Si in acest an , turneul organizat in memoria fostului portar de legenda al clubului CS Botosani, Ion Bordeanu ,jucator extrem de apreciat pentru evolutiile sale sub culorile clubului botosanean in urma cu 40 ani , a adus multa bucurie pe fetele micilor fotbalisti care incearca sa i calce pe urme si sa ajunga sa evolueze pentru actuala AFC Botosani, scrie pe pagina de facebook președintele Asociației Judetene de Fotbal Botosani, Bogdan Zanfirescu.

„A fost o zi plina de efort si determinare pentru toti cei participanti, in care bucuria si tristetea si au facut aparitia pe figurile micilor jucatori , dar la final toti au ramas cu amintiri placute de la acest turneu !
Felicitari tuturor ! Inclusiv parintilor ….”, notează sursa citată.

Competitia a fost castigata de AFC Junior Botosani care a dispus in finala mare de cei de la ACS Artys Botosani !
In finala mica , ACS Profy FCI Botosani sa impus in fata echipei ACS Viitorul Dorohoi!
Pentru locurile 5-6, ACS Artys II Botosani a castigat in fata celor de la ACS Sportul Flamanzi !

Laureatii turneului :
Trofeul Fair Play – ACS Viitorul Dorohoi
Portar – Azoicai Mugurel ( Junior Botosani)
– Dascalu Sebastian ( Profy FCI Botosani)
Golgheter -Schiopu Alberto ( Junior Botosani )
Tehnic – Feghiu Luca ( Artys Botosani )

„Multumim Primariei comunei Curtesti pentru gazduire , jucatorului echipei AFC Botosani , Zoran Mitrov pentru prezenta si implicare in premierea copiilor si domnilor Alin si Vali Bordeanu pentru sprijinul acordat in organizarea turneului”, a mai spus Bogdan Zanfirescu.

Ion Bordeanu s-a stins în decembrie 2008, la doar 55 de ani. E respectat însă și astăzi. Anual se organizează un turneu de juniori, ”Memorialul Ion Bordeanu”. Începând din 2011, o peluză a stadionului local îi poartă numele. Iar tradiția e dusă mai departe de cei doi băieți ai săi.

Cel mare, Valeriu, fost fundaș lateral, campion național cu Unirea Urziceni în 2009, iar astăzi face parte din staff-ul tehnic al lui Dan Petrescu, la CFR Cluj. Cel mic, Alin, tot portar ca tatăl său, are în palmares o pomovare pe prima scenă cu Victoria Brănești (2010), iar în prezent antrenează portarii lotului condus de Flavius Stoican.

Ordonanța trenuleț face statul român să-și fure singur căciula. Mai ales din punct de vedere al accesării fondurilor europene de către instituții. Un caz concret este înregistrat la AJOFM Botoșani acolo unde două proiecte cu fonduri europene riscă să fie blocate, relatează ADEVĂRUL.

Ordonanța trenuleț a fost adoptată de Guvernul României pe 30 decembrie 2024 și a provocat mari nemulțumiri. Cele mai afectate categorii au fost  studenții, polițiștii și reprezentanții IT. Dar efectele acestei ordonanțe sunt mult mai adânci în cadrul societății românești. Pensionarii nu au mai primit pensii indexate, iar salariile bugetarilor au înghețat. Până și bugetele primăriilor din țară au fost amputate, la fel și a majorității instituțiilor publice. Prin efectele ordonanței trenuleț ar putea fi compromise până și proiectele cu finanțare europeană accesate de instituțiile publice din România.

Proiecte de 5 milioane de euro, în stand by din cauza ordonanței trenuleț

Un caz elocvent este acela al Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă( AJOFM) Botoșani care este beneficiar a două proiecte cu finanțare europeană în valoare de 5 milioane de euro. Este vorba despre  Formactiv – Formare și Muncă Activă  și  „START – Investește în calificare pentru viitor!”, două programe prin intermediul cărora se urmărește introducerea uceniciei la Botoșani. Agenții economici sunt subvenționați pentru a pregăti viitori angajați, mai ales din categoriile vulnerabile, cu beneficii mutuale angajat-antreprenor. Au fost semnate deja contractele de finanțare iar proiectele ar trebui implementate. Șefii de la AJOFM Botoșani spun însă că odată cu ordonanța trenuleț a apărut o problemă majoră care ar putea bloca aceste proiecte.

Nu are cine implementa proiectele europene

Problema se trage de la plafonarea unor drepturi salariale excepționale. De implementarea fondurilor europene în cadrul instituției se ocupă opt funcționari publici desemnați, angajați ai AJOFM, care au calitatea și de experți interni. „Conform legii 153, acești experți interni care se ocupă de implementarea proiectelor cu fonduri europene ar trebui să primească o majorare salarială calculată la salariul de bază în funcție de numărul de ore alocat muncii la proiectul respectiv”, a precizat un angajat din cadrul AJOFM Botoșani. Această majorare poate merge până la 50% din salariul de bază. Finanțarea europeană include și sumele destinate pentru acești experți.

AJOFM Botosani FOTO arhiva

Numai că, din cauza ordonanței trenuleț care nu mai permite acordare acestor sporuri, șefii instituției spun că nu au nicio soluție de a-i plăti pe acești angajați pentru a pune, efectiv, în aplicare proiectele europene. „La nivelul AJOFM Botoșani pentru implementarea acestor două proiecte sunt alocați opt experți. Din păcate la momentul acesta nu știm în ce fel vor putea fi remunerați pentru activitatea desfășurată în cadrul proiectelor. În cadrul proiectului cu finanțare europeană sunt incluse cheltuieli pentru plata experților. Dar nu știm modalitatea de execuție a bugetului pentru că prin art. 1, alineat 4 din OUG 156/2024, adică ordonanța trenuleț, se plafonează drepturile salariale ale funcționarilor publici la luna noiembrie 2024”, spune Anca Apăvăloaie, directorul AJOFM Botoșani.

Nu merge nici varianta voluntariatului

Conducerea instituției nu-i poate obliga pe angajați să muncească gratuit pentru implementarea proiectelor. Mai ales în condițiile în care sarcinile diferă de cele curente, din fișa postului, însemnând muncă în plus. Mai mult decât atât normele de implementare ale acestor proiecte finanțate de Uniunea Europeană nu permit voluntariatul în aceste situații. „Regulile impuse de programele operaționale vin să justifice în totalitate activitatea expertului, atât din punct de vedere al rezultatelor, dar și al remunerării acestuia. Aceștia trebuie să facă raportări în care să precizeze exact ce au făcut în cadrul proiectului, cât timp au lucrat și cum au fost remunerați”, adaugă Anca Apăvăloaie

Proiecte esențiale într-un județ sărac

Aceste două proiecte sunt foarte importante pentru județul Botoșani. Mai ales în contextul în care aproape jumătate din populația județului este formată din pensionari și elevi, adică nu din forță de muncă activă. Din totalul forței de muncă active aproximativ 40% lucrează cu forme legale. Restul fie încasează ajutoare sociale, fie nu au niciun venit. O bună parte a celor care nu au niciun venit, nu dețin nicio formă de calificare. Aceste proiecte îi ajută pe tineri să acceseze programe de ucenicie. Învață la locul de muncă meserie. Beneficiile sunt reciproce angajator-angajat.

Activități la AJOFM Botoșani FOTO AJOFM Botoșani

Pe de o parte angajatul își găsește loc de muncă, iar de cealaltă parte angajatorul găsește forță de muncă pe care o pregăti exact pentru nevoile sale. În plus, angajatorul este subvenționat prin proiectele europene respective. „Implementarea acestor două proiecte la nivelul județului Botoșani este foarte importantă, atât pentru creșterea gradului de ocupare cât și pentru economia județului Botoșani. Pentru că sunt alocate 5 milioane de euro susținerii angajatorilor din județul Botoșani susținere foarte necesară pentru menținerea activității acestor angajatori”, precizează un alt angajat al AJOFM Botoșani.

Sursa: ADEVĂRUL.

Unele medicamente antidepresive frecvent prescrise pacienților cu demență ar putea să le accelereze deteriorarea cognitivă, în loc să îi ajute. Sunt concluziile unui studiu amplu făcut de cercetătorii suedezi de la Institutul Karolinska, scrie alba24.ro.

Cercetarea, publicată în revista BMC Medicine, a analizat date medicale de la aproape 19.000 de pacienți nou diagnosticați cu demență. Dintre aceștia, aproximativ 20% primiseră recent antidepresive, majoritatea fiind din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).

Rezultatele sunt îngrijorătoare: dozele mai mari decât standardul zilnic de ISRS au fost asociate cu un declin cognitiv mai rapid. De asemenea, pacienții care luau aceste medicamente prezentau un risc crescut de fracturi și mortalitate.

Studiul nu a găsit aceleași efecte negative la o altă clasă de antidepresive – inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN), potrivit Mediafax.

Constatările contrazic cercetări anterioare care sugerau că ISRS-urile ar putea proteja creierul împotriva neurodegenerării, subliniind complexitatea tratării afecțiunilor neurologice și psihiatrice.

Medicii recomandă ca orice modificare a medicației să fie făcută doar în consultare cu un specialist, care poate evalua beneficiile și riscurile potențiale pentru fiecare pacient în parte.