Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Teolog și Cuvios Nicolae Cabasila

Publicat

Publicitate

Nicolae Cabasila, vlăstar al Tesalonicului, al doilea oraș ca însemnătate din Imperiul Bizantin târziu, și-a legat activitatea atât de orașul său natal, cât și de capitala imperiului, aflată atunci în plină agonie a ultimului său veac de existență.

Moderația și blândețea care-l defineau au făcut ca în epocă să fie umbrit de alți teologi mai dinamici, însă, ulterior, aceste calități i-au conferit un atât de mare prestigiu, încât a ajuns să fie prețuit îndeobște ca unul dintre cei mai puternici factori ai teologiei ortodoxe și unul dintre cei mai ortodocși teologi mistici ai Bisericii. Mult mai mare amploare a căpătat prețuirea sa azi, în toată lumea creștină, decât în timpul vieții sale. Numele de familie din partea tatălui era Hamaetós, a renunțat însă la acesta, în ciuda prestigiului pe care-l avea, în favoarea numelui matern, Cabasila, care era legat în epocă de Mitropolitul Tesalonicului, Nil Cabasila, fratele mamei sale. Această vestită familie, foarte probabil de origine din Epir, a dat multe personalități valoroase începând din secolul al XIV-lea.

Ipoteza că Nicolae s-a născut în jurul anilor 1300, dominantă până nu demult, a fost cu desăvârșire abandonată în zilele noastre, când cunoașterea mai bună a condițiilor de viață din epocă ne-a permis aprecieri mai precise. Dat fiind că într-un referat al său întocmit la anul 1351, în care aborda nașterea de prunci și îi era adresat împărătesei Ana Paleologhina, care locuia pe atunci în Tesalonic, spune că nu împlinise încă al treizecilea an al vieții, înseamnă că pe atunci se apropia de vârsta de 30 de ani și, deci, se născuse în jurul anilor 1322-1323. Apoi, faptul că pentru ultima oară este menționat în 1391, ca destinatar al scrisorilor lui Manuil al II-lea și ale lui Iosif Vrienios, înseamnă că a murit la scurt timp după această dată.

În acea epocă, Tesalonicul era ”metropola filosofiei”, după cum remarcă Nicolae în encomionul închinat Sfântului Dimitrie, și se distingea prin valoroasele sale școli, fapt care, însă, nu l-a împiedicat pe Nicolae să plece la Constantinopol, adolescent fiind încă, pentru a-și continua studiile. Tatăl său îi urmărea cu atenție evoluția și îi cerea insistent să îi scrie, Nicolae însă întârzia, justificându-se că-i lipsește timpul, așa cum fac toți studenții din toate epocile (Epistole 1.2.3). Între materiile de studiu se numărau retorica, științele fizice și teologia.

La începutul războiului civil, se pare că Nicolae, încă foarte tânăr fiind, nu s-a implicat, însă în anul următor (1342) a hotărât să se întoarcă în orașul său natal, care se afla într-o situație încă mai dificilă decât capitala. Tulburările din Constantinopol dăduseră impulsul pentru mobilizarea forțelor din celelalte mari centre urbane. În Tesalonic, aristocrații s-au alăturat lui Ioan Cantacuzino, în timp ce poporul, mișcat de drama împărătesei văduve și a urmașului minor, cărora le erau primejduite drepturile, s-a alăturat lui Ioan Paleologul. Sentimentele acestea ale poporului, favorabile împăratului legitim, au fost exploatate de unii demagogi ambițioși, care i-au folosit pe zeloți – o grupare alcătuită din călugări și cerșetori fanatici – să incite poporul la revoltă.

Astfel, când Cantacuzino a cerut ajutorul administratorului Tesalonicului, Synadinós, indecis la ora aceea de partea cui se va alătura, zeloții, purtând ca stindard crucea, s-au revoltat și, după trei zile de măceluri și jafuri, au luat puterea în iulie 1342, în timp ce Synadinós cu 1000 de aristocrați s-a refugiat în Gynaikókastro. Ocuparea și izolarea orașului de restul imperiului a făcut ca cei mai mulți dintre locuitori să ceară o înțelegere cu Cantacuzino și astfel, în 1345, au trimis la reprezentantul acestuia din Veria o comisie alcătuită din Nicolae Cabasila și Gheorghios Farmákis. Demersul acesta însă a avut ca urmare o nouă escaladare a tensiunilor din partea zeloților, în urma cărora Nicolae abia a scăpat cu viață.

Publicitate

După victoria lui Cantacuzino din 1347, Nicolae a fost invitat la Constantinopol de Dimitrios Kydónis, la porunca împăratului, și de atunci a început etapa politică a vieții sale, care nu pare să fi durat mai mult de șapte ani. Împăratul a apreciat atât de mult capacitățile tânărului, încât l-a numit, alături de Kydónis, consilier principal. Iată ce scrie Kydónis: ”împăratul l-a învrednicit de multă bunăvoință și l-a făcut chiar unul dintre cei mai apropiați prieteni și sfătuitori” (Cantacuzino, ed. Bonn IV, 107, 18-20).
De altfel, exista pe atunci o situație favorabilă lui Nicolae, întrucât Patriarhul Constantinopolului de atunci, Isidor (1347-1349), fusese unul dintre primii săi dascăli din Tesalonic. În septembrie 1347, a făcut parte din delegația care l-a însoțit pe Grigorie Palama la Tesalonic pentru întronizarea ca arhiepiscop, dar, după cum se știe, nu a fost primit de zeloți, de aceea au plecat împreună în Sfântul Munte și de acolo Cabasila s-a întors în Constantinopol. Este posibil ca mai târziu să-l fi însoțit pe Cantacuzino în campania militară care a pus capăt rebeliunii zeloților (1350).

Răceala dintre cei doi împărați, cei doi Ioan, socru și ginere, Cantacuzino și Paleologul, a continuat, în timp ce Sinodul din 1351, la care învățătura isihastă a lui Grigorie Palama a triumfat definitiv, a provocat o nou distanțare între ei. De atunci, Kydónis a înclinat către Paleologul, în timp ce Cabasila către Cantacuzino. Motivele acestei distanțări au fost dogmatice și eclezialo-politice. În polemica dogmatică, Cabasila a urmat isihasmul, însă cu moderația care l-a caracterizat dintotdeauna, în timp ce Kydónis s-a declarat împotriva isihasmului.

Ulterior, în ce privește relațiile cu Biserica Romano-Catolică, Cabasila a fost în favoarea abordării fără concesiuni dogmatice sau ecleziale, în timp ce Kydónis recomanda unirea necondiționată cu Roma. Împăratul Ioan Cantacuzino era convins că acest gen de relații țin exclusiv de competența Bisericii, știut fiind că demersul lui Mihail al VIII-lea Paleologul de unire cu Roma a înrăutățit de fapt situația. De aceea, Ioan Cantacuzino a propus convocarea unui Sinod Ecumenic cu participarea tuturor episcopilor din Răsărit și Apus într-un spațiu intermediar. Se pare că linia aceasta politică a fost adoptată de împărat în urma sfaturilor lui Nil Cabasila, unchiul lui Nicolae, care, ca mirean, a purtat și el numele de Nicolae. Ulterior însă, prin victoria definitivă a lui Ioan Paleologul, în politica bisericească externă s-a impus linia favorabilă unirii cu Roma, însă în politica internă nu s-a obținut anihilarea isihasmului. Împăratul Ioan al V-lea și consilierul său principal, Dimitrie Kydónis, au trecut la romano-catolicism, însă, în afara câtorva intelectuali, nu au putut convinge nici un segment al poporului credincios să facă același pas. Se pare că pentru scurt timp chiar și Cabasila a fost indecis și probabil s-a gândit să urmeze exemplul prietenului său, Kydónis, sau cel puțin să îi justifice cumva gestul, dacă acesta este sensul cuvintelor lui Iosif Vrienios dintr-o epistolă a sa: ”te afli de partea nemincinoasă și adevărată a creștinilor; te-ai eliberat definitiv de facțiunea mincinoasă și înșelată. Dezamăgit de adunarea acelora, te-ai hotărât să te unești cu turma cea sănătoasă” (Epistola lui Iosif Vrienios, ΕΕΒΣ 29 [1959] 31).

După 1354, Cabasila nu pare să se fi mai implicat în treburile politice, însă alături de Patriarhul Constantinopolului, Filothei (1353-1355, 1364-1376), s-a ocupat de cele bisericești. În 1362, probleme de familie l-au chemat înapoi în Tesalonic. A încercat să pună sub control acea parte a marii sale averi urbane și agricole, care îi mai rămăsese în urma jafurilor zeloților și sârbilor. Îndată ce a ajuns în Tesalonic, a fost înștiințat despre recentul deces al tatălui său, iar anul următor a fost martor al morții unchiului său, Nil, Arhiepiscopul Tesalonicului. Mama sa a intrat apoi ca monahie la Mănăstirea Sfintei Teodora din Tesalonic.

Nu ne este cunoscut dacă Nicolae a primit sau nu hirotonia întru preoție, deși cunoștințele și modul de exprimare din cele două scrieri principale ale sale presupun calitatea de cleric. Desigur, opinia că ar fi fost Arhiepiscop al Tesalonicului se bazează pe o confuzie, datorată în principal faptului că unchiul său, Nil Cabasila, a purtat și el ca mirean numele de Nicolae. Ceea ce poate fi considerat cert este că Nicolae a devenit monah, probabil după intrarea mamei sale în monahism, moment care coincide cu întoarcerea sa în Constantinopol și cu a doua urcare a lui Filothei pe tronul patriarhal. În ultimii ani ai vieții a trăit la Mănăstirea Mangánon. Pe la anul 1392 murit în pace și discret, așa cum a și trăit toată viața.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Flori și zâmbete oferite de pompierii botoșăneni

Publicat

Publicitate

Cu prilejul zilei de 8 Martie, o zi dedicată femeilor din întreaga lume, pompierii au desfășurat o acțiune simbolică în Piața Centrală din municipiul Botoșani. Salvatorii au avut misiunea de a aduce un omagiu doamnelor și domnișoarelor, oferindu-le flori ca semn al respectului și recunoștinței pentru tot ceea ce fac zi de zi în comunitățile noastre.

Această acțiune a subliniat, încă o dată, importanța femeilor nu doar în viața cotidiană, ci și în cadrul ISU Botoșani, unde multe dintre ele își desfășoară activitatea cu dedicație, responsabilitate și curaj, aducându-și aportul la protejarea cetățenilor.

Astfel, pentru câteva momente, doamnele care au trecut prin Piața Centrală din municipiul Botoșani au fost întâmpinate de către pompieri, care le-au oferit flori și le-au urat o zi minunată.

Gestul angajaților ISU Botoșani a fost primit cu multă căldură și apreciere de către doamnele din oraș, care nu au ezitat să răspundă cu zâmbete și cu mulțumiri.

Această zi specială a fost o ocazie perfectă pentru a adresa un mesaj de mulțumire și respect tuturor femeilor care, prin exemplul lor, continuă să inspire pe cei din jur. Fie că sunt mame, fiice, soții sau colege de serviciu, femeile merită să fie celebrate în fiecare zi, iar 8 Martie este doar un prilej de a le mulțumi pentru tot ce fac.

Pompierii botoșăneni transmit un călduros
„La mulți ani!” tuturor femeilor, cu urări de sănătate, fericire și împliniri pe toate planurile!

Publicitate

Zi

Citeste mai mult

Educație

Olimpiade școlare 2025: Mii de elevi din țară participă la etape județene ale olimpiadelor, în weekend

Publicat

Publicitate

Olimpiade școlare 2025:  în țară, în perioada 8-9 martie, sunt organizate patru olimpiade, scrie alba24.ro. Elevii pot participa la mai multe olimpiade, în același timp. Cei care obțin premii la olimpiadele naționale vor avea acces la burse școlare de excelență.

La olimpiada de Limba Engleză, sâmbătă, 8 martie, este etapa județeană, proba scrisă. Săptămâna viitoare, în 15 martie, va fi proba orală. Etapa națională se desfășoară în perioada 24-28 aprilie, la Tulcea.

La olimpiada de Matematică, programată tot în 8 martie. Etapa națională va fi în 6-11 aprilie, la Buzău (clasele V-VIII), respectiv 1-6 aprilie, Botoșani (clasele IX-XII).

La olimpiada Lectura ca abilitate de viață, etapa județeană va fi duminică, 9 martie. Etapa națională va fi în 8-11 mai, la Craiova (Dolj), pentru clasele V-VIII. Liceenii vor avea proba A 27-31 martie, respectiv proba B 10-13 aprilie, la Piatra Neamț (Neamț).

Olimpiada de Fizică –  Etapa națională va fi în 10-15 aprilie, la Slobozia (Ialomița).

Anterior, s-au desfășurat etapele județene ale olimpiadelor de Germană modernă (6 martie), Biologie (7 martie, 27 de elevi).

Publicitate

Calendar olimpiade școlare 2025, 14-16 martie

Olimpiada de Limba și literatura ROMÂNĂ – clasele V-VIII

  • Etapa județeană: 14 martie
  • Etapa națională: 10-13 aprilie, Râmnicu Vâlcea (Vâlcea)

Olimpiada de Limba și literatura ROMÂNĂ – clasele IX-XII

  • Etapa județeană: 14 martie
  • Etapa națională: 5-9 mai, Pitești (Argeș)

Olimpiada de Limba și literatura ROMÂNĂ pentru școli/secții cu predare în limbile minorităților și pentru românii din diaspora – clasele V-XII

    • Etapa județeană: 14 martie
    • Etapa națională: 10-13 aprilie, Timișoara

Olimpiada de LIMBA FRANCEZĂ

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 22-26 aprilie, Ploiești (Prahova)

Olimpiada de limbi romanice: SPANIOLĂ, ITALIANĂ, PORTUGHEZĂ

  • Etapa județeană: 15 martie; 12 aprilie – italiană maternă
  • Etapa națională: 26-30 aprilie, Bacău

Olimpiada de Limba și literatura GERMANĂ MATERNĂ

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 22-25 aprilie, Sebeș (Alba)

Olimpiada de LIMBA RUSĂ modernă

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 22-25 mai – Caraș-Severin

Olimpiada de LIMBA RROMANI maternă

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 24-27 aprilie, Oradea (Bihor)

Olimpiada de INFORMATICĂ

  • Etapa județeană: 15 martie – liceu; 16 martie – gimnaziu
  • Etapa națională: 13-18 aprilie, Ploiești (Prahova) – liceu; 14-18 aprilie, Botoșani – gimnaziu

Olimpiada națională de ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 23-27 aprilie, Cluj-Napoca

Olimpiada de PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE (licee pedagogice)

  • Etapa județeană: 15 martie
  • Etapa națională: 28-31 martie proba A; 11-13 aprilie proba B, Slobozia (Ialomița)

Olimpiada de SECURITATE CIBERNETIC

  • Etapa județeană: 16 martie
  • Etapa națională: 19-22 mai, București

Olimpiada de LIMBA NEOGREACĂ. Etapa județeană s-a desfășurat în 1 martie

Olimpiada de LINGVISTICĂ ”Solomon Marcus” – etapa județeană s-a desfășurat în 1 februarie.

Olimpiada de ASTRONOMIE și ASTROFIZICĂ: etapa județeană a fost în 10 februarie

Citeste mai mult

Eveniment

Sâmbetele Postului Mare, zile de pomenire a celor adormiți în Domnul

Publicat

Publicitate

Cu excepția primei Sâmbete, care este prin tradiție închinată Sfântului Teodor Tiron, și celei de a cincea – aceea a Acatistului Bunei Vestiri – cele trei Sâmbete ce rămân sunt zile de pomenire obștească a tuturor celor care „întru nădejdea învierii și a vieții celei veșnice” au adormit întru Domnul.

Sâmbetele Postului au și o temă sau dimensiune secundară: aceea a morții. Cu excepția primei Sâmbete, care este prin tradiție închinată Sfântului Teodor Tiron, și celei de a cincea – aceea a Acatistului Bunei Vestiri – cele trei Sâmbete ce rămân sunt zile de pomenire obștească a tuturor celor care „întru nădejdea învierii și a vieții celei veșnice” au adormit întru Domnul. Această pomenire pregătește și anunță Sâmbăta din Săptămâna Patimilor. Această pomenire reprezintă nu numai un act de iubire, o faptă bună; ea este, de asemenea, o redescoperire esențială a „lumii acesteia” ca muribundă și moartă. În această lume suntem condamnați la moarte, așa cum este într-adevăr și lumea însăși.

Dar în Hristos moartea a fost distrusă dinăuntru, și-a pierdut după cum spune Sfântul Apostol Pavel „boldul”, a devenit ea însăși o intrare într-o viață mai îmbelșugată. Pentru oricare dintre noi, această intrare a început în „moartea” noastră prin Botez, care face să fie moarte acelea din noi care sunt vii („căci voi ați murit” – Coloseni 3, 3) și vii acelea din noi care sunt moarte: întrucât „moartea nu mai există”. O deviație generalizată a pietății populare de la înțelesul adevărat al credinței creștine a făcut din nou ca moartea să fie neagră. Aceasta este simbolizată în multe locuri de folosirea veșmintelor negre la înmormântări și requiem-uri. Oricum, ar trebui să știm că, pentru un creștin, culoarea morții este albul.

Rugăciunea pentru morți nu înseamnă doliu și nicăieri nu este aceasta mai bine vădită decât în relația dintre pomenirea obștească a morților în Sâmbetele în general și în Sâmbetele Postului Mare în special. Din cauza păcatului și a trădării, ziua luminoasă a Creației a devenit ziua morții; căci Creația „…a fost supusă deșertăciunii” (Romani 8, 20), a devenit ea însăși moarte. Dar moartea lui Hristos a restaurat cea de a șaptea zi, transformând-o într-o zi a re-creării, a biruinței și a distrugerii celor ce au făcut din lumea aceasta un triumf al morții. Iar ultimul scop al Postului este de a restaura în noi „nerăbdarea descoperirii fiilor lui Dumnezeu”, care reprezintă miezul credinței, dragostei și nădejdii creștine. Prin această nădejde „am fost mântuiți. Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede? Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, așteptăm prin răbare” (Romani 8, 24-25). Strălucirea Sâmbetei lui Lazăr și pacea luminoasă a Sfintei și Marii Sâmbete sunt acelea care constituie înțelesul morții creștine și al rugăciunilor noastre pentru cei morți.

Citeste mai mult

Eveniment

8 Martie- Ziua Femeii: Limbajul florilor – ce transmit culorile. Arta de a transmite mesaje prin intermediul buchetului dăruit

Publicat

Publicitate

Ziua Femeii este ocazia perfectă de a celebra toate femeile din viața noastră, fie că sunt mame, soții, iubite, surori sau colege. Printre cele mai apreciate daruri rămân florile, simboluri ale eleganței, iubirii și admirației, scrie alba24.ro.

Un buchet ales cu grijă poate înlocui orice cadou și poate transmite mesaje de 8 martie pe care cuvintele uneori nu le pot exprima. Dacă vrei să alegi florile potrivite, este esențial să cunoști simbolistica lor și impactul emoțional pe care acestea îl pot avea.

Fie că alegi un buchet de trandafiri, lalele sau frezii, important este să transmiți un mesaj sincer, care să aducă bucurie și emoție celei care îl primește. Ziua Femeii este o ocazie specială de a celebra frumusețea, grația și forța feminină – iar un buchet bine ales poate face această zi și mai specială!

Ce semnificație ascund florile dăruite de 8 Martie

Trandafirii – Mesagerii iubirii și afecțiunii

  • Roșii – Dragoste pasională, admirație profundă
  • Albi – Puritate, respect, începuturi noi
  • Roz – Gingășie, apreciere, recunoștință
  • Galbeni – Prietenie, căldură sufletească, bucurie

Lalelele – Eleganță și loialitate

  • Mov – Devotament, mister, loialitate
  • Albe – Iertare, puritate
  • Roșii – Dragoste sinceră și profundă
  • Galbene – Bucurie, optimism, energie pozitivă

Orhideele – Grație și fascinație

Aceste flori simbolizează frumusețea excepțională, rafinamentul și dragostea spirituală. Sunt ideale pentru a fi dăruite unei femei sofisticate, unei mame sau unei persoane pe care o admiri profund.

Crinii – Forță și eleganță

  • Albi – Puritate, respect, noblețe
  • Galbeni – Recunoștință, veselie
  • Portocalii – Falsitate sau resentimente

Narcisele – Un nou început

Florile de primăvară prin excelență, narcisele sunt simbolul aprecierii și al unui nou început. Sunt ideale pentru a transmite un mesaj de optimism și energie pozitivă.

Freziile – prietenie și bucurie

  • Albe – Iubire la început de drum
  • Galbene – Înțelepciune, căldură sufletească
  • Mov – Eleganță, rafinament

Iasomia – Un dar divin

Iasomia simbolizează iubirea profundă, protecția și noblețea sufletului. Fiind o floare extrem de parfumată, aceasta poate fi oferită unei persoane speciale pentru a-i arăta prețuirea sinceră.

Publicitate

Limbajul florilor – Ce transmit culorile

Dacă vrei ca buchetul tău să spună o poveste, alegerea culorilor este esențială:

  • Alb – Puritate, inocență, sinceritate
  • Roșu – Pasiune, iubire profundă
  • Galben – Prietenie, fericire, energie pozitivă
  • Portocaliu – Căldură, creativitate, entuziasm
  • Albastru – Liniște, seninătate, loialitate
  • Mov – Eleganță, nobilitate, spiritualitate
  • Verde – Speranță, prospețime, vitalitate

Ce mesaje poți atașa unui buchet de 8 Martie?

Dacă vrei să adaugi o notă personală darului tău floral, poți atașa un mesaj inspirat:

Pentru Mama: „Mamă, tu ești primăvara sufletului meu! Îți mulțumesc pentru iubirea necondiționată, pentru grijă și blândețe. La mulți ani, cu toată dragostea mea!”

Pentru Soție/Iubită: „Ești lumina vieții mele și parfumul zilelor mele. La mulți ani, iubirea mea, să ai parte de tot ce e mai frumos!

Pentru O Prietenă/Colegă: „La mulți ani unei femei extraordinare! Să ai mereu parte de zâmbete, bucurie și oameni care îți apreciază frumusețea sufletului.”

Floriografia – Arta de a vorbi prin flori

Limbajul florilor, numit și floriografie, a fost utilizat din cele mai vechi timpuri ca o modalitate subtilă de a transmite emoții și mesaje. În perioada victoriană, florile erau folosite pentru a comunica sentimente pe care eticheta vremii nu permitea să fie exprimate prin cuvinte.

Astăzi, această tradiție continuă, iar alegerea florilor pentru 8 Martie poate deveni un gest memorabil și plin de semnificație.

Limbajul florilor: În funcţie de forma şi tipul plantei

  • Albăstrea: delicateţe
  • Anemonă: anticipare, slăbiciune, „te voi aştepta”
  • Angelica (angelica) – inspiratie profunda
  • Anthurium (pasarea flamingo) – „m-am îndrăgostit de tine”
  • Azalee: „ai grijă de tine”, „ţin mult la tine”
  • Begonie: gânduri negre
  • Brad: timp, trăinicie
  • Bujor: sfială, timiditate, căsătorie fericită, compasiune, ruşine
  • Cactus: suferinţă
  • Cală: frumuseţe magnifică, mândrie, frumuseţe ieşită din comun
  • Camelia albă: “eşti adorabilă”
  • Camelia roşie: “esti in inima mea” sau „te voi iubi mereu”
  • Camelia roz: „mi-e dor de tine”
  • Campanula: magie
  • Caprifoi: prietenie
  • Cimbru: curaj, energie
  • Cyclamen / ciclada: adio, rămas bun
  • Ciuboţica cucului / Primula: frumuseţe tânără, „nu pot trăi fără tine”
  • Condurul doamnei: „am încredere în dragostea mea”
  • Euphorbia (coronita lui Isus): tărie de caracter, perseverenţă
  • Coroana imperială: persecuţie
  • Crin alb: puritate, „e o binecuvântare să fiu cu tine”
  • Crin african: iubire sinceră
  • Crin galben: neîncredere, fals, minciună
  • Crin portocaliu: ură
  • Crizantemă: optimism, bucurie
  • Crizantemă albă: adevăr
  • Crizantema galbenă: ofensă
  • Crizantema roşie: „te iubesc”
  • Dafin: coroana poeţilor
  • Degeţel roşu: nesinceritate
  • Feriga: sinceritate
  • Frezia: „apreciez că te gândeşti la mine”
  • Floarea soarelui: „vreau să-ţi câştig dragostea”
  • Gardenia: „te iubesc în secret”
  • Garoafa albă: dragoste pură, noroc
  • Garoafa galbenă: „m-ai dezamăgit”
  • Garoafa roşie: admiraţie, curtoazie, “inima mea este asemenea unei torţe”
  • Garoafa roz: dragoste platonică, “nu te voi uita nicodată”
  • Garofiţa: vitejie
  • Gălbenea: fericire
  • Genţiana: puritate
  • Ghinda: simbolul nordic al vieţii şi al nemuririi
  • Ghiocel: prieten la nevoie
  • Gladiole: “mi-ai pătruns în inimă”, sinceritate, condoleanţe
  • Iasomie: abundenţă de dragoste
  • Iasomie de Madagascar: „eşti unică pentru mine”
  • Iedera: încredere
  • Imortele: dragoste eternă
  • Iris /stânjenel: credinţă şi speranţă, înţelepciune şi putere
  • Lalea: simbolul dragostei
  • Lalea roşie: „eşti un amant perfect”
  • Lalea galbenă: “dragoste fără speranţă”
  • Laur: faimă
  • Lăcrămioara: puritatea inimii, inocenţă, delicateţe, „hai să ne împăcăm”
  • Levănţica: puritate, tacere
  • Liliac: „eşti prima mea iubire”
  • Liliac alb: tinereţe, inocenţă
  • Liliac violet: primele emoţii ale dragostei
  • Lotus: iertare, dragoste instrainata
  • Mac: uitare
  • Maghiran: dragoste, fericire
  • Magnolie: nobilitate, dragoste de frumos, dragoste de natură
  • Margareta albă: inocenţă
  • Margareta roşie: frumuseţe
  • Măslin: pace
  • Mimoza: castitate, perserverenţă
  • Mirt: dragoste împărtăşită
  • Muşcata: gentilitate
  • Nalbă: ambitie
  • Narcisa: vanitate sau respect
  • Narcisa galbenă: dragoste neimpartasita
  • Nemţişor: lumina, veselie
  • Nu-mă-uita: dragoste adevărată, prietenie şi fideliate
  • Orhidee: fecunditate, viaţă lungă, „eşti atât de frumoasă”
  • Panseluţă: „mă gândesc la tine”, „îmi amintesc de tine”
  • Păpădie: simbolul soarelui, al cochetariei
  • Petunia: „prezenţa ta mă enervează”, furie, resentimente
  • Portocal (floare): casatorie
  • Rozmarin: amintire
  • Salcâm: dragoste tainica
  • Salvie: fericire
  • Soc: trădare
  • Strelitzia (pasarea paradisului): magnific, splendoare regală
  • Toporaşii: loialitate
  • Trandafir: dragoste
  • Trandafir alb: “sunt demn de dragostea ta”, „sunt fericit”, „sunt norocos”, sunt bucuros”
  • Trandafir galben: gelozie
  • Trandafir roşu: dragoste şi pasiune arzătoare, „te iubesc”, „te ador”, „te doresc”
  • Trandafir roz: plăcere sau suferinţă
  • Trifoi: loialitate
  • Trifoi cu patru foi: noroc
  • Urzica: calomnie, defaimare
  • Violeta: modestie, constanţă
  • Violete albastre: încredere
  • Zambila: durere
  • Zambila albă: sunt mândru de tine, „mă voi ruga pentru tine”
  • Zambila albastră: continuitate în sentimente
  • Zambila galbenă: gelozie
  • Zambila roşie /purpurie: “imi pare rău”, „iartă-mă”
  • Zambila roz: joacă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending