Polițiștii de imigrări din Botoșani, împreună cu jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, au desfășurat, la sfârșitul săptămânii trecute, o acțiune pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale, în municipiul Botoșani.

Acțiunea a avut loc la data de 22 ianuarie a.c. și a vizat identificarea străinilor care nu respectă regimul legal de ședere pe teritoriul României, precum și verificarea scopului pentru care acestora li s-a acordat dreptul de intrare și ședere în țara noastră.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii de imigrări, în cooperare cu jandarmii, au depistat un bărbat, în vârstă de 24 ani, cetățean al Republicii Moldova, care apela în mod repetat la mila publicului.

Ca urmare a celor constatate, acesta a fost sancționat contravențional de jandarmi, conform prevederilor Legii nr. 61/1991 (republicată), pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv pentru „apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum și determinarea unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte”.

În continuarea verificărilor, polițiștii de imigrări au constatat că persoana în cauză nu respecta scopul pentru care i-a fost permisă intrarea și șederea pe teritoriul României, încălcând astfel prevederile legale în vigoare.

În consecință, polițiștii de imigrări au emis pe numele acestuia o decizie de returnare sub escortă, fiind escortat până la punctul de trecere a frontierei. Totodată, a fost dispusă măsura interzicerii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, pentru o perioadă de șase luni, calculată de la data ieșirii.

La activitatea de escortare, polițiștii de imigrări au beneficiat de sprijinul jandarmilor.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, în scopul respectării legislației în vigoare și al menținerii unui climat de siguranță publică.

Locuri de muncă pentru români, în străinătate. Prin Eures România sunt disponibile 241 de locuri de muncă la angajatorii din SEE.

Cele mai multe locuri de muncă sunt în Norvegia și Suedia. Alte posutir sunt în Italia, Germania și Olanda. Oferte au și angajatori din Slovenia și Irlanda.

Locuri de muncă în străinătate

• Norvegia – 103 locuri de muncă (pentru: lucrător în producție – prelucrarea somonului; mecanic biciclete)
• Suedia – 90 locuri de muncă (pentru: electrician; operator de proces -zona topitoriei; operator de proces -turnare continuă; mecanic – zona laminorului la cald; electician – zona de turnare; electrician – macarale și echipamente ridicare; mecanic – macarale și echipamente ridicare; operator de proces – zona laminorului la cald; mecanic – zona topitorie)
• Italia – 15 locuri de muncă pentru șofer autobus
• Germania – 11 locuri de muncă (pentru: fizioterapeut; lucrător în producție – procesare produse din carne)
• Olanda – 11 locuri de muncă (pentru: mecanic de asamblare; personal de punte; timonier)
• Slovenia – 6 locuri de muncă (pentru: chimist dezvoltare produse cosmetic; cameristă hotel; bucătar a la carte; ospătar)
• Irlanda – 5 locuri de muncă pentru îngrijitor persoane

Detalii, AICI

Locuri de muncă în România

În țară, sunt disponibile 30.131 de locuri de muncă, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), citată de Agerpres.

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: curier (2.219); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (2.071); conducător auto transport rutier (1.846); lucrător comercial (1.537); manipulant mărfuri (1.427); agent de securitate (1.181); muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (1.029); muncitor necalificat în agricultură (939); ajutor bucătar (826); muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (772); operator fabricație flux (600).

Numărul pensionarilor a crescut, la finalul anului 2025. Pensia medie în România este de 2.778 de lei.

Un număr de 4.699.559 de pensionari era înregistrat în decembrie 2025 în România, cu 4.279 mai mulți comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de Agerpres.

Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 13,053 miliarde lei.

Din totalul pensionarilor, 534.467 aveau perioade lucrate în agricultură, iar pensia medie a fost de 720 lei.

Potrivit statisticilor CNPP, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.788.189 de persoane, din care 2.163.045 femei, în timp ce pensia medie era de 3.109 de lei.

Pensie anticipată au primit, în decembrie 2025, un număr de 66.391 de persoane (2.579 de lei pensie medie) și pensie de invaliditate 397.601 de persoane (pensie medie de 1.094 lei), dintre care 46.096 de persoane pentru gradul I de invaliditate (958 lei, pensie medie).

În aceeași lună, pensie de urmaș s-a acordat unui număr de 447.283 persoane (1.502 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 95 pensionari (540 de lei, în medie).

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia.

În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan. La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București.

În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș.

La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos. Mormântul său se află în partea de sud a catedralei mitropolitane terminata de el. Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în data de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași.