Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic

Publicat

Publicitate

Cuvioasa Teodora s-a născut în anul 812, în cetatea Eghina din Grecia. Mama ei a murit la puțin timp după naștere, fapt pentru care tatăl ei, fiind bătrân, a încredințat-o nașei sale pentru a o crește, iar el s-a călugărit. Astfel, Teodora a crescut în duhul înțelepciunii și al fricii de Dumnezeu. Încă de la o vârstă fragedă, a fost logodită cu unul din cei mai de vază tineri de pe insulă. Cu ocazia invaziei piraților sarazini, fratele ei a fost omorât, iar Teodora, dimpreună cu familia sa, s-a refugiat în Tesalonic.

Odată ajunsă la vârsta majoratului, s-a căsătorit cu logodnicul ei, apoi a născut o fată pe care au numit-o Theopisti. Câțiva ani mai târziu, a mai adus pe lume încă doi copii, care însă au murit la scurt timp după naștere. Cu toate acestea, Teodora a găsit puterea de a trece peste acest mare necaz, mângâindu-l în același timp și pe soțul ei, căruia i-a propus s-o închine Domnului pe fiica Theopísti – care avea deja șase ani – la Mănăstirea Sfântului Luca. După moartea soțului ei, a luat hotărârea de a părăsi cele lumești, cerând să fie închinoviată la mănăstirea Sfântul Ștefan. Stareța acestei mănăstiri era o rudă de-a sa, Ana, care suferise de pe urma apărării sfintelor icoane.

Temându-se că nu cumva tânăra văduvă să cedeze ușor și să se întoarcă în lume încă de la primele încercări mai grele, stareța Ana a ezitat s-o primească, dar până la urmă, însă, s-a înduplecat. Încă de la început, a supus-o la cele mai grele încercări, pentru a vedea dacă va rămâne neclintită în decizia sa. Teodora s-a dovedit a fi nu numai fermă în decizia luată, ci și foarte disciplinată și harnică, nevoindu-se din greu să dobândească virtuțile monahale. Se distingea mai ales datorită ascultării totale și ferme față de stareță, dar și față de celelalte surori, cărora le slujea fără să cârtească, asumându-și cele mai grele și înjositoare munci. Cu ajutorul desei spovedanii, alunga orice gând vrăjmaș care o îndemna să se întoarcă în lume și, gândindu-se la chinurile iadului, se considera pe sine cea mai netrebnică dintre toate surorile mănăstirii.

După ce a adormit stareța mănăstirii Sfântul Luca, cea care o primise în comunitate, Theopísti s-a mutat la mănăstirea Sfântul Ștefan, unde împărțea aceeași chilie cu mama sa după trup. Atunci vrăjmașul a profitat de ocazie și a reaprins în inima Teodorei sentimentele de mamă. Stareța Ana și-a dat seama că e vorba despre o ispită care putea să le amăgească pe cele două călugărițe, îndepărtându-le de chemarea monahală. De aceea, într-o zi, pe când Teodora strângea hainele fiicei sale, stareța i-a zis pe un ton aspru: „Teodora, de ce te îngrijești atât de mult de fiica ta?”. Și, amintindu-i de cuvintele Mântuitorului, Care a zis: „cel care își iubește tatăl sau mama mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Iar cel care își iubește fiul sau fiica mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine” (Matei 10, 37), le-a interzis să mai vorbească una cu cealaltă.

Astfel, vreme de cincisprezece ani, Teodora și fiica ei nu și-au mai vorbit, păstrând cu sfințenie porunca stareței, deși continuau să trăiască în aceeași chilie, să lucreze și să mănânce împreună. Mai târziu, atunci când Teodora s-a îmbolnăvit grav, stareța, cedând rugăminților celorlalte monahii, a ridicat această interdicție și astfel, Teodora putea să vorbească liber cu fiica ei. Atunci mama și fiica au constatat că nu mai simțeau vreo afecțiune deosebită una față de cealaltă, în sensul apropierii pe care le-o conferea rudenia de sânge, ci se considerau una pe alta surori în Hristos, fără vreo altă implicație sentimentală, la fel ca toate surorile din comunitatea monahală.

Când Teodora a împlinit vârsta de cincizeci și șase de ani, fiica sa, Theopísti, a fost desemnată de către arhiepiscopul Tesalonicului să-i urmeze la conducerea mănăstirii stareței Ana, care era foarte în vârstă și suferindă. Teodora, ajunsă fiică duhovnicească a fiicei sale de sânge, a dat dovadă de aceeași ascultare și devotament față de noua stareță. Mai mult decât atât: și-a asumat greaua ascultare de a o îngriji pe Ana, pe care boala o făcuse foarte dificilă. Împlinind vârsta de șaptezeci și cinci de ani, Teodora a fost scutită de orice slujire. Cu toate acestea, continua să slujească, cărând pe furiș ulcioare de apă pe sub mantie sau împletind funii din franjurile de lână rămase de la celelalte surori. Avea mereu în minte cuvântul apostolului Pavel: „cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce” (2 Tesaloniceni 3, 10).

Publicitate

Atunci când a adormit în pace (anul 892), în prezența întregii obști monahale, fața sa îmbătrânită și plină de riduri a strălucit, umplându-se de prospețime tinerească, iar o mireasmă cerească a umplut chilia sa. Mai târziu, uleiul din candela de la mormântul său a început să dea pe dinafară și să curgă din belșug, făcând minuni credincioșilor care se ungeau cu el. La fel și icoana ei, a izvorât mir frumos mirositor, motiv pentru care Cuvioasa Teodora a fost numită „Izvorâtoare de mir”, la fel ca Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Tesalonicului. În vremea cuceririi Tesalonicului (anul 1430), otomanii i-au spart sarcofagul și i-au sfâșiat sfintele moaște, care rămăseseră neputrezite.

Niște creștini evlavioși, însă, i-au adunat moaștele, care sunt cinstite cum se cuvine până în zilele noastre la mănăstirea unde a trăit sfânta, mănăstire care a primit numele ei – „Sfânta Teodora din Tesalonic”. În curtea mănăstirii se găseşte şi izvorul Sfintei Teodora, a cărui apă este cunoscută ca tămăduitoare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Când vor fi cele mai scurte zile ale anului 2025. Ce explicații au experții pentru acest fenomen

Publicat

Publicitate

Cea mai scurtă zi din an: Ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât media. Astronomii spun că alte două zile din această vară vor fi și mai scurte.

Astfel, ziua de 9 iulie a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât media zilelor. Acest lucru s-a întâmplat din cauza accelerării rotației Pământului în jurul axei sale.

Totuși, aceasta nu este cea mai rapidă zi a anului, deoarece pe 22 iulie și 5 august zilele vor fi și mai scurte, cu 1,38 și respectiv 1,52 milisecunde, scrie Mediafax.

Fenomenul se datorează poziției Lunii față de ecuator. Pe aceste trei date, Luna se află la cea mai mare distanță de ecuator, ceea ce modifică impactul gravitațional asupra rotației Pământului, potrivit Live Science.

Câte secunde are o zi în mod obișnuit

O zi pe Pământ durează în mod normal aproximativ 86.400 de secunde sau 24 de ore. Dar viteza rotației depinde de mai mulți factori, inclusiv poziția Soarelui și Lunii și câmpul gravitațional terestru.

Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.

Publicitate

„Transmitem date atât de repede, iar toate trebuie să fie marcate cu ora, astfel încât computerele să știe ce date merg unde”, explică David Gozzard, cercetător la Universitatea din Australia de Vest, specializat în măsurători de precizie, citat de Mediafax.

În ultimele două miliarde de ani, rotația Pământului a încetinit din cauza îndepărtării treptate a Lunii, ceea ce a dus la prelungirea zilelor. Cercetătorii au descoperit că în urmă cu 1-2 miliarde de ani, o zi pe Pământ dura doar 19 ore.

Însă începând din 2020, oamenii de știință au observat că Pământul a început să se rotească puțin mai repede.

„Zilele sunt acum puțin mai scurte decât în ultimii 50 de ani”, confirmă Dirk Piester, șeful Grupului pentru difuzarea timpului la institutul național de meteorologie din Germania.

Citeste mai mult

Eveniment

Rochii de mireasă și accesorii de lux, dar fără acte: Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni

Publicat

Publicitate

Polițiști de frontieră botoșăneni au descoperit într-un autoturism, în urma unui control efectuat în trafic, mai multe rochii de mireasă precum și accesorii pentru care conducătorul auto nu deținea documente legale de proveniență.

În data de 10 iulie a.c., în jurul orei 11.00, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice de supraveghere în zona de competenţă, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi–ITPF Iași, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe raza localității Dersca, a oprit pentru control un autoturism înmatriculat în Ucraina, condus de către un bărbat, cetățean ucrainean, în vârstă de 46 de ani.

Cu ocazia efectuării controlului, în mijlocul de transport au fost descoperite 17 rochii de lux (de mireasă și de ocazie) precum și diverse accesorii pentru rochii și evenimente. Colegii noștri au solicitat prezența unui echipaj din cadrul Direcției Regionale Vamale Iași, care a constatat că cetățeanul nu deținea documente pentru produsele respective.
Conform prevederilor legale, persoana au fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 8.000 de lei, iar bunurile, în valoare totală de aproximativ 23.000 de lei au fost ridicate în vederea confiscării.

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția intensifică controalele pe un drum din Flămânzi unde se întâmplă frecvent accidente: 45 de permise de conducere reținute într-o singură zi

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat o acțiune punctuală pe drumul județean DJ282 B, într-o zonă cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, produse pe fondul vitezei excesive.

În cadrul acțiunii, au fost depistați 45 de conducători auto care au depășit viteza legală, fiindu-le reținute permisele de conducere.

Scopul acestor activități este creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente grave. Viteza excesivă rămâne una dintre principalele cauze generatoare de accidente cu urmări tragice.

Acțiunile vor continua și în perioada următoare, cu accent pe sancționarea abaterilor grave și comportamentelor care pun în pericol viața participanților la trafic.

Circulați cu prudență și respectați limitele legale de viteză!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Cinstirea Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos

Publicat

Publicitate

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos, supranumit Grădina Maicii Domnului.

Este cea mai importantă icoană a comunității românești de la Muntele Athos, pentru că sunt puține icoane nefăcute de mână omenească în toată lumea ortodoxă. Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte. În plus, ei cereau condiții stricte pentru cel care se va angaja la executarea lucrării, precum curăția trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioșii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași, om bătrân și credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări și, în anul 1863, se apucă de lucru. Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a ter¬mi¬nat de pictat veşmin-tele şi ce¬lelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfin¬te¬le Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus), să le picteze la sfârșit, după cum este tehnica picturii tradiționale de icoane. După ce a terminat de zugrăvit cum s-a pri¬ce¬put mai bi¬ne veșmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil sfintele feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din brațele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârșită.

Deși era un pictor cu experiență, speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi. În dimineața următoare însă, a descoperit icoana desăvârșit pictată, cu fețele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înțeleagă însă cum se petrecuse această minune. Dimensiunile icoanei sunt de 100 / 70 cm. Chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus au culoarea galbenă, nuanța de galben a grâului. Există mărturii că Sfintele Fețe se schimbă, uneori întunecându-se, alteori luminându-se.

O alta caracteristică este aceea că icoana, cercetată la microscop, nu prezintă urme de pensulă, acest lucru întărind credința că Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mână nepământească. Se spune că portretele zugrăvite pe icoană sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei și Pruncului Iisus așa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani.

De-a lungul vremii au fost făcute câteva copii, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte, iar altele au fost trimise în România, toate fiind făcătoare de minuni.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending