Ministerul Afacerilor Interne semnalează existența unei campanii de răspândire a unor informații false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025.

”Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, a informat, marți, Biroul de presă al MAI.

”Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat”, se arată într-o postare pe Facebook a MAI, care precizează că ”această informare reprezintă parte a măsurilor MAI pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate. MAI transmite că acționează pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate”. AGERPRES

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț au descoperit la controlul de frontieră şi reținut pentru continuarea cercetărilor o motocicletă care figura în bazele de date ca fiind căutată pentru confiscare.

În această dimineață, în jurul orei 03.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control necesare trecerii frontierei, un cetățean român, în vârstă de 41 de ani, pasager într-un microbuz înmatriculat în Polonia. În mijlocul de transport se afla o motocicletă, înmatriculată în Franța.

Colegii noștri au efectuat verificări suplimentare cu privire la autovehiculul pe două roţi, ocazie cu care au constatat că acesta figurează în bazele de date ca fiind bun căutat pentru confiscare, semnalare introdusă de autoritățile din Franța, în iulie 2024.

Cu privire la aspectele constatate, bărbatul a declarat că a achiziționat motocicleta în urmă cu câteva zile de la un cetățean din Franța, contra sumei de 15.000 euro. La data achiziției, a primit documentele motocicletei, fără a avea cunoștință că este furată sau implicată în vreun litigiu.
Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză, iar motorul, în valoare de peste 21.000 euro, a fost reținut în vederea continuării cercetărilor.

Începând cu 1 august 2025, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% se va aplica și asupra veniturilor din pensii private (Pilonul II și III), pentru sumele care depășesc 3.000 de lei lunar, scrie alba24.ro.

Aplicarea CASS pentru pensiile private este controversată, deoarece pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.

Măsura vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului.

Avertismentul economistului Iancu Guda: „Este dublă taxare!”

Economistul Iancu Guda trage un semnal de alarmă privind efectele acestei decizii, explicând că veniturile din pensii private sunt deja impozitate indirect:

„Venitul din pensii private este compus din contribuțiile pe care le plătești (din economii nete deja taxate) plus câștig acumulat în timp. ATENȚIE: contribuțiile provin din venituri pe care ai plătit deja CASS. Iar la plata pensiei private vei mai plăti încă o dată CASS pe aceleași sume. Adică dublă taxare!” a scris Iancu Guda.

Cum funcționează dublul impozit explicat de Guda: „Când te pensionezi, vei plăti 10% din TOATĂ pensia privată acumulată (contribuție + câștig) care depășește 3.000 lei. Este o sumă consistentă – mii sau zeci de mii de euro pierduți pentru unii.”

Exemplu practic: O persoană care încasează o pensie privată lunară de 4.500 lei va plăti CASS de 10% pentru 1.500 lei (diferența față de pragul de 3.000 lei), adică 150 lei/lună pierdere.

Pensiile private provin din economii personale taxate deja de stat

Guda susține că este corect să se plătească CASS pentru pensia publică, deoarece:

• „Este intergenerațională – nu este bazată pe acumulare personală.”
• „Ai contribuit din salariul brut, nu din venitul net.”
• „Folosești mai intens sistemul medical la bătrânețe.”

În schimb, pensiile private sunt economii personale, nu redistribuții, și provin din salariul net deja taxat.

Pe 31 iulie, la Darabani începe a 11-a ediție a festivalului Zilele Nordului, un eveniment care aduce împreună oameni ai locului, tineri din diaspora și specialiști din toată țara, într-un proiect unic de regenerare comunitară prin cultură.

Inițiat în 2014 de un grup de dărăbăneni plecați prin alte orașe ale României, festivalul își propune să „mobilizeze comunitățile locale și diaspora Nordului în proiecte de regenerare comunitară prin cultură”. În fiecare an, Darabaniul se transformă pentru câteva zile într-un centru efervescent de idei, concerte, dezbateri și ateliere.

Programul evenimentului include:

Concerte și proiecții de film în aer liber;
Dezbateri pe teme culturale și civice;
Lansări de carte și expoziții;
Ateliere interactive pentru copii și tineri;
Competiții sportive și gastronomice.
Anul acesta, la dezbaterile din seria „Întâlnirile Nordului” vor participa invitați de marcă precum Elena Calistru, președintele Funky Citizens, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, scriitoarea Ala Sainenco, directoarea Memorialului Ipotești, și Iulia Popovici, redactor la „Observatorul Cultural”.

Un moment important al ediției va fi cea de-a doua ediție a Forumului Orașelor Mici, o platformă de dialog dedicată administrațiilor locale din orașele sub 30.000 de locuitori. La Darabani sunt așteptați primari, arhitecți, urbaniști și reprezentanți ai administrației centrale. Printre participanți se numără Liviu Băileșteanu (Ministerul Dezvoltării), Ștefan Bâlici (președintele Ordinului Arhitecților din România), Tiberiu-Constantin Florescu (președintele Registrului Urbaniștilor din România), Nicolas Triboi (președintele Asociației Peisagiștilor din România) și consilierul prezidențial Mihai Jurcă, City Manager al municipiului Oradea.

Zilele Nordului nu este doar un festival, ci o misiune asumată de a aduce în prim-plan potențialul comunităților mici, care pot deveni exemple de bune practici în dezvoltare locală sustenabilă. „Vrem ca oamenii să redescopere Darabaniul și Nordul Moldovei ca pe un loc viu, care merită să crească prin oameni care se întorc acasă cu idei noi”, spun organizatorii.

Evenimentul se va desfășura în perioada 31 iulie – 4 august 2025, iar programul detaliat poate fi consultat pe site-ul oficial al festivalului.