Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni

Publicat

Publicitate

Sfântul Miron, Episcopul Cretei, a fost contemporan cu Sfântul Antonie cel Mare și, datorită evlaviei și vieții sale curate, a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni. El este serbat în calendarul ortodox la data de 8 august.

Viața pe scurt – Sfântul Miron, Episcopul Cretei (sinaxar)

Sfântul Miron, Episcopul Cretei s-a născut în satul Avrachi din insula Creta (Marea Mediterană), într-o familie de credincioși creștini. În ciuda faptului că erau vremuri de prigoană a creștinilor, educația religioasă primită i-a întărit credința în Dumnezeu și i-a înmulțit harurile. În tinerețe, căsătorit fiind, Sfântul Miron era un agricultor harnic, admirat în comunitate pentru viața sa virtuoasă, fiind un exemplu de bun creștin, înțelept, altruist și iubitor de oameni. Pentru că din roadele sale împărțea săracilor, ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni.

Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

După moartea soției sale, credincioșii din sat l-au îndemnat să accepte hirotonirea ca preot, lucru pe care, din smerenie, l-a acceptat cu greu. A învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele mucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu.

După moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopal al Gortysului (capitala provinciei romane Creta, la acea vreme) și al Knossosului – și, de aici, numele sub care Biserica Ortodoxă îl pomenește astăzi, de Episcop al Cretei.

Publicitate

Minunile Sfântului Miron, Episcopul Cretei

A cinstit pomenirile sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos în vremea prigonirii, și făcea multe minuni. El a oprit curgerea unui râu; căci râul umflându-se, și un bărbat slăvit, anume Triton (actualul Kerteros), având mare nevoie să treacă râul, sfântul episcop a oprit repejunea râului și nu l-a lăsat să curgă până ce acel bărbat, trecând dincolo, s-a întors iarăși înapoi. După ce s-a întors acela, Sfântul Miron a trimis toiagul său, poruncind râului ca iarăși să curgă în calea sa.

Ajungând trimișii, când au tulburat apa cu toiagul sfântului, spunându-i ei porunca arhiereului, îndată a curs râul cu mare pornire și s-a îndreptat în curgerea sa ca mai înainte.

Sfântul Miron, Episcopul Cretei trece la cele Veșnice

Sfântul Miron a trăit o sută de ani, până în jurul anului 350, ducând o viață retrasă în chilia ascunsă într-o grotă, puțin mai jos de biserică și fiind binecuvântat de Dumnezeu cu harul de a face minuni, chiar și după moartea sa.

Surse: Crestin Ortodox, Basilica.

Unde se găsesc moaștele Sfântului Miron, Episcopul Cretei

La 12 mai 2014, în urma unor revelații ale localnicilor și slujitorilor bisericii, a fost descoperit, cu mare emoție, mormântul Sfântului conținând peste 200 de fragmente osoase, vechi de peste 16 secole, protejate de o placă de marmură. Exhumarea a avut loc în prezența Episcopului Irineu al Cretei, la decizia Coliliului eclesiastic, evenimentul fiind înregistrat video.

În fiecare an, pe 8 august, conform calendarului ortodox, este cinstit Sfântul Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni. Biserica cu moaștele Sfântului și schitul cu izvorul vindecător din satul Agios Myron devin loc de pelerinaj și rugăciune, atrăgând credincioșii ortodocși din Creta și Grecia, dar și vizitatorii străini, pasionați de istorie, cultură și spiritualitate.

Peșterea Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni

Moaștele Sfântului Miron, Episcopul Cretei în România

Un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, Episcopul Cretei, este prezent în Biserica Parohiei „Miron Patriarhul”, Protopopiatul Sector 1 Capitala.

Menționăm că moaștele Sfântului Ierarh Miron au fost descoperite pe 12 mai 2014, fiind scoase din mormânt și așezate într-o raclă, în prezenta Arhiepiscopului Irineu al Cretei.

Pe 24 martie 2016, a fost primit la București un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, iar doi ani mai târziu, a fost mutat într-o raclă nouă, special confecționată la Atelierele Patriarhiei Române de la Mănăstirea Pasărea.

După slujba de sfințire, racla a fost depusă și o puteți vedea la Parohia Sfânta Maria Miron Patriarhul, lăcaș de cult fondat în 1934 cu sprijinul reginei Maria și a enoriașilor din sectorul IV al Bucureștiului.

Sursă: Creștin Ortodox.

Biserica și chilia „Sfântul Miron, Episcopul Cretei”

La 20 km sud-vest de Heraklion, pe un traseu ce șerpuiește pe colinele cu podgorii și livezi de măslini, se află satul Agios Myron/ Sfântul Miron, așezat la 440 m altitudine, într-un cadru geografic superb. Satul are o istorie străveche și o importantă semnificație pentru Biserica Creștin – Ortodoxă greacă, fiind locul în care s-a născut și a trăit, în sec III-IV, cel ce avea să fie ridicat în vremea vieții sale la rang de Episcop al Cretei și mai târziu, canonizat ca Sfântul Miron, făcătorul de minuni.

Localitatea, ridicată pe ruinele anticului oraș Rauko/Rafko, a fost atestată pentru prima dată sub numele de Agios Myron în documente venețiene din 1281, de atunci apărând cu același nume în diverse acte oficiale și recensăminte, până în zilele noastre.

Pe o colină terasată, se află Biserica Agios Myron, monument istoric din sec al XI-lea (unele surse spun că și mai vechi, datând din perioada bizantină timpurie), în incinta căreia se găsesc, alături de icoana Sfântului Miron, mormântul și moaștele.

Din curtea bisericii, coborând pe o alee, se ajunge la chilia Sfântului, o grotă naturală în stânca de granit, din care șiroiește un izvor de apă minerală, tămăduitoare.

Chilia din stâncă și izvorul tămăduitor al Sfântului Miron

Intrarea în Peșterea Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni
Coborând pe aleea din curtea bisericii către vest, se ajunge la chilia-grotă, încorporată astăzi într-o frumoasă capelă. În interior, găsim două icoane mari ale Maicii Domnului și Sfântului Miron, tavanele pictate cu apostoli și sfinți, candelabre sofisticate și un vitraliu reprezentându-l pe sfânt, care luminează vesel interiorul capelei. Înaintea icoanelor, credincioșii agață „jertfe”, niște plăcuțe argintate (să zicem, echivalentul acatistelor, la noi) care reprezintă părți ale corpului, persoane sau obiecte, fie în semn de recunoștință și mulțumire, fie ca rugăciune pentru ajutor și nădejde, însoțite de aprinderea unei lumânări.

În peretele de granit opus intrării în capelă, se deschide o arcadă, urmată de trei trepte care coboară în grotă. Într-un spațiu umed și răcoros, în care nu încap mai mult de trei persoane, se află un pat de piatră – de fapt o scobitură de lungimea unui om, un mic altar cu o candelă care arde tot timpul lângă icoana Sfântului Miron – și, într-un colț, un puț adânc de un metru în care se adună apa ce șiroiește pe perete. Un polonic cu coada lungă și o cană mare cu toartă sunt de ajutor celor care doresc să bea pe loc sau să-și umple o sticlă pentru acasă. Credincioșii o numesc Izvorul Tămăduitor al Sfântului Miron.

Biserica Sfântului Miron, episcopul Cretei

Traversând secolele de ocupații străine și de prigoană a creștinilor ortodocși, biserica Agios Myron a suferit numeroase distrugeri, asemeni întregii așezări. Multe din clădirile istorice și construcțiile impozante ce au fost ridicate în perioada înfloritoare venețiană au fost puse la pământ într-un puternic cutremur din 1856. La scurt timp, în perioada Marii Revoluții Cretane (1866-1869), datorită poziției sale strategice și a fortificațiilor care adăposteau rebelii creștini, satul a fost incendiat de către trupele otomane ale lui Reșid Pașa, iar Biserica, împreună cu mormântul Sfântului Miron pe care îl adăpostea, profanată.

În perioada modernă, biserica a fost reconstituită și renovată, bucurându-se să găzduiască icoana Sfântului Miron, ce a supraviețuit, miraculos, tuturor încercărilor.

Fie că vă numărați sau nu printre aceștia, dacă ajungeți în vacanță prin Creta, nu ratați acest reper important din patrimoniul istoric și spiritual al națiunii grecești și al Bisericii Ortodoxe!

 

Etimologia / semnificația numelui Miron

În primul rând „La mulți ani!” tuturor celor care poartă numele Sfântului Miron, Episcopul Cretei!

Miron – este varianta romanească a numelui Myron ce provine din limba greacă (Mύρων, μύρον). Semnificația numelui Miron este „mirt, ulei parfumat”. Myrrh este și rășina parfumată obținuta de la un copac din zona Arabiei.

De la acest nume vin și denumirile de mire, mireasă, deoarece parteneri trebuie să aibă un comportament care să aducă bucuria în cuplu ca cu un bun miros.

De asemenea, Miron este folosit în onomastică și în Israel, numele provenind de la denumirea celui mai înalt munte din Israel, Muntele Meron. Este și numele unui sat de pe versanții săi, gândit să fie pe același loc cu vechiul oraș canaanit Merom.

În onomastica românească este mai rar folosit, cel mai des însă este întâlnit ca nume de familie ca Miron sau Mirea, sau în mai găsim folosit în onomastica monahală.

Derivate ale numelui Miron

Miron, Mirion, Mironcu, Mire, Mirea, Mira, Miru, Mirca, Mircan, Mirșu zis și Merșu, Mirodon, Miroslov,

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Miron?
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 8 august când este pomenit Sfântul Miron, Episcopul Cretei.

Icoana Sfântului

Icoana Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni 8 august
Dionisie din Furna în „Erminia picturii bizantine” nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie să fie pictat Sfântul Miron, Episcopul Cretei.

Viața completă – Sfântul Miron, Episcopul Cretei (Viețile Sfinților)

Sfântul Miron s-a născut și a crescut în insula Creta. La începutul vieții sale a luat femeie și lucra pământul, mâncându-și pâinea sa din sudoarea feței sale și hrănind și pe alții; pentru că din roadele care îi creșteau împărțea săracilor, și astfel ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni. Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

Pentru o viață îmbunătățită ca aceasta a fost pus preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu și învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele mucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu. Ir după moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopiei. Și cinstea pomenirile sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos în vremea prigonirii, și făcea multe minuni și puteri.

El a oprit curgerea unui râu; căci râul umflându-se, și un bărbat slăvit, anume Triton, având mare nevoie să treacă râul, sfântul episcop a oprit repejunea râului și nu l-a lăsat să curgă până ce acel bărbat, trecând dincolo, s-a întors iarăși înapoi. Iar după ce s-a întors acela, Sfântul Miron a trimis toiagul său, poruncind râului ca iarăși să curgă în calea sa. Și ajungând trimișii, când au tulburat apa cu toiagul sfântului, spunându-i ei porunca arhiereului, îndată a curs râul cu mare pornire și s-a îndreptat în curgerea sa ca mai înainte. Acest mare plăcut al lui Dumnezeu a făcut și alte minuni ca acestea și petrecând toată viața lui cu iubire de Dumnezeu și cu cuvioșie, s-a mutat la Domnul, având vârsta de 100 de ani.

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi 8 august

În aceasta luna, în ziua a opta, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Miron, făcătorul de minuni, episcopul Cretei;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teodor, egumenul de la Oronon;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Mucenici Elefterie si Leonid, si a Sfinților prunci, care prin foc s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților zece pustnici din Egipt, care cu pace s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților doi Mucenici din Tir, care s-au săvârșit fiind târâți pe pământ;
Tot în acesta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Stirachie, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Anastasie bulgarul, care a mărturisit în Tesalonic, la anul 1794 si, suferind chinurile, s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Triandafil Zagoeul, care a mărturisit în Constantinopol la anul o 1680.

Pe Sfântul Miron, Episcopul Cretei să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Ierarhe Miron roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

sursa: pravila.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending