Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă precizează, vineri, că în campania electorală sunt permise doar anumite tipuri de activităţi şi materiale de propagandă, fiind interzisă utilizarea vehiculelor inscripţionate cu sloganuri, imagini ale candidaţilor, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, bannerele, mesh-urile, corturile, panourile, steagurile publicitare, precum şi folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, de incitare la ură şi intoleranţă, relatează agerpres.ro.

“Având în vedere că astăzi, 10 mai 2024, a început campania electorală pentru alegerile din 9 iunie, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) doreşte tuturor competitorilor politici mult succes şi îi îndeamnă să contribuie la desfăşurarea unei campanii echilibrate şi corecte, care să răspundă aşteptărilor democratice ale cetăţenilor”, se arată într-un comunicat al AEP.

Potrivit AEP, de la începerea campaniei electorale şi până la încheierea acesteia, în data de 8 iunie, ora 7,00, trebuie respectate toate prevederile în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activităţi şi materiale de propagandă, precum afişele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condiţiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broşurile, pliantele şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

Publicitate

De asemenea, conform legii, competitorii politici au obligaţia înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment şi care nu respectă formatul permis.

Autoritatea Electorală Permanentă reaminteşte candidaţilor că în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, dar şi a oricăror forme, mijloace, acte şi acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică, se mai arată în comunicat.

Totodată, AEP menţionează că, ţinând cont de faptul că fenomenele din sfera dezinformării pot influenţa opţiunile alegătorilor şi participarea la vot, este necesară “respectarea de către competitorii electorali a unei conduite etice şi participarea activă la dezvoltarea unui climat de încredere şi integritate în organizarea şi desfăşurarea campaniei electorale, astfel încât alegătorii să poată avea o imagine corectă şi clară cu privire la oferta electorală”.

Publicitate

“În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media”, mai precizează AEP.

Autoritatea informează, însă, că “este interzisă utilizarea vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă”.

Preşedintele AEP, Toni Greblă, a transmis că desfăşurarea unei campanii electorale corecte, cu dezbateri reale şi pluralism de opinie, este “crucială” pentru credibilitatea procesului electoral.

Publicitate

“Consolidarea încrederii alegătorilor în procesul electoral este esenţială pentru o democraţie robustă şi nu poate fi asigurată fără o campanie desfăşurată în acord cu cele mai înalte standarde europene şi internaţionale. Toate demersurile Autorităţii Electorale Permanente au ca scop respectarea, cu stricteţe, a calendarului electoral aprobat de Guvernul României, în aşa fel încât alegerile să poată fi organizate în cele mai bune condiţii. În acest sens, desfăşurarea unei campanii electorale corecte, în care să aibă întâietate dezbaterile reale şi pluralismul de opinie, este crucială pentru credibilitatea procesului electoral şi, implicit, pentru o prezenţă sporită la vot în rândul alegătorilor”, a declarat preşedintele AEP, Toni Greblă, conform sursei citate.

Publicitate

Un medicament studiat pentru a trata cancerul poate transforma celulele din pancreas în celule producătoare de insulină, ajutând la reglarea glicemiei, relatează mediafax.ro.

În 2016, cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh Farzad Esni şi Jing Hu au făcut un experiment pe şoareci în care au eliminat una dintre cele două copii ale genei care codifică o enzimă numită kinază de adeziune focală (FAK ). Ei erau interesaţi de rolul FAK în cancerul pancreatic, dar o descoperire surprinzătoare a dus cercetarea într-o direcţie foarte diferită.

„Pancreasul arăta ciudat, aproape ca şi cum ar fi încercat să se regenereze după o leziune”, a declarat Esni.

Publicitate

Chiar mai ciudat, un grup de celule din pancreas a secretat atât insulină, cât şi amilază. La şoarecii normali şi la oameni, insulina, hormonul care reglează glicemia, este produsă de celulele beta, în timp ce amilaza, o enzimă digestivă, este produsă de celulele acinare. Funcţiile celulelor acinoase şi ale celulelor beta sunt foarte distincte, aşa că nu avea sens ca acest grup de celule să arate ca o combinaţie a celor două.

„Existau trei explicaţii posibile pentru ceea ce am văzut la şoareci”, a spus Esni: „Ar fi putut fi pur şi simplu un artefact al experimentului nostru, celulele beta ar fi putut începe să producă amilază sau celulele acinoase ar fi putut începe să producă insulină, ceea ce ar fi Sfântul Graal”.

Într-un nou studiu, cercetătorii au arătat că un medicament care inhibă FAK, studiat în tratamentul cancerului, a transformat celulele producătoare de insulină derivate din acinar (ADIP) şi a ajutat la reglarea glicemiei la şoarecii cu diabet şi la o primată.

Publicitate

Pentru a studia efectele celulelor ADIP, cercetătorii au eliminat parţial sau complet celulele beta ale animalelor cu o doză mică sau mare de un compus numit streptozotocină, care imită diabetul. Apoi au tratat şoarecii trei săptămâni cu un medicament oral care inhibă FAK sau cu un placebo.

Şoarecii trataţi cu inhibitori FAK şi-au recăpătat aproximativ 30% din masa iniţială de celule beta, iar tratamentul a îmbunătăţit parţial hiperglicemia. Aceste rezultate au persistat până la sfârşitul experimentului, câteva săptămâni mai târziu, sugerând că un tratament unic poate avea beneficii pe termen lung pentru controlul diabetului.

Publicitate

Polițiștii din cadrul Compartimentului de Prevenire și Analiză a Criminalității, împreună cu specialiștii Agenției Naționale Antidrog, jandarmii, pompierii și polițiștii de frontieră au desfășurat la data de 9 mai 2024 mai multe activități preventiv informative în rândul cetățenilor prezenți la activitățile organizate în zona de agrement Cornișa.

Activitatea  a  avut ca scop creșterea gradului de informare al cetățenilor în legătură cu riscurile la care se expun dacă nu respectă normele legale, fiind transmise în acest sens, recomandări preventive specifice.

Recomandările au vizat  prevenirea consumului de droguri, prevenirea victimizării prin trafic de persoane, normele de comportament în societate şi consecinţele legale asociate comiterii de fapte antisociale.

Publicitate

Tinerii prezenți la festival au fost informați cu privire la modul de sesizare a infracțiunilor, serviciile pe care le pot accesa în diverse situații și drepturile pe care le au în situația în care devin victime.

Totodată, au fost distribuite materiale informative cu noile reglementări legislative privind Legea 213 din 2023, supranumită și Legea Anastasia (după numele unei fetițe decedate în urma unui accident rutier provocat de un conducător auto fără permis de conducere).

„Această lege modifică un articol din Codul penal, în care este prevăzută pedeapsa pentru cei care comit un accident rutier, în timp ce se afla sub influența alcoolului sau a drogurilor, ori fără a deține permis de conducere, iar în urma accidentului una sau mai multe persoane îți pierd viața.

Publicitate

Modificarea legii constă în faptul că aceștia nu mai au posibilitatea condamnării cu suspendare a pedepsei, ci vor fi condamnați la închisoare cu executare”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Publicitate

Prețurile facturilor la gaze naturale și energie electrică au scăzut față de prețurile maximale plafonate, a anunțat Ministerul Energiei. Acest lucru după ce au fost emise deja primele facturi pe luna aprilie la gaze și energie electrică, relatează alba24.ro.

Față de prețul maxim prevăzut de plafon, prețurile facturate la gaze naturale sunt cu până la 25% mai mici. De exemplu, prețul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh. Prețul maxim plafonat este de 0,310 lei/kWh.

La energie electrică, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15%. Prețul maximal este de 1,3 lei/kWh, a comunicat ministerul. Situația este valabilă pentru clienții casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună.

Publicitate

”Am promis facturi mai mici la electricitate și gaze naturale. Vă reamintesc că pe 28 martie am declarat public, după ședința de Guvern, că românii vor primi facturi mai mici la energie.

Am susținut ferm și bine fundamentat pe baza analizelor pe care le-am făcut și pe care le-am promovat prin actualizarea mecanismului de compensare-plafonare (OUG 27/2022).

Ceea ce pentru mine a fost certitudine încă de la momentul promovării în Guvern a noului mecanism, se confirmă astăzi prin facturi”, susține Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Publicitate

Recent și Eurostat a confirmat că prețurile plătite pentru energia electrică și gazele naturale de către români sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Măsurile de plafonare a prețurilor la energie

Guvernul a adoptat, pe 28 martie, modificări ale OUG 27/2022 prin care a fost eliminată taxa pe soare pentru prosumatori şi a actualizat schema de sprijin pentru toţi consumatorii de energie electrică şi gaze naturale.

Astfel, aceste modificări vor duce la scăderea preţului cu care producătorii vând fără a fi supraimpozitaţi de la 450 lei/MWh la 400 lei/MWh pentru energie electrică, respectiv de la 150 lei/MWh la 120 lei/MWh pentru gaze naturale.

Publicitate

Burduja a reamintit că românii plătesc printre cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană la energie electrică şi gaze naturale, după cum reiese şi din datele Eurostat.

Conform datelor publicate pe 25 aprilie de Oficiul de statistică al Uniunii Europene, preţul gazelor naturale pentru gospodăriile din România (0,0563 euro/kWh) a fost al 3-lea cel mai mic preţ din UE şi la jumătate faţă de preţul mediu înregistrat la nivelul Uniunii (0,1125 euro/kWh). Totodată, la energie electrică, preţul plătit în România (0,1782 euro/kWh) a fost al cincilea cel mai mic preţ din UE şi mult sub media europeană (0,2847 euro/kWh), potrivit Agerpres.

Cele trei ţări cu cele mai mici preţuri la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE, în a doua jumătate a anului 2023, au fost Ungaria, Croaţia şi România. Pentru gospodăriile din UE, preţurile la energie electrică în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Ungaria, Bulgaria, Malta, Croaţia şi România.

Publicitate