Cât timp poți circula în altă țară cu un autoturism înmatriculat în România, poate varia în funcție de reglementările fiecărei țări. Există însă, în general, câteva principii comune, relatează alba24.ro. 

De asemenea, se aplică anumite reguli și în ceea ce privește circulația unei mașini străine care se află pe teritoriul României. 

Reguli generale pentru circulația cu mașina înmatriculată în România în alte țări:

Perioada de ședere temporară (de obicei până la 6 luni)

• În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană (UE), poți circula cu mașina înmatriculată în România până la 6 luni (180 de zile) într-un interval de 12 luni, fără a fi necesară reînmatricularea;
• După această perioadă, este posibil să fie nevoie să îți înmatriculezi mașina în țara respectivă sau să demonstrezi că nu locuiești acolo permanent.

Dovada reședinței

• Dacă locuiești temporar într-o țară străină (de exemplu, pentru muncă, studii sau vacanțe prelungite), trebuie să poți dovedi că reședința ta permanentă rămâne în România pentru a evita reînmatricularea, potrivit europa.eu.;
• În unele cazuri, autoritățile pot solicita documente precum actul de identitate, dovada domiciliului sau contracte de muncă/școlarizare.

Asigurare valabilă internațional

• Mașina trebuie să fie acoperită de o asigurare RCA valabilă internațional; în UE, RCA este valabilă automat, dar în afara UE poate fi necesară o carte verde pentru țările care o cer;
• ITP valabil (Inspecția Tehnică Periodică)
• Autoturismul trebuie să aibă ITP valabil; lipsa acestuia poate duce la amenzi sau interzicerea utilizării vehiculului.

Cât timp poți circula în altă țară cu mașina înmatriculată în România: Reglementări specifice unor țări

Germania

• Dacă rămâi mai mult de 6 luni, mașina trebuie înmatriculată în Germania și să plătești taxe locale;
• Dacă ai reședința permanentă în Germania, nu poți circula pe termen lung cu numere de România.

Italia

• Italia permite circulația pe o perioadă de până la 12 luni, după care mașina trebuie înmatriculată local dacă ai rezidență;
• Începând cu 2019, persoanele cu reședință în Italia nu pot circula mai mult de 60 de zile cu o mașină înmatriculată în altă țară.

Spania

• Poți circula timp de până la 6 luni într-un an calendaristic. După această perioadă, mașina trebuie reînmatriculată dacă locuiești acolo.

Franța

• Similar cu alte țări, limitează utilizarea mașinilor străine la 6 luni. După acest termen, mașina trebuie reînmatriculată dacă ai domiciliul stabil în Franța.

Regatul Unit

• Permite circulația cu mașini străine până la 6 luni într-o perioadă de 12 luni. În cazul rezidenței permanente, este necesară reînmatricularea.

Recomandări utile

• Verifică reglementările țării în care urmează să călătorești, deoarece acestea pot varia;
• Asigură-te că ai documentele mașinii (certificat de înmatriculare, ITP, RCA) la zi;
• Informează-te despre viniete și taxe de drum pentru fiecare țară.

Reglementări privind cât timp poate circula o mașină cu numere străine pe drumurile din România

Dacă ai un autoturism înmatriculat în altă țară și vrei să-l folosești pe drumurile din România, este important să cunoști cerințele legale specifice, pentru a evita posibile amenzi sau alte consecințe.

Persoanele cu rezidența în România pot folosi un autoturism înmatriculat în altă țară pentru cel mult 90 de zile consecutive de la data intrării vehiculului pe teritoriul României.

După expirarea acestei perioade, autoturismul trebuie înmatriculat în România, indiferent dacă provine dintr-un stat al Uniunii Europene sau din afara acesteia, potrivit noului Cod Rutier din 2025.

Cetățenii străini fără rezidență în România pot circula cu un vehicul înmatriculat în altă țară pe durata șederii legale. Excepție fac vehiculele misiunilor diplomatice sau organizațiilor internaționale, reglementate separat.

Amendă 

Circulația cu numere străine peste 90 de zile fără înmatriculare poate atrage o amendă de peste 4.000 de lei și reținerea vehiculului.

Documente necesare pentru a conduce legal o mașină din străinătate în România

• Certificatul de înmatriculare valid din țara de origine;
• Asigurarea RCA valabilă în România;
• Rovinieta pentru drumurile din România;
• ITP valabil.

De asemenea, șoferul trebuie să aibă un permis de conducere valabil pentru vehiculul condus.

Romfilatelia își exprimă convingerea că vor reveni în patrimoniul României cele două piese ale tezaurului dacic furate din Muzeul Drents din Olanda.

‘Cu speranță și optimism, așteptăm revenirea pieselor tezaurului dacic sustrase din Muzeul Drents din Olanda. Este nu numai o parte din tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, ci și un tezaur al istoriei României păstrat cu grijă și respect în colecțiile filatelice, așa cum se poate vedea în imaginile mărcilor poștale emise în anii 1988 și 2015. Suntem convinși că eforturile instituțiilor specializate ale României și Olandei, pentru recuperarea pieselor de tezaur național, vor fi încununate de succes’, a transmis, luni, Romfilatelia, într-o postare pe Facebook.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârșitul săptămânii trecute. AGERPRES/

În cursul zilei de 22 ianuarie 2025, Penitenciarul Botoșani a organizat ședința festivă anuală de bilanț, la care a participat, în format on-line, domnul comisar șef de poliție penitenciară Marian Ilie, directorul Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, în calitate de reprezentant al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Cu mare interes, domnul Marian Ilie ne-a însoțit în procesul de analiză a activității, apreciind anul precedent ca fiind un an al marilor ASUMĂRI și al REUȘITELOR, datele prezentate reflectând REZULTATE remarcabile obținute de echipa unității noastre, printr-un efort continuu și susținut al celor care împărtășesc aceeași VIZIUNE și își focalizează profesionalismul și implicarea pentru îndeplinirea obiectivelor instituționale.

Anul 2024 a fost un an al PROVOCĂRILOR, care a adus cu sine o serie de măsuri în materie de fiscalitate și a achizițiilor publice, schimbări în structura de management și diminuarea semnificativă a personalului, precum și derularea concomitentă a celor două mari proiecte de investiții în infrastructură.

Cu toate acestea, 2024 s-a dovedit a fi o oportunitate de CREȘTERE și PROGRES, determinându-ne să fim mult mai activi, mai informați, mai performanți și adaptabili oricăror schimbări neprevăzute, mereu angrenați în identificarea de soluții.

Cu o astfel de VIZIUNE și determinare, rezultatele obținute reflectă o EVOLUȚIE la nivelul fiecărei componente structurale ale unității, reușindu-se:
– crearea unui climat custodial sigur
– modernizarea structurii existente și execuția concomitentă a celor două investiții de amploare, în urma cărora vor fi create alte aproximativ 400 noi locuri de deținere
– amenajarea secției specializate pentru custodierea deținuților cu afecțiuni psihice grave din regimurile deschis și semideschis
– dublarea capacității de acordare a comunicărilor on-line
– implicarea persoanelor custodiate în cadrul demersurilor recuperative, în vederea facilitării procesului de reintegrare post-detenție
– asumarea rolului de partener social, Penitenciarul Botoșani deschizându-și porțile pentru un număr mai mare de vizite în cadrul unității de tip Școala Altfel, sau participând cu specialiști în cadrul activităților în parteneriat cu instituțiile de învățământ din Botoșani și Suceava, pe componenta de prevenire/reducere a comportamentelor cu potențial infracțional.
Spiritul de echipă, implicarea și dorința de a duce la îndeplinire obiectivele instituționale asumate plasează Penitenciarul Botoșani ca instituție vizibilă și notabilă la nivelul comunității locale, a cărei rezultate de progres au fost apreciate și la nivel central, prin mesajul transmis de domnul comisar șef Marian Ilie.

Comunicat de presă

Dobânda obținută de cămătari poate fi confiscată. O decizie în acest sens a fost făcută publică luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), scrie alba24.ro.

ÎCCJ a hotărât că, în cazul infracțiunii de camătă, ”confiscarea specială poartă doar asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate:”

Dobânda obținută de cămătari poate fi confiscată. Decizia ÎCCJ

Decizia nr. 26 în dosarul nr. 2770/1/2023

”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept.

„În cazul infracțiunii de camătă, incriminată de art. 351 din Codul penal, banii daţi cu dobândă, ca îndeletnicire, intră în categoria bunurilor supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale, conform art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, sau obiect al acestei măsuri de siguranţă poate să îl constituie doar dobânda obţinută prin săvârşirea infracţiunii, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal”

și stabilește că:

• În cazul infracțiunii de camătă, incriminată de art. 351 din Codul penal, confiscarea specială poartă doar asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”.

Prevederile din Codul penal

Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal: „bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia”.