziție spre ironie și satiră nu m-a ocolit…

 

G.M.: Se spune că „A nimerit orbul Brăila”. Cum a nimerit Ștefan Bașno Botoșanii?

 

Ș.B.: Aș vrea mai întâi să lămuresc cititorii originea zicalei pe care ai amintit-o. Brăila are una dintre cele mai aerisite și originale rețele stradale din România și chiar din Europa! Câteva străzi care pleacă radial de la Dunăre spre periferii și câteva străzi semicirculare care pleacă de la Dunăre și ajung la Dunăre, se constituie într-un evantai care face aproape imposibil să te rătăcești în Brăila.

  Cum am ajuns eu la Botoșani? Simplu, m-am „măritat” cu o botoșăneancă! La terminarea facultății, terminând al șaselea pe țară am avut mai multe opțiuni, dar cum

cea pe care am ales-o să-mi fie tovarășă de viață era din Botoșani…

 

G.M.: Cu ce a contribuit spațiul botoșănean la desăvârșirea personalității lui Ștefan Bașno?

 

Ș.B.: Enorm! Fără să fiu un fatalist, aș zice că fiecare are în viață un drum predestinat. Eu inițial am dat admiterea la politehnică, la București, am cochetat și cu Științele economice, ba și cu școala militară (e o întreagă poveste, bună de un roman, cine știe, poate o să-l scriu vreodată…) Nu știu, poate aș fi fost un bun inginer, economist sau ofițer. Știu însă sigur că am fost un foarte bun profesor. Sutele de elevi pe care i-am îndrumat și i-am ajutat să intre la facultate sunt o dovadă incontestabilă a acestei convingeri. Iar acesta realizare profesională a mea nu cred că ar fi fost posibilă într-un alt oraș. Cu firea mea mai concesivă, mai reținută, nu aș fi făcut față unei concurențe în care nu contau numai capacitățile profesionale.

  Și da, în Botoșani Ștefan Bașno care citește de la cinci ani și scrie poezii de la zece ani s-a simțit în elementul său! Pentru că Botoșaniul are multe lipsuri, dar la spiritualitate stă muuult mai bine decât multe alte urbe cu pretenții…

 

G.M.: Biobibliografii ar fi interesațisă faceși o enumerare a cărților scrise!

 

Ș,B.: Domnule Manole, v-am spus, eu la cinci ani citeam cursiv, iar în clasa a IV-a, când doamna învățătoare ne-a cerut să spunem ce cărți am citit în vacanță eu am spus „David Coperfield” și cum nu mă credea, o oră întreagă am povestit romanul… Nu o spun ca să mă laud ci pentru a justifica de ce pentru mine cartea a fost ceva sfânt. Am avut un respect aproape idolatru pentru cuvântul scris, iar cei care se declarau scriitori erau puși pe piedestalul sufletului meu! E drept, până în 1989 numărul celor care publicau cărți nu depășea câteva zeci. „Democratizarea” accesului la edituri a făcut ca să aibă loc o adevărată explozie, au apărut peste noapte sute, chiar mii de scriitori. Pot fi de acord că românul s-a născut poet, dar că toți poeții au și acces la nemurire e o afirmație cam exagerată… Iată de ce, deși scriu poezie sau proză de peste 60 de ani (… ), am fost foarte reținut în a a ieși pe scena publică. Văzând însă cohortele de ”scriitori” răsăriți ca ciupercile după ploaie, unii confirmați (contra cost…) și de unele uniuni de creație, mi-am zis că este timpul să scot și eu nasul din găoacea mea și să spun cam ce gândesc și simt.

  Concret, până acum am publicat 4 cărți: „O mască râde, o mască plânge” (epigrame, fabule și parodii), „De la Asklepios la Diogene” (o colecție de replici între mine și un alt epigramist botoșănean, doctorul Ioan Petrescu ), „Pseudo – alieiutikos” ( evocări despre pescuit ) și ultima, pe care personal o consider cea mai incisivă „Pamflete vesele și triste”,. Materiale aș mai avea pentru încă multe alte cărți, dar…

 

G,M.: Știu că aveți o mulțime de puncte de vedere privind epigrama și epigramiștii contemporani!?

 

Ș.B.: Cu întrebarea asta ați atins o coardă sensibilă! Eu, catrene umoristice, am scris de când mă știu. Nu am spus „epigrame” ca să nu ofuschez pe puriștii genului, foarte riguroși in acceptarea unui catren ca epigramă! Eu accept aceste rigori, dar cred că se exagerează mult în această privință. Și ce e mai deranjant, taman unii dintre cerberi calcă adesea în străchini. Și epigramiștii s-au inmulțit exponențial în ultimii ani. Că mulți preferă să scrie despre soacre, amante sau vecine e alegerea lor, deși vremurile pe care le trăim sunt foarte generoase cu subiecte mult mai fierbinți. Mulți preferă însă să nu se pună rău cu stăpânirea, să mai împuște o sută, doua pe la un festival internațional ținut la Crăcăcenii din Deal. Ca să nu mai spun că la majoritatea acestor concursuri se aplică principiul rotativei, adică aceleași personaje se schimbă și se premiază între ele! Când am făcut publice aceste opinii conducerea UER a decretat boicotarea mea. Norocul meu că între epigramiștii de marcă sunt mulți oameni care gândesc cu capul lor, nu cu capul unora din conducerea Uniunii…

 

G.M.: O întrebare pe care o pun tuturor intervievaților mei: care este relația umoristului Ștefan Bașno cu Eminescu?

 

Ș.B.: Chiar dacă, alături de dumneavoastră, am inițiat „Clubul umoriștilor botoșăneni”, eu nu mă consider umorist! Sau nu sunt numai umorist! Ca un împătimit al cuvântului scris, dar și ca un atent observator al lumii în care trăim, îl consider pe Eminescu Dumnezeul absolut al limbii române și cea mai trează conștiință a acestui popor greu încercat de vremuri. Eu mă cutremur de fiecare dată când citesc „Împărat și proletar” ! Cât de actuale sunt versurile marelui poet la 150 de ani de când au fost scrise!

 

G.M.: Aveți o propunere pentru revista „Memento mori”?

 

Ș.B.: În primul rând am numai cuvinte de laudă pentru entuziaștii care reușesc să țină în viață această prestigioasă revistă de cultură a Botoșanilor! Apreciez la superlativ diversitatea tematică și generozitatea spațiului pus la dispoziția celor care au ceva de spus în acest spațiu cultural. Poate nu ar strica o mai pronunțată rigoare în selectarea calității materialelor publicate!

 

G.M.: Cititorii acestei reviste așteaptă câteva epigrame de la Ștefan Bașno!

 

Pentru că probabil revista va apărea în decembrie, vă ofer câteva epigrame de sezon și un pamflet. Pentru diversitate!

 

DEȘTEAPTĂ -TE, ROMÂNE…

Eu nu sunt epigramist

Ci un fel de scriitor

Care scrie vesel, trist,

Despre bravul meu popor.

Care-i adormit profund

De când e în Uniune

Și pe care-l doare-n fund

De ” Deșteaptă-te, române!”

Mai găsește-un debușeu,

Îi mai trage o sudalmă,

Unii care au tupeu

Mai compun o epigramă…

Își mai face semnul crucii

Și visează la haiduci

Să belească politrucii

Ce-au pus țară pe butuci…

Nu-nțeleg că la-ndemână

După obiceiul sfânt

E să dea mână cu mână

Să- i bușească la pământ!

Unde ești, Ștefan cel Mare,

Tu și ceilalți strămoși

Să vedeți nepoții care-s

Doar un neam de somnoroși?

EPIGRAME

COCOLARUL CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Moșule, codoș cu barbă,

Când mai vii printre nămeți,

Adu-ne un pic de iarbă

Și fetițe la băieți!

NICUȘOR CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Moș Crăciun zis Bolojan,

Mai așteaptă înc-un an

Până crești iar T.V.A.-ul

Că ne iau ăștia cu maul!

CENTURISTA CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Alo, nene Moș Crăciun,

Ia ascultă ce îți spun,

Pe centură fă gropane

Ca să strice camioane!

POPORUL ROMÂN CĂTRE MOȘ CRĂCIUN

Suntem săraci și n-avem papa

Cu liota de politruci,

Ia -i Moșule, și poate-i duci

Unde-nțărcase mutul iapa!

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending