O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DICȚIONAR SPECIAL

„ADEVĂRATA POEZIE!”: Exclamaţia aparţine lui Delavrancea, iar contextul în care a fost pronunţată este descris de criticul literar Constantin Cubleşan în revista „Cafeneaua literară” nr. 1 din 2023: „Tânărul Delavrancea a scris şi el versuri, pe care le-a adunat într-o plachetă: „Poiana lungă”. În zilele când volumul a ajuns în vitrina unei librării din Bucureşti, în „Convorbiri literare” au apărut câteva poezii de Eminescu. Citindu-le, Delavrancea a exclamat: ACEASTA E ADEVĂRATA POEZIE. Şi s-a dus şi şi-a retras volumul de peste tot. Aşa că, doamna Emilia Şt. Milicescu, care a îngrijit ediţia de „Opere” Delavrancea, a umblat ani de zile ca să poată găsi placheta. A găsit, în fine un exemplar, pe undeva, singurul care există acum în Biblioteca Academiei”.

MANGAFAUA: Scrie Ioan Holban (vezi „România literară” nr. 12 – 13 din 2023) într-o cronică la volumul lui Horia Gârbea „Zuliari şi mangafale. Viaţa fascinantă a personajelor” (Editura „Neuma”, Cluj-Napoca, 2023): „Mangafaua, aflăm de la Horia Gârbea, nu e doar în „indementicabilul bilet” al Miţei din „D`ale carnavalului”, ci un personaj frecvent în literatura română, „plină de mangafale care îşi suportă condiţia cu înţelepciune”. La Camil Petrescu, de exemplu, la Mateiu I. Caragiale, Bacalbaşa, G. Călinescu, Ionel Teodoreanu, Petru Dumitriu, G. Brăiescu şi Al. Cazaban: mangafalele sunt fixate în umor, care e şi „la qualite maîtresse” a scrisului lui Horia Gârbea, prin simpla evocare a înţelesului originar al termenului: turcescul MANKAFA, adică greu de cap, lipsit de inteligenţă.”

INVAZIA NISIPULUI: Concept artistic ce aparţine regizorului Dragoş Golgoţiu bazat pe credinţa sa că: 1. „peste toate o lopată de ţărână se depune”; 2. „imaginarul, obiectele, emoţiile… toate sunt supuse fanării invaziei nisipului”. El realizează, în 2018, la 40 de ani de la debut, în foaierul Teatrului Odeon, expoziţia „Camera de nisip – spectacole, desene, obiecte, prieteni”. Dana Pocea, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2023, explică: „Nisipul, în accepţiunea sa, este perceput şi interpretat ca echivalent al obliterării”.

ESTETICA GOTICĂ: Concept asociat subculturii care a proliferat peste tot. L-am găsit descris de Alexandru Călinescu în articolul „Vampiri şi strigoi în Rusia lui Putin” din „România literară nr. 23 – 24 din 2 iunie 2023: „Fiinţa umană este devalorizată, apare ca insignifiantă. Binele şi răul se echivalează, absenţa judecăţii morale face loc cultului forţei. Toate acestea sunt simptome clare ale crizei raţionalismului şi ale neîncrederii în valorile civilizaţiei. Situaţia nu este specifică doar Rusiei şi o serie de autori (printre ei, Umberto Eco), au arătat că e vorba de un fenomen global, observabil în literatură, în cinema, în serialele de televiziune, în jocurile video etc. Monstrul a ajuns să fie eroul timpului nostru, iar vampirul noul ideal estetic. Vampirii de azi sunt frumoşi, atrăgători, eleganţi, rafinaţi, au puteri magice care îi fac invulnerabili şi, mai ales, încarnează visul cel mai îndrăzneţ şi mai fascinant al omenirii: sunt nemuritori. În universul gotic, omul este o simplă pradă pentru creaturile non-umane”.

METAFORA CARULUI PENTRU SUFLET: Aparţine lui Platon şi am găsit-o reluată de Nicuşor Deciu în eseul său „Originalitatea concepţiei despre suflet în ortodoxie” din „Lumina” nr. 104(5319) din 9 iunie 2023. Reprezintă un mit platonician şi înfăţişează originea şi constituţia sufletului. Spune Platon: „Sufletul se aseamănă unui car înaripat tras de doi cai şi conduşi de un vizitiu. Unul dintre cai este de soi ales şi bun şi, de aceea, urmează ascultător îndemnurile vizitiului, pentru a trage carul înaripat spre spaţiul ceresc al ideilor eterne, unde sălăşluiesc Adevărul şi Frumosul în sine. Al doilea bidiviu este opusul celui dintâi, este neascultător şi de neam prost, drept care vizitiul se străduieşte să-l facă cu de-a sila să meargă pe calea ce duce în sus. Vizitiul este MINTEA (NOUS), partea aleasă a laturii raţionale care îndreaptă carul cu cai spre contemplaţiile de deasupra bolţii cereşti. Însă se întâmplă uneori ca vizitiul să nu izbutească să strunească bidivii carului (MÂNIA şi POFTA) şi atunci sufletul îşi pierde aripile, cade într-un trup muritor şi ia chip de vieţuitor pământesc”.

PARADOXUL LENEŞULUI PRODUCTIV: Aparţine scriitorului britanic Tom Hodgkinson (vezi „Ghidul leneşului. Mic tratat pentru leneşi rafinaţi”). Filosofia lui, în cărţile şi articolele sale publicate, este a unei abordări relaxate a vieţii. L-am găsit explicat de Ciprian Măceşaru în eseul său „Munca leneşului” din „Dilema veche” nr. 1004 din 6-12 iulie 2023: „Dulcea leneveală a gânditorului este în fond felul în care acesta munceşte, căci „răgazul” – scrie Andrei Pleşu – e valorificarea intensă a nonactivităţii, fiindcă „individul invizibil” poate fi pus la treabă doar dacă „individul vizibil” leneveşte”. Continuă Ciprian Măceşaru: 1. „dar pentru a putea lenevi productiv, individul trebuie să fie singur”; 2. „singurătatea acţionează în două direcţii, te îndepărtează de ceilalţi, dar te şi apropie de tine însuţi”.

MIRABILA CLEPSIDRĂ: Metafora aparţine lui Valeriu Stoica şi am întâlnit-o în eseul său „Mirabila clepsidră” din „Dilema veche” nr. 1005 din 13-19 iulie 2023. Ea pleacă de la constatarea că elemente din viaţa juridică şi chiar teme de drept au fost reflectate în operele literare. Explică autorul: „Ceea ce se scurge prin fanta care desparte cele două spaţii ale clepsidrei este altceva decât materia fragmentată în cristale de nisip. Este însăşi viaţa. Adunată în materia vie a cuvintelor, care-şi schimbă veşmintele în trecerea dintr-un spaţiu în altul. Măsură a timpului, trecerea este şi un proces de metamorfoză. Veşmintele literare se transformă în veşminte juridice, iar acestea devin din nou veşminte literare odată cu fiecare întoarcere a clepsidrei. Sămânţa vieţii încolţeşte când în cuvintele literaturii, când în cuvintele dreptului. Sintagmele LITERATURA DREPTULUI şi DREPTUL LITERATURII exprimă tocmai această metamorfoză, care i-a fascinat atât pe scriitori cât şi pe jurişti. Mirabila clepsidră a literaturii şi a dreptului îşi dezvăluie astfel legătura de rudenie cu MIRABILA SĂMÂNŢĂ a lui Lucian Blaga”.

Spiritul Crăciunului tradițional din nordul Moldovei trece granițele României și ajunge, zilele acestea, în inima Turciei. Artiștii din județul Botoșani au plecat astăzi spre Ankara, unde vor reprezenta România în cadrul Festivalului „Datini din Străbuni – România”, programat pentru 20 și 21 decembrie 2025.

Evenimentul este realizat de Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD), în parteneriat cu Asociația Societatea Cultural-Artistică „Arlechin” – Săveni, cu sprijinul Ambasada României în Republica Turcia. Festivalul va avea loc la Muzeul și Parcul de Istorie al Turciei, în zona Bağlıca – Etimesgut, Ankara, între orele 13:00 și 19:00, cu acces gratuit pentru public.

Publicul turc și comunitatea românească din Turcia vor avea ocazia să descopere o veritabilă panoramă a tradițiilor de iarnă din județul Botoșani: colinde autentice, dansuri ritualice, jocuri cu măști, teatru popular și muzică folclorică. Artiștii provin din Săveni, George Enescu, Dorohoi, Curtești, Coșula, Havârna și Darabani, alături de invitați din alte zone ale României.

Momentele centrale ale programului vor fi susținute de Ansamblul „Vlăstarele lui Enescu” din Dorohoi, coordonat artistic de Alin Chiorescu, Grupul vocal Săveni, coordonat de Eftime Ionel, precum și Grupul de colindători „Curteștenii”. Lor li se alătură soliștii invitați Marian Moroșanu, Miruna Văcăreanu, Elena Isabela Strachinariu, Ioana State, Mihai Zancanu și Alina Sîrbu.

Programul artistic cuprinde Urătura tradițională, colinde românești, Jocul Ursului, Jocul Caprei, Dansul Căiuților, Dansul Căpitaniilor și al Domnișoarelor, Dansul Măștilor și Sorcova, într-un spectacol care reconstituie simbolic trecerea dintre ani, ideea de reînnoire, belșug și solidaritate comunitară. Coordonatorul artistic al delegației este Bianca Chiorescu, director al Departamentului Artele Spectacolului din cadrul Asociației Arlechin Botoșani.

Directorul executiv ARKADD, Adina Vasilica Çelik, subliniază emoția cu care este așteptat acest eveniment: „An de an așteptăm cu emoție colindătorii României, pentru că ei aduc cu ei nu doar cântece și obiceiuri, ci sufletul și lumina Crăciunului românesc. Ne dorim ca «Datini din Străbuni – România» să devină o tradiție anuală și un reper al prieteniei româno–turce.”

La rândul său, directorul executiv al Asociației Arlechin Botoșani, Damean Flavius Alin, a explicat cât de important este acdest schimb cultural care este evidențiat prin acest proiect: „Pentru Asociația Arlechin, cultura este un instrument de dialog și dezvoltare comunitară. Aducerea tradițiilor românești de Crăciun la Ankara este rezultatul unui parteneriat construit pe încredere și respect reciproc.”

Festivalul „Datini din Străbuni – România” pare să fie mai mult decât un spectacol folcloric: este un demers de diplomație culturală și de promovare a patrimoniului cultural imaterial românesc, prin care Botoșaniul devine încă o dată ambasador al tradițiilor autentice pe scena internațională.

Atmosferă de sărbătoare, emoție sinceră și multe zâmbete în unitățile de învățământ din comuna Roma, acolo unde Moș Crăciun a ajuns în mijlocul copiilor prin grija primarului Cosmin Cîșlariu, a Consiliului Local și a Primăriei Roma.

Aproximativ 400 de copii, de la școlile și grădinițele din comună, au primit cadouri și s-au bucurat de momente speciale dedicate Crăciunului. Fiecare clasă a organizat propria serbare, iar la final, elevii din mai multe clase s-au reunit pentru colinde, fotografii și întâlnirea mult așteptată cu Moș Crăciun.

Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu, a transmis că aceste moment sunt foarte importante pentru întreaga comună, dar mai ales pentru cei mici.

„Toți cei care au primit cadouri de la Moș Crăciun sunt de la școala Roma, din diverse structuri, școli și grădinițe, aproximativ 400 de copii. Fiecare a avut serbare la fiecare clasă în parte, iar la final au venit din mai multe clase pentru colinde și poze cu Moș Crăciun. Toți au primit cu drag aceste cadouri”, a mai adăugat primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu.

Gestul administrației locale a fost primit cu emoție atât de copii, cât și de cadrele didactice și părinți. Pentru cei mici, întâlnirea cu Moș Crăciun a fost mai mult decât o surpriză – a fost o lecție de generozitate, grijă și apropiere, exact în spiritul sărbătorilor de iarnă. Cosmin Cîșlariu a mai adăugat că în comuna Roma, Crăciunul înseamnă comunitate, atenție față de copii și bucuria lucrurilor făcute din suflet.

Comuna Vorona găzduiește joi, 18 decembrie 2025, de la ora 16:00, cea de-a X-a ediție a Festivalului Interjudețean de Colinde „Sfântă-i Sara de Crăciun”, un eveniment devenit deja tradiție în preajma sărbătorilor de iarnă. Manifestarea este organizată de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.

Festivalul va avea loc în sala Centrul Cultural „Mihai Eminescu” Vorona, iar după cum a explicat primarul Sergiu Dascălu, va aduna pe aceeași scenă grupuri de colindători din mai multe localități ale județului Botoșani, printre care Vorona, Tudora, Corni, Vlădeni și Dersca.

„Evenimentul are un pronunțat caracter caritabil, fondurile strânse urmând să fie direcționate către sprijinirea a 14 familii nevoiașe din comuna Vorona”, a transmis primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu.

Organizatorii își propun astfel să îmbine spiritul autentic al colindului românesc cu solidaritatea și grija față de comunitate.

Invitații speciali ai ediției din acest an sunt Grupul de colindători Codrenii Bihorului, din localitatea Roșia, județul Bihor, și interpreta de muzică populară Amalia Șarpe, care vor aduce în fața publicului momente artistice deosebite, specifice sărbătorilor de iarnă.

Primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, a mai adăugat că prin acest festival, Vorona își reafirmă statutul de comunitate care păstrează și promovează tradițiile, dar care nu uită nici de cei aflați în dificultate, în prag de Crăciun.