Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni

Publicat

Publicitate

Sfântul Miron, Episcopul Cretei, a fost contemporan cu Sfântul Antonie cel Mare și, datorită evlaviei și vieții sale curate, a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni. El este serbat în calendarul ortodox la data de 8 august.

Viața pe scurt – Sfântul Miron, Episcopul Cretei (sinaxar)

Sfântul Miron, Episcopul Cretei s-a născut în satul Avrachi din insula Creta (Marea Mediterană), într-o familie de credincioși creștini. În ciuda faptului că erau vremuri de prigoană a creștinilor, educația religioasă primită i-a întărit credința în Dumnezeu și i-a înmulțit harurile. În tinerețe, căsătorit fiind, Sfântul Miron era un agricultor harnic, admirat în comunitate pentru viața sa virtuoasă, fiind un exemplu de bun creștin, înțelept, altruist și iubitor de oameni. Pentru că din roadele sale împărțea săracilor, ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni.

Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

După moartea soției sale, credincioșii din sat l-au îndemnat să accepte hirotonirea ca preot, lucru pe care, din smerenie, l-a acceptat cu greu. A învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele mucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu.

După moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopal al Gortysului (capitala provinciei romane Creta, la acea vreme) și al Knossosului – și, de aici, numele sub care Biserica Ortodoxă îl pomenește astăzi, de Episcop al Cretei.

Publicitate

Minunile Sfântului Miron, Episcopul Cretei

A cinstit pomenirile sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos în vremea prigonirii, și făcea multe minuni. El a oprit curgerea unui râu; căci râul umflându-se, și un bărbat slăvit, anume Triton (actualul Kerteros), având mare nevoie să treacă râul, sfântul episcop a oprit repejunea râului și nu l-a lăsat să curgă până ce acel bărbat, trecând dincolo, s-a întors iarăși înapoi. După ce s-a întors acela, Sfântul Miron a trimis toiagul său, poruncind râului ca iarăși să curgă în calea sa.

Ajungând trimișii, când au tulburat apa cu toiagul sfântului, spunându-i ei porunca arhiereului, îndată a curs râul cu mare pornire și s-a îndreptat în curgerea sa ca mai înainte.

Sfântul Miron, Episcopul Cretei trece la cele Veșnice

Sfântul Miron a trăit o sută de ani, până în jurul anului 350, ducând o viață retrasă în chilia ascunsă într-o grotă, puțin mai jos de biserică și fiind binecuvântat de Dumnezeu cu harul de a face minuni, chiar și după moartea sa.

Surse: Crestin Ortodox, Basilica.

Unde se găsesc moaștele Sfântului Miron, Episcopul Cretei

La 12 mai 2014, în urma unor revelații ale localnicilor și slujitorilor bisericii, a fost descoperit, cu mare emoție, mormântul Sfântului conținând peste 200 de fragmente osoase, vechi de peste 16 secole, protejate de o placă de marmură. Exhumarea a avut loc în prezența Episcopului Irineu al Cretei, la decizia Coliliului eclesiastic, evenimentul fiind înregistrat video.

În fiecare an, pe 8 august, conform calendarului ortodox, este cinstit Sfântul Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni. Biserica cu moaștele Sfântului și schitul cu izvorul vindecător din satul Agios Myron devin loc de pelerinaj și rugăciune, atrăgând credincioșii ortodocși din Creta și Grecia, dar și vizitatorii străini, pasionați de istorie, cultură și spiritualitate.

Peșterea Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni

Moaștele Sfântului Miron, Episcopul Cretei în România

Un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, Episcopul Cretei, este prezent în Biserica Parohiei „Miron Patriarhul”, Protopopiatul Sector 1 Capitala.

Menționăm că moaștele Sfântului Ierarh Miron au fost descoperite pe 12 mai 2014, fiind scoase din mormânt și așezate într-o raclă, în prezenta Arhiepiscopului Irineu al Cretei.

Pe 24 martie 2016, a fost primit la București un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, iar doi ani mai târziu, a fost mutat într-o raclă nouă, special confecționată la Atelierele Patriarhiei Române de la Mănăstirea Pasărea.

După slujba de sfințire, racla a fost depusă și o puteți vedea la Parohia Sfânta Maria Miron Patriarhul, lăcaș de cult fondat în 1934 cu sprijinul reginei Maria și a enoriașilor din sectorul IV al Bucureștiului.

Sursă: Creștin Ortodox.

Biserica și chilia „Sfântul Miron, Episcopul Cretei”

La 20 km sud-vest de Heraklion, pe un traseu ce șerpuiește pe colinele cu podgorii și livezi de măslini, se află satul Agios Myron/ Sfântul Miron, așezat la 440 m altitudine, într-un cadru geografic superb. Satul are o istorie străveche și o importantă semnificație pentru Biserica Creștin – Ortodoxă greacă, fiind locul în care s-a născut și a trăit, în sec III-IV, cel ce avea să fie ridicat în vremea vieții sale la rang de Episcop al Cretei și mai târziu, canonizat ca Sfântul Miron, făcătorul de minuni.

Localitatea, ridicată pe ruinele anticului oraș Rauko/Rafko, a fost atestată pentru prima dată sub numele de Agios Myron în documente venețiene din 1281, de atunci apărând cu același nume în diverse acte oficiale și recensăminte, până în zilele noastre.

Pe o colină terasată, se află Biserica Agios Myron, monument istoric din sec al XI-lea (unele surse spun că și mai vechi, datând din perioada bizantină timpurie), în incinta căreia se găsesc, alături de icoana Sfântului Miron, mormântul și moaștele.

Din curtea bisericii, coborând pe o alee, se ajunge la chilia Sfântului, o grotă naturală în stânca de granit, din care șiroiește un izvor de apă minerală, tămăduitoare.

Chilia din stâncă și izvorul tămăduitor al Sfântului Miron

Intrarea în Peșterea Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni
Coborând pe aleea din curtea bisericii către vest, se ajunge la chilia-grotă, încorporată astăzi într-o frumoasă capelă. În interior, găsim două icoane mari ale Maicii Domnului și Sfântului Miron, tavanele pictate cu apostoli și sfinți, candelabre sofisticate și un vitraliu reprezentându-l pe sfânt, care luminează vesel interiorul capelei. Înaintea icoanelor, credincioșii agață „jertfe”, niște plăcuțe argintate (să zicem, echivalentul acatistelor, la noi) care reprezintă părți ale corpului, persoane sau obiecte, fie în semn de recunoștință și mulțumire, fie ca rugăciune pentru ajutor și nădejde, însoțite de aprinderea unei lumânări.

În peretele de granit opus intrării în capelă, se deschide o arcadă, urmată de trei trepte care coboară în grotă. Într-un spațiu umed și răcoros, în care nu încap mai mult de trei persoane, se află un pat de piatră – de fapt o scobitură de lungimea unui om, un mic altar cu o candelă care arde tot timpul lângă icoana Sfântului Miron – și, într-un colț, un puț adânc de un metru în care se adună apa ce șiroiește pe perete. Un polonic cu coada lungă și o cană mare cu toartă sunt de ajutor celor care doresc să bea pe loc sau să-și umple o sticlă pentru acasă. Credincioșii o numesc Izvorul Tămăduitor al Sfântului Miron.

Biserica Sfântului Miron, episcopul Cretei

Traversând secolele de ocupații străine și de prigoană a creștinilor ortodocși, biserica Agios Myron a suferit numeroase distrugeri, asemeni întregii așezări. Multe din clădirile istorice și construcțiile impozante ce au fost ridicate în perioada înfloritoare venețiană au fost puse la pământ într-un puternic cutremur din 1856. La scurt timp, în perioada Marii Revoluții Cretane (1866-1869), datorită poziției sale strategice și a fortificațiilor care adăposteau rebelii creștini, satul a fost incendiat de către trupele otomane ale lui Reșid Pașa, iar Biserica, împreună cu mormântul Sfântului Miron pe care îl adăpostea, profanată.

În perioada modernă, biserica a fost reconstituită și renovată, bucurându-se să găzduiască icoana Sfântului Miron, ce a supraviețuit, miraculos, tuturor încercărilor.

Fie că vă numărați sau nu printre aceștia, dacă ajungeți în vacanță prin Creta, nu ratați acest reper important din patrimoniul istoric și spiritual al națiunii grecești și al Bisericii Ortodoxe!

 

Etimologia / semnificația numelui Miron

În primul rând „La mulți ani!” tuturor celor care poartă numele Sfântului Miron, Episcopul Cretei!

Miron – este varianta romanească a numelui Myron ce provine din limba greacă (Mύρων, μύρον). Semnificația numelui Miron este „mirt, ulei parfumat”. Myrrh este și rășina parfumată obținuta de la un copac din zona Arabiei.

De la acest nume vin și denumirile de mire, mireasă, deoarece parteneri trebuie să aibă un comportament care să aducă bucuria în cuplu ca cu un bun miros.

De asemenea, Miron este folosit în onomastică și în Israel, numele provenind de la denumirea celui mai înalt munte din Israel, Muntele Meron. Este și numele unui sat de pe versanții săi, gândit să fie pe același loc cu vechiul oraș canaanit Merom.

În onomastica românească este mai rar folosit, cel mai des însă este întâlnit ca nume de familie ca Miron sau Mirea, sau în mai găsim folosit în onomastica monahală.

Derivate ale numelui Miron

Miron, Mirion, Mironcu, Mire, Mirea, Mira, Miru, Mirca, Mircan, Mirșu zis și Merșu, Mirodon, Miroslov,

Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Miron?
Conform calendarului ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 8 august când este pomenit Sfântul Miron, Episcopul Cretei.

Icoana Sfântului

Icoana Sfântului Miron, Episcopul Cretei, făcătorul de minuni 8 august
Dionisie din Furna în „Erminia picturii bizantine” nu ne furnizează detalii despre felul în care trebuie să fie pictat Sfântul Miron, Episcopul Cretei.

Viața completă – Sfântul Miron, Episcopul Cretei (Viețile Sfinților)

Sfântul Miron s-a născut și a crescut în insula Creta. La începutul vieții sale a luat femeie și lucra pământul, mâncându-și pâinea sa din sudoarea feței sale și hrănind și pe alții; pentru că din roadele care îi creșteau împărțea săracilor, și astfel ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni. Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

Pentru o viață îmbunătățită ca aceasta a fost pus preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu și învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele mucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu. Ir după moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopiei. Și cinstea pomenirile sfinților mucenici care au pătimit pentru Hristos în vremea prigonirii, și făcea multe minuni și puteri.

El a oprit curgerea unui râu; căci râul umflându-se, și un bărbat slăvit, anume Triton, având mare nevoie să treacă râul, sfântul episcop a oprit repejunea râului și nu l-a lăsat să curgă până ce acel bărbat, trecând dincolo, s-a întors iarăși înapoi. Iar după ce s-a întors acela, Sfântul Miron a trimis toiagul său, poruncind râului ca iarăși să curgă în calea sa. Și ajungând trimișii, când au tulburat apa cu toiagul sfântului, spunându-i ei porunca arhiereului, îndată a curs râul cu mare pornire și s-a îndreptat în curgerea sa ca mai înainte. Acest mare plăcut al lui Dumnezeu a făcut și alte minuni ca acestea și petrecând toată viața lui cu iubire de Dumnezeu și cu cuvioșie, s-a mutat la Domnul, având vârsta de 100 de ani.

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi 8 august

În aceasta luna, în ziua a opta, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Miron, făcătorul de minuni, episcopul Cretei;
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Teodor, egumenul de la Oronon;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților Mucenici Elefterie si Leonid, si a Sfinților prunci, care prin foc s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților zece pustnici din Egipt, care cu pace s-au săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfinților doi Mucenici din Tir, care s-au săvârșit fiind târâți pe pământ;
Tot în acesta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Stirachie, care de sabie s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Anastasie bulgarul, care a mărturisit în Tesalonic, la anul 1794 si, suferind chinurile, s-a săvârșit;
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Triandafil Zagoeul, care a mărturisit în Constantinopol la anul o 1680.

Pe Sfântul Miron, Episcopul Cretei să îl rugăm să ceară de la Dumnezeu pentru noi mântuire sufletelor noastre: Sfinte Ierarhe Miron roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale lui sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește-ne pe noi. Amin.

sursa: pravila.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Călin Georgescu, trimis în judecată pentru promovarea cultului unor persoane responsabile de crime de război

Publicat

Publicitate

Călin Georgescu a fost trimis în judecată miercuri, fiind acuzat de promovarea cultului unor figuri istorice responsabile de crime de război. Potrivit procurorilor, acesta ar fi adus elogii unor personaje precum Ion Antonescu, considerat responsabil pentru Holocaustul împotriva evreilor din România, și Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, cunoscut pentru instigarea și comiterea unor asasinate politice.

Acest dosar a fost deschis de Parchetul General după ce presa a semnalat derapajele candidatului cu mesaj pro-rus și pro-legionar.

Călin Georgescu a citat din Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare din anii ‘30, într-o emisiune de la Realitatea Plus în luna mai 2025, după ce procurorii deschiseseră deja dosarul penal.

Mai mult, George Simion, prezent și el în emisiune, zâmbea aprobator și l-a completat pe Georgescu în timp ce rostea citatul, potrivit G4Media.

Mișcarea Legionară a fost un fenomen criminal din perioada interbelică, care folosea asasinatul ca armă politică și care a fost responsabilă de uciderea a patru premieri și de pogromul sângeros al evreilor din București.

Călin Georgescu, trimis în judecată. Comunicatul Ministerului Public:

Publicitate

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:

  • mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
  • necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi,
  • ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
  • cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.

În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.

Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță competentă să judece cauza în fond.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (365)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

 Revista „Țara de Sus” este editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea  Culturii Tradiționale Botoșsni Numărul dublu 3-4 (75-76) din 2024 are o ținută impozantă prin cele peste 90 de pagini color în care semnează unul sau mai multe articole de o ținută literar-științifică incontestabilă:  Mariana Ichim-Hodan,  Daliana Bejan, Iustina Irimia-Cenușă, Theodora Gheorghiu, Georgiana Ciotoi, Talida Grunzac, Ion Oloieru și Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu o prezentare făcută de Mariana Ichim- Hodan lui Dumitru Gânga (Mitruță – Vornicul) din Cristești, declarat în 2024  de Ministerul Culturii ca „Tezaur Uman Viu”. Autoarea,  în acest articol gen laudatio, menționează: „Peste patruzeci de ani a tot cutreierat satele cu vorbele sale dulci și picante uneori, dar plăcut tuturor, versuri în care fie că era vorba de critică, fie de întâmplări mai puțin plăcute. Mitruță avea grijă să nu jignească pe careva, să nu incite spiritele la ură sau scandal, să nu supere pe nimeni ci doar să binedispună. Buna rânduială cu care organiza nunțile, i-a adus multă împlinire”. Din articolul Marianei Ichi-Hodan  aflăm că Dumitru Gânga 9acum de 84 de ani) a compus peste 100 de texte, urături, colăcoria, iertăciunea etc.  Sunt amintite o serie de lucrări scrise de Dumitru Gânga: „Sfânta iertăciune”, „Colocăria”, „La o nuntă-n sat străin”, „Cum vă puteți găsi un prieten”,  „Lecții de viață”, „Un flăcău ca fiecare”, „Țăranul și șmecherul”,  „Țiganul fericit”, „Vecinii și vecinele”, „Urături”, „Jocul caprei” etc.

Daliana Bejan scrie despre poeta Lucia Olaru Nenati, autoare a peste 40 de cărți de poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, cercetare și istorie literară. Eseul este asezonat  cu puncte de vedere exprimate de Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga și Nicolae Dabija.  Mihai Cimpoi vede în lirica poetei în discuție „o mare încredere în rostul Poetului, taina fiind toposul cheie”. Mai mult, crede Mihai Cimpoi, Lucia Olaru Nenati „are o empatică și fină comunicare  cu Natura, cu Lumea, cu Totul Cosmic”.  Constantin Ciopraga vede în Lucia Olaru Nenati  „o autoare completă: și lirică, și cogitativă, și documentată istoric”. Nicolae Dabija observă că poemele acestei poete „par desprinse din continentul eminescian, care mai așteaptă să fie descoperit de exegeții viitorului în adevărata lui dimensiune.”

Revista, în fapt, se vrea un raport asupra proiectelor C.J.C.P.C.T. Botoșani desfășurate în anul 2024: „Târgul meșterilor populari” (Daliana Bejan),  „Satule, mândră grădină” (Mariana Ichim-Hodan), „Porni Luceafărul…” (Iustina Irimia-Cenușă), „Ziua Iei”(Daliana Bejan),  „„Mlădițe dângenene”(Mariana Ichim-Hodan), Festivalul Concurs „Constantin Lupu” (Mariana Ichim-Hodan), „Un penel pentru credință” (Daliana Bejan),  Salonul Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” (Theodora Gheorghiu), Cursul de cusut (Daliana Bejan), Gala Excelenței „Tezaur folcloric” (Theodora Gheorghiu), Festivalul Concurs „Mihail Sorbul” (Georgiana Ciotoi), „Atelierul de Muzică Psaltică” (Mariana Ichim-Hodan), „Chipuri în Lumină” (Theodora Gheorghiu), „Folclor coregrafic din Hlipiceni” (Mihai Chelărescu și Ion Oloieru).  Dorel Mihai Gaftoneanu face un bilanț sumar al Asociației Culturale „Steaua Nordului” la 10 ani de activitate,  Autorul pune accent pe cercetările făcute privindu-l pe Eminescu prin cele 15 teme propuse.  O activitate intensă, adulată de unii, printre care mă număr și eu, contestată de alții, Din această perspectivă, moto-ul din Mihai Eminescu sintetizează perfect problematica: „Oamenii se împart în două categorii: unii caută toată viața și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt mulțumiți”. Revista se încheie cu o iconografie care vizează pe tinerii soliști vocali colaboratori ai C.J.C.P.C.T. Botoșani: Elisabeta Șeremet, Teodor Gireadă, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsneac, Diana Penciuc, Amalia Șarpe,  Maria Dandea Furnică, Ella Pădureț,Anastasia Ailoaie, Anda Hîrjoi, Gabriela Dumitriu, Andreea Târnaucă,  Amalia Știrbu, Iustina Lipovanu, Gabriela Simionesei, Antonia Gavril, Denisa Măntăluță,  Andreea Macuc, Delia Ciubotariu, Codruț Știrbu, Denisa Sănduleac, Alexandra Andronic, Alexandra Hoidrag, Alina Spătaru, Teodora Grumeza, Șerban Ilaș și Alessia Maria Maxim.  (GEORGICĂ MANOLE)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Iachint

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Iachint era postelnic al în palatul imperial de la Roma în timpul împăratului Traian (98-117). Împratul dăduse pentru prima oară ordinul ca toţi supuşii imperiului să aducă jertfă idolilor iar cei care refuză să fi forţaţi prin ameninţări şi tortură să aducă jertfă sau să moară. Pe când Iachint avea numai 20 de ani împăratul a poruncit celebrarea necuraţilor zei prileji pentru ca toţi cetăţenii să aducă jertfă idolilor.

În timp ce toţi slujitorii palatului îl însoţeai pe împărat la templu, Ianichint care avea o viaţă înţeleaptă de creştin adevărat ce îi slujea în taină lui Hristos, ocupându-se cu înfrânarea, curăţia, blândeţea şi toate lucrurile cele bune, s-a retras într-o cămăruţă tainică unde se închina adevăratului Dumnzeu. Un oarecare Urvechie, care slujea tot ca postelnic, l-a văzut, l-a urmărit şi a auzit rugăciunea lui iar apoi s-a dus întins la împărat şi i-a povestit ceea ce aflase. Împăratul l-a chemat pe Iachint şi i-a poruncit să mănânce din carnea adusă ca jertfă, dar acesta şi-a făcut semnul crucii şi l-a înfruntat pe împărat spunând că el nu va mânca niciodată din mâncarea spurcată. Cei aflaţi de faţă s-au mâniat de îndrăzneala Sfântului Iachint şi au tăbărât pe el de l-au bătut până nu a mai putut mişca.

Împăratul Traian a poruncit ca bătaia să înceteze iar lui Iachint să să i se bage mâncarea cu forţa pe gât. Pentru că nu au reuşit săi deschidă gura a poruncit să fie aruncat în închisoare şi să i se dea de mâncare numai mâncăruri din cele jertfite. 38 de zile a petrecut sfântul Ianichint în închisoare, hrănindu-se numai cu rugăciune, chiar dacă păzitorii lui îl îmbiau cu tot felul de mâncăruri din cele spurcate. În a 38-a zi gardienii, când veneau să-i aducă mâncarea jertfită idolilor au văzut încăperea luminată şi doi îngeri care stăteau împreună cu Iachint, s-au speriat şi au fugit la împărat să-i spună ce au văzut.

Când au venit alţi soldaţi nu au găsit nimic decât trupul sfântului fără suflare aşa că l-au luat şi l-au aruncat afară din cetate pentru a fi hrană animalelor şi păsărilor. Un preot, pe nume Timotei a luat sfintele moaşte şi le-a păstrat cu cinste până la moartea sa, iar apoi le-a încredinţat unei creştine credincioase, văduvă, care la rândul ei le-a păstrat cu credinţă şi cinste.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Lecții de curaj și prietenie: Jandarmii botoșăneni, aproape de tinerii români din diaspora

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii botoșăneni s-au întâlnit cu participanții la prima serie a celei de-a XVI-a ediții a Programului de Tabere ARC, destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării.

Centrul de Agrement Codrii de Aramă de la Agafton este una din cele nouă locații din România in care se desfășoară Programul de Tabere ARC 2025, organizat la nivel național de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Patriarhiei Române, în perioada 1 iulie – 2 septembrie.

Participarea jandarmilor la cele șase serii ale taberei reprezintă o bună oportunitate de a-i familiariza pe elevii și tinerii români de pretutindeni cu privire la istoria Jandarmeriei Române și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, competențele legale și misiunile specifice, dar și de a le prezenta procedee de autoapărare, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea și imobilizarea unui infractor, precum și mijloacele de intervenție și autospecialele de serviciu.

În total, aproximativ 780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova vor petrece zile frumoase de vacanță pe meleaguri botoșănene și vor plecat spre casă cu amintiri plăcute și cu prieteniile legate în această perioadă.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending