Publicitate

Sfânta Ioana Mironosița este cel mai concret exemplu despre cum poate deveni un om bogat sfânt. Ea era căsătorită cu Huza, un tânăr păgân care se ocupa de administrarea proprietăților Regelui Irod. Așadar, viața Ioanei se desfășura, în mare măsură, la curtea regelui, făcând parte dintre familiile înstărite ale vremii. Avea servitori din rândul galileenilor săraci, care datorită sufletului ei blând și bun, au îndrăgit-o și au respectat-o.

Din poveștile lor află despre Ioan Botezătorul. Nu avem surse istorice care să ne spună unde anume îl aude vorbind pe acesta dar cu siguranță vorbele lui îi pătrund în suflet. Prima însemnare pe care o găsim despre Ioana este la ospățul pe care Regele Irod îl dă în cinstea zilei sale de naștere. Acolo, afându-se printre oaspeți, este martoră la decapitarea Proroocului Ioan. Nu și-a găsit liniștea până ce, în zilele care au urmat, a aflat de la soțul său locul unde a fost îngropat capul celui care i-a sădit prima sămânță a crdinței în suflet. A cumpărat un vas de lut și, luând pe ascuns scumpul odor din curtea Irodiadei, l-a dus în Ierusalim, unde l-a îngropat cu cinste pe Muntele Măslinilor. Unicul fiu al Ioanei se îmbolnăvește de febră, o boală a vremii care, în Asia Mică, era necruțătoare.

Doctorii nu găsesc un remediu pentru el. Nu duceau lipsă de bani, așa că au încercat toate mijloacele posibile pentru însănătoșirea lui. În timp ce îi vegheau ultimele clipe ale vieții, Ioana află că în oraș a sosit Iisus Nazarineanul, cel despre care Ioan Botezătorul a vorbit în cuvântările lui. Îl convinge pe Huza să îl cheme în ajutor. Mântuitorul nu merge la căpătâiul copilului, dar îi răspunde: „Du-te fiul tău trăiește.” (Ioan 4: 50). Și așa s-a și întâmplat. Probabil și Irod a aflat despre vindecarea fiului Ioanei, iar asta l-a supărat foarte tare. La presiunile lui, Huza o izgonește din casa sa, iar ea ajunge să trăiască modest.

Publicitate

Dar nu uită de binefăcătorul fiului său. Îl caută pe Iisus și se alătură celorlalte femei mironosițe care îi slujeau Domnului și Apostolilor săi. Din banii pe care i-a avut a îngrijit văduve, sărmani, orfani și bolnavi. A renunțat la toată slava curții regelui Irod pentru a-L urma pe cel care i-a vindecat fiul, cel care îi vorbea pe înțelesul inimii ei. Ioana a rămas alături de Mântuitorul nostru până la sfârșit, iar printre femeile care au mers la mormânt în dimineața Învierii, a fost și ea. Este pomenită de Evanghelistul Luca de două ori în capitolul 8 al Evangheliei, versetul 3 și capitolul 24, versetul 10.

Tradiția ne spune că Sfânta Mironosiță Ioana a adormit în pace întru Domnul. Ioana înseamnă a aduce mulțumire lui Dumnezeu sau Domnul s-a milostivit,iar Sfânta este ocrotitoarea femeilor creștine. Sfânta Ioana Mironosița este sărbătorită în calendarul creștin în data de 27 iunie și în Duminica femeilor mironosițe.