Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni

Publicat

Publicitate

Sfântul Miron, Episcopul Cretei, a fost contemporan cu Sfântul Antonie cel Mare și, datorită evlaviei și vieții sale curate, a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni. El este serbat în calendarul ortodox la data de 8 august.

Viața pe scurt – Sfântul Miron, Episcopul Cretei (sinaxar)

Sfântul Miron, Episcopul Cretei s-a născut în satul Avrachi din insula Creta (Marea Mediterană), într-o familie de credincioși creștini. În ciuda faptului că erau vremuri de prigoană a creștinilor, educația religioasă primită i-a întărit credința în Dumnezeu și i-a înmulțit harurile. În tinerețe, căsătorit fiind, Sfântul Miron era un agricultor harnic, admirat în comunitate pentru viața sa virtuoasă, fiind un exemplu de bun creștin, înțelept, altruist și iubitor de oameni. Pentru că din roadele sale împărțea săracilor, ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni.

Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

După moartea soției sale, credincioșii din sat l-au îndemnat să accepte hirotonirea ca preot, lucru pe care, din smerenie, l-a acceptat cu greu. A învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele mucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu.

După moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopal al Gortysului (capitala provinciei romane Creta, la acea vreme) și al Knossosului – și, de aici, numele sub care Biserica Ortodoxă îl pomenește astăzi, de Episcop al Cretei.

Publicitate

Minunile Sfântului Miron, Episcopul Cretei

A cinstit pomenirile sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos în vremea prigonirii, și făcea multe minuni. El a oprit curgerea unui râu; căci râul umflându-se, și un bărbat slăvit, anume Triton (actualul Kerteros), având mare nevoie să treacă râul, sfântul episcop a oprit repejunea râului și nu l-a lăsat să curgă până ce acel bărbat, trecând dincolo, s-a întors iarăși înapoi. După ce s-a întors acela, Sfântul Miron a trimis toiagul său, poruncind râului ca iarăși să curgă în calea sa.

Ajungând trimișii, când au tulburat apa cu toiagul sfântului, spunându-i ei porunca arhiereului, îndată a curs râul cu mare pornire și s-a îndreptat în curgerea sa ca mai înainte.

Sfântul Miron, Episcopul Cretei trece la cele Veșnice

Sfântul Miron a trăit o sută de ani, până în jurul anului 350, ducând o viață retrasă în chilia ascunsă într-o grotă, puțin mai jos de biserică și fiind binecuvântat de Dumnezeu cu harul de a face minuni, chiar și după moartea sa.

Surse: Crestin Ortodox, Basilica.

Unde se găsesc moaștele Sfântului Miron, Episcopul Cretei

La 12 mai 2014, în urma unor revelații ale localnicilor și slujitorilor bisericii, a fost descoperit, cu mare emoție, mormântul Sfântului conținând peste 200 de fragmente osoase, vechi de peste 16 secole, protejate de o placă de marmură. Exhumarea a avut loc în prezența Episcopului Irineu al Cretei, la decizia Coliliului eclesiastic, evenimentul fiind înregistrat video.

În fiecare an, pe 8 august, conform calendarului ortodox, este cinstit Sfântul Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni. Biserica cu moaștele Sfântului și schitul cu izvorul vindecător din satul Agios Myron devin loc de pelerinaj și rugăciune, atrăgând credincioșii ortodocși din Creta și Grecia, dar și vizitatorii străini, pasionați de istorie, cultură și spiritualitate.

Peșterea Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni

Moaștele Sfântului Miron, Episcopul Cretei în România

Un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, Episcopul Cretei, este prezent în Biserica Parohiei „Miron Patriarhul”, Protopopiatul Sector 1 Capitala.

Menționăm că moaștele Sfântului Ierarh Miron au fost descoperite pe 12 mai 2014, fiind scoase din mormânt și așezate într-o raclă, în prezenta Arhiepiscopului Irineu al Cretei.

Pe 24 martie 2016, a fost primit la București un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, iar doi ani mai târziu, a fost mutat într-o raclă nouă, special confecționată la Atelierele Patriarhiei Române de la Mănăstirea Pasărea.

După slujba de sfințire, racla a fost depusă și o puteți vedea la Parohia Sfânta Maria Miron Patriarhul, lăcaș de cult fondat în 1934 cu sprijinul reginei Maria și a enoriașilor din sectorul IV al Bucureștiului.

Sursă: Creștin Ortodox.

Biserica și chilia „Sfântul Miron, Episcopul Cretei”

La 20 km sud-vest de Heraklion, pe un traseu ce șerpuiește pe colinele cu podgorii și livezi de măslini, se află satul Agios Myron/ Sfântul Miron, așezat la 440 m altitudine, într-un cadru geografic superb. Satul are o istorie străveche și o importantă semnificație pentru Biserica Creștin – Ortodoxă greacă, fiind locul în care s-a născut și a trăit, în sec III-IV, cel ce avea să fie ridicat în vremea vieții sale la rang de Episcop al Cretei și mai târziu, canonizat ca Sfântul Miron, făcătorul de minuni.

Localitatea, ridicată pe ruinele anticului oraș Rauko/Rafko, a fost atestată pentru prima dată sub numele de Agios Myron în documente venețiene din 1281, de atunci apărând cu același nume în diverse acte oficiale și recensăminte, până în zilele noastre.

Pe o colină terasată, se află Biserica Agios Myron, monument istoric din sec al XI-lea (unele surse spun că și mai vechi, datând din perioada bizantină timpurie), în incinta căreia se găsesc, alături de icoana Sfântului Miron, mormântul și moaștele.

Din curtea bisericii, coborând pe o alee, se ajunge la chilia Sfântului, o grotă naturală în stânca de granit, din care șiroiește un izvor de apă minerală, tămăduitoare.

Chilia din stâncă și izvorul tămăduitor al Sfântului Miron

Intrarea în Peșterea Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni
Coborând pe aleea din curtea bisericii către vest, se ajunge la chilia-grotă, încorporată astăzi într-o frumoasă capelă. În interior, găsim două icoane mari ale Maicii Domnului și Sfântului Miron, tavanele pictate cu apostoli și sfinți, candelabre sofisticate și un vitraliu reprezentându-l pe sfânt, care luminează vesel interiorul capelei. Înaintea icoanelor, credincioșii agață „jertfe”, niște plăcuțe argintate (să zicem, echivalentul acatistelor, la noi) care reprezintă părți ale corpului, persoane sau obiecte, fie în semn de recunoștință și mulțumire, fie ca rugăciune pentru ajutor și nădejde, însoțite de aprinderea unei lumânări.

În peretele de granit opus intrării în capelă, se deschide o arcadă, urmată de trei trepte care coboară în grotă. Într-un spațiu umed și răcoros, în care nu încap mai mult de trei persoane, se află un pat de piatră – de fapt o scobitură de lungimea unui om, un mic altar cu o candelă care arde tot timpul lângă icoana Sfântului Miron – și, într-un colț, un puț adânc de un metru în care se adună apa ce șiroiește pe perete. Un polonic cu coada lungă și o cană mare cu toartă sunt de ajutor celor care doresc să bea pe loc sau să-și umple o sticlă pentru acasă. Credincioșii o numesc Izvorul Tămăduitor al Sfântului Miron.

Biserica Sfântului Miron, episcopul Cretei

Traversând secolele de ocupații străine și de prigoană a creștinilor ortodocși, biserica Agios Myron a suferit numeroase distrugeri, asemeni întregii așezări. Multe din clădirile istorice și construcțiile impozante ce au fost ridicate în perioada înfloritoare venețiană au fost puse la pământ într-un puternic cutremur din 1856. La scurt timp, în perioada Marii Revoluții Cretane (1866-1869), datorită poziției sale strategice și a fortificațiilor care adăposteau rebelii creștini, satul a fost incendiat de către trupele otomane ale lui Reșid Pașa, iar Biserica, împreună cu mormântul Sfântului Miron pe care îl adăpostea, profanată.

În perioada modernă, biserica a fost reconstituită și renovată, bucurându-se să găzduiască icoana Sfântului Miron, ce a supraviețuit, miraculos, tuturor încercărilor.

Fie că vă numărați sau nu printre aceștia, dacă ajungeți în vacanță prin Creta, nu ratați acest reper important din patrimoniul istoric și spiritual al națiunii grecești și al Bisericii Ortodoxe!

 

Etimologia / semnificația numelui Miron

În primul rând „La mulți ani!” tuturor celor care poartă numele Sfântului Miron, Episcopul Cretei!

Miron – este varianta romanească a numelui Myron ce provine din limba greacă (Mύρων, μύρον). Semnificația numelui Miron este „mirt, ulei parfumat”. Myrrh este și rășina parfumată obținuta de la un copac din zona Arabiei.

De la acest nume vin și denumirile de mire, mireasă, deoarece parteneri trebuie să aibă un comportament care să aducă bucuria în cuplu ca cu un bun miros.

De asemenea, Miron este folosit în onomastică și în Israel, numele provenind de la denumirea celui mai înalt munte din Israel, Muntele Meron. Este și numele unui sat de pe versanții săi, gândit să fie pe același loc cu vechiul oraș canaanit Merom.

În onomastica românească este mai rar folosit, cel mai des însă este întâlnit ca nume de familie ca Miron sau Mirea, sau în mai găsim folosit în onomastica monahală.

Derivate ale numelui Miron

Miron, Mirion, Mironcu, Mire, Mirea, Mira, Miru, Mirca, Mircan, Mirșu zis și Merșu, Mirodon, Miroslov,

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Miron?
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 8 august când este pomenit Sfântul Miron, Episcopul Cretei.

Icoana Sfântului

Icoana Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni 8 august
Dionisie din Furna în „Erminia picturii bizantine” nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie să fie pictat Sfântul Miron, Episcopul Cretei.

Viața completă – Sfântul Miron, Episcopul Cretei (Viețile Sfinților)

Sfântul Miron s-a născut și a crescut în insula Creta. La începutul vieții sale a luat femeie și lucra pământul, mâncându-și pâinea sa din sudoarea feței sale și hrănind și pe alții; pentru că din roadele care îi creșteau împărțea săracilor, și astfel ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni. Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

Pentru o viață îmbunătățită ca aceasta a fost pus preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu și învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele mucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu. Ir după moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopiei. Și cinstea pomenirile sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos în vremea prigonirii, și făcea multe minuni și puteri.

El a oprit curgerea unui râu; căci râul umflându-se, și un bărbat slăvit, anume Triton, având mare nevoie să treacă râul, sfântul episcop a oprit repejunea râului și nu l-a lăsat să curgă până ce acel bărbat, trecând dincolo, s-a întors iarăși înapoi. Iar după ce s-a întors acela, Sfântul Miron a trimis toiagul său, poruncind râului ca iarăși să curgă în calea sa. Și ajungând trimișii, când au tulburat apa cu toiagul sfântului, spunându-i ei porunca arhiereului, îndată a curs râul cu mare pornire și s-a îndreptat în curgerea sa ca mai înainte. Acest mare plăcut al lui Dumnezeu a făcut și alte minuni ca acestea și petrecând toată viața lui cu iubire de Dumnezeu și cu cuvioșie, s-a mutat la Domnul, având vârsta de 100 de ani.

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi 8 august

În aceasta luna, în ziua a opta, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Miron, făcătorul de minuni, episcopul Cretei;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teodor, egumenul de la Oronon;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Mucenici Elefterie si Leonid, si a Sfinților prunci, care prin foc s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților zece pustnici din Egipt, care cu pace s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților doi Mucenici din Tir, care s-au săvârșit fiind târâți pe pământ;
Tot în acesta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Stirachie, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Anastasie bulgarul, care a mărturisit în Tesalonic, la anul 1794 si, suferind chinurile, s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Triandafil Zagoeul, care a mărturisit în Constantinopol la anul o 1680.

Pe Sfântul Miron, Episcopul Cretei să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Ierarhe Miron roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

sursa: pravila.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Mărțișoare oferite în trafic de polițiștii rutieri împreună cu reprezentații Registrului Auto Român

Publicat

Publicitate

Cu ocazia zilei de 1 Martie, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier, împreună cu reprezentanții Registrului Auto Român au oferit doamnelor și domnișoarelor întâlnite în trafic mărțișoare.

Acestea au primit și recomandări privind conduita preventivă la volan pentru a evita implicarea în evenimente nedorite.

Cu această ocazie, urăm doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă, fără evenimente rutiere!

 

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

La Avrămeni se va construi un parc fotovoltaic de 240 kWh. Viceprimarul George Telișcă a semnat astăzi contractul

Publicat

Publicitate

Într-un pas semnificativ pentru dezvoltarea durabilă a comunei Avrămeni, viceprimarul George Telișcă a anunțat astăzi semnarea unui contract de finanțare pentru construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 240 kWh. Evenimentul a avut loc într-un cadru oficial alături de Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

Proiectul reprezintă o realizare importantă în direcția modernizării infrastructurii locale și a adoptării unor soluții ecologice pentru producerea de energie. Conform declarațiilor viceprimarului, implementarea acestui parc fotovoltaic va contribui considerabil la reducerea costurilor cu energia pentru gospodăriile din Avrămeni, dar și la protejarea mediului înconjurător prin utilizarea surselor de energie regenerabilă.

„Semnarea acestui contract este o mare realizare pentru comuna noastră. Acest proiect este un pas important spre un viitor mai curat și mai eficient energetic. Ne dorim să sprijinim locuitorii comunei Avrămeni, reducându-le cheltuielile cu energia, în timp ce contribuim la protejarea mediului. Vom rămâne transparenți și vă vom ține la curent cu evoluția proiectului,” a declarat viceprimarul George Telișcă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța proiectelor de acest tip pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și pentru reducerea dependenței de sursele de energie convenționale.

 „Parcul fotovoltaic din Avrămeni este un exemplu clar al modului în care autoritățile locale pot colabora cu ministerele și cu cetățenii pentru a construi un viitor mai verde. Investițiile în energia regenerabilă nu sunt doar o necesitate globală, ci și o oportunitate de a crea economii semnificative pentru comunitățile locale,” a explicat ministrul Burduja.

Parcul fotovoltaic va fi construit pe un teren deja identificat, iar autoritățile locale promit că lucrările vor începe în scurt timp, în conformitate cu termenii stabiliți în contract. Acesta va fi dotat cu echipamente de ultimă generație, care vor asigura o eficiență maximă în producția de energie solară.

Publicitate

Multe dintre instituțiile publice din Avrămeni vor beneficia de pe urma acestui proiect prin accesul mai facil la surse de energie mai ieftine și mai ecologice.

Autoritățile locale promit că vor continua să sprijine inițiativele de dezvoltare a infrastructurii regenerabile și în viitor, încurajând cetățenii să participe activ la proiectele de modernizare ale comunei.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia

Publicat

Publicitate

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia. Tradițiile de primăvară sunt pline de semnificații și obiceiuri transmise din generație în generație. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al Babelor, care marchează începutul lunii martie, informează alba24.ro.

Primele 9 sau chiar 12 zile din această lună sunt dedicate Babei Dochia, un personaj legendar din folclorul românesc.

Zilele Babelor sunt legate de obiceiul Babei Dochia de a urca cu oile la munte. Acest obicei simboliza moartea și renașterea naturii, în legătură cu schimbările care au loc în timpul primăverii, aproape de echinocțiul de primăvară.

Ciclul începe pe 1 martie, ziua în care creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Muceniță Evdochia, iar numele Babei Dochia ar veni chiar de la această sfântă.

Baba Dochia, un personaj dinainte de creștinism

Baba Dochia nu este un personaj de origine creștină, ci precreștină, așa cum notează Ion Ghinoiu. Ea a preluat doar numele și ziua de sărbătoare de la Sfânta Evdochia, dar, de fapt, este un simbol al unui personaj negativ. Este descrisă ca fiind o femeie urâtă și răutăcioasă, care își supune nora la mari încercări.

Publicitate

În tradițiile populare, Baba Dochia nu este doar cunoscută pentru cele 9 sau 12 cojoace, dar și pentru vremea schimbătoare și capricioasă din primele zile ale lunii martie. În mitologia românească, ea este considerată personificarea anului vechi și mama lui Dragobete, zeul iubirii, care este opusul ei, reprezentând principiile pozitive și iubirea.

Legenda Babei Dochia

Se spune că legenda Dochiei stă la baza mitului babelor, care apare frecvent în folclorul românesc. Babele sunt femei înțelepte, cu o legătură strânsă cu divinitatea. În multe povești, ele sunt descrise ca ursitoare, moașe sau femei care aveau leacuri pentru orice boală, potrivit historia.ro.

Conform tradiției, pe 1 martie, fetele și femeile „își pun o babă”. În funcție de cum va fi vremea în acea zi, ele își vor ghici soarta pentru tot anul: dacă vor fi frumoase sau urâte, vesele sau supărate.

Cum se aleg Babele

În zilele noastre, obiceiul spune că fiecare persoană dintr-un grup primește una dintre zilele celor 9 sau 12 dedicate Babelor. Acest obicei este strâns legat de legenda Babei Dochia, care simbolizează schimbările sezoniere și confruntarea între iarnă și vară.

Dacă ziua ta de naștere are o cifră mai mare de 9, se adună cele două cifre pentru a afla ce zi îți corespunde din zilele Babei. De exemplu, dacă te-ai născut pe 23, ziua ta va fi 5 martie, pentru că aduni 2 + 3 și obții 5.

Unii aleg ziua în funcție de data lor de naștere, iar alții o fac la întâmplare. Se spune că ziua aleasă reprezintă cum va fi sufletul și firea acelei persoane în acel an.

Zilele senine și calde sunt asociate cu fericirea, norocul și împlinirile, în timp ce zilele reci și ploioase simbolizează tristețea, neîmplinirile și greutățile.

Alte semnificații ale Babelor

O altă interpretare a legendelor despre Baba Dochia, conform lui Ion Ghinoiu, ar fi că aceasta este pusă în contrast cu nora sa. Această confruntare simbolizează opoziția între iarnă și vară. Baba Dochia reprezintă iarna, iar nora este simbolul primăverii și al verii.

În cele 9 sau 12 zile, iarna și vara se luptă, iar în zilele reci și cu viscol, iarna pare să câștige, iar în cele calde și însorite, vara iese învingătoare. La final, după moartea Babei Dochia, vara triumfă.

În concepția tradițională, Baba Dochia era văzută ca o figură maternă, lunară, în timp ce Soarele, simbol al paternității, era asociat cu ziua, vara și viața.

Zilele Babei semnifică, așadar, lupta între forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Potrivit credinței populare, după aceste zile capricioase ale Babei Dochia, urmează alte 9 zile mai blânde, numite „zilele moșilor”.

Citeste mai mult

Eveniment

1 martie: Ziua Internațională a Protecției Civile

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Protecției Civile este marcată anual pe 1 martie, fiind dedicată conștientizării importanței protecției civile și a măsurilor de prevenire și intervenție în situații de urgență, scrie alba24.ro.

Această zi a fost instituită de Organizația Internațională de Protecție Civilă (OIPC) pentru a evidenția rolul esențial al structurilor de protecție civilă în gestionarea dezastrelor naturale, accidentelor tehnologice și situațiilor de urgență.

OIPC a fost fondată în 1931 și are misiunea de a coordona eforturile internaționale pentru protejarea populației și bunurilor împotriva riscurilor majore.

Scopul Zilei Internaționale a Protecției Civile

Creșterea gradului de conștientizare asupra măsurilor de protecție civilă
Recunoașterea eforturilor profesioniștilor din domeniu (pompieri, salvatori, paramedici, voluntari).

Promovarea educației în domeniul siguranței și pregătirii pentru situații de urgență
Consolidarea cooperării internaționale în gestionarea dezastrelor.

Publicitate

În multe țări, inclusiv în România, sunt organizate demonstrații, exerciții de simulare a situațiilor de urgență, conferințe și campanii de informare.

Inspectoratele pentru Situații de Urgență desfășoară acțiuni de pregătire pentru cetățeni, iar în unele locuri se desfășoară expoziții de echipamente și tehnică de intervenție.

Este o zi importantă pentru a reflecta asupra necesității unui sistem eficient de protecție civilă și pentru a recunoaște munca celor care își dedică viața protejării comunităților în fața pericolelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending