Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (săbii) este cunoscută pentru minunile legate de vindecări miraculoase, nașterea de prunci, împăcarea părinților cu copiii și a celor certați. Numită și „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau “Prorocia lui Simeon“, icoana este serbată în calendarul ortodox pe data de 13 august, zi în care localnicii din Vologda au făcut o procesiune cu icoana pentru încetarea epidemiei de holeră din 1830. Minune care s-a și produs în scurt timp.
Viața pe scurt – Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (sinaxar)
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți a fost amplasată în clopotnița bisericii de lângă râul Toșin, dar cu trecerea timpului, nu se știe de ce, a fost întoarsă cu fața în jos, astfel încât părea o simpla scândură, iar clopotarii mergeau pe ea în drumul spre clopote, fără să cunoască pe ce comoara duhovniceasca călcau.
Prin rânduială divină, un bărbat din districtul Kandikov care suferea de mai multe boli, a avut o descoperire într-un vis prin care era îndemnat să caute icoana din clopotniță și să se roage înaintea ei, căci se va vindeca. Bărbatul a venit încrezător la locul indicat, dar cei ce răspundeau de clopotniță nu l-au luat în seamă și nu i-au dat voie să caute nicio icoană. Abia a treia oară când s-a reîntors cu rugăminți bolnavului i s-a îngăduit din milă să caute icoana. A găsit-o, a curățat-o, și închinându-se ei și s-a vindecat.
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (săbii) – din Vologda – făcătoare de minuni
Pentru multă vreme informațiile despre Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți lipsesc. Ele reapar în anul 1830, când în Vologda a izbucnit o epidemie de holeră. Localnicii au făcut procesiune cu Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți și cu icoana “celor șapte orașe” (“de Semigrad”). În scurt timp boala a încetat. Este momentul în care se stabilește și ziua de cinstire a acestei icoane.
Chipul îndurerat al Maicii Domnului din icoana cu șapte săgeți arată participarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu la suferința tuturor celor neputincioși și necăjiți, și ajutorul eu grabnic dat celor care o cinstesc ca pe Maica Domnului și o cheamă în rugăciune.
Sursă: Crestin Ortodox.
Minunile Icoanei Maicii Domnului cu șapte săgeți
Icoana Maicii Domnului cu șapte săbii 13 august
De numele acestei icoane sunt legate numeroase vindecări, ajutor în situații extrem de grele și împăcări între cei supărați.
Însă două minuni mai recente au făcut vâlvă mare. În anii 2000 și 2001, Maica Domnului din această icoană a lăcrimat. Momentul acestor minuni au coincis cu două drame cutremurătoare: scufundarea submarinului Kursk din 12 august 2000 și bombardarea Turnurilor Gemene din New York de la 11 septembrie 2001. Lacrimile Maicii Domnului sunt semn al suferinței Preacuratei pentru copiii ei greu încercați, prevestire a celor ce vor urma și ajutor pentru cei ce O cheamă în suferință.
Zile de prăznuire Icoanei Maicii Domnului cu șapte săgeți
În afara zilei de 13 august, alte zile de prăznuire ale acestei icoane sunt în Duminica Tuturor Sfinților (Prima Duminică după Rusalii), precum și la sărbătoarea Întâmpinării Domnului (2 februarie).
Reprezentarea Icoanei Maicii Domnului cu șapte săgeți
Reprezentarea grafică neobișnuită a acestei icoane are la bază prorocia dreptului Simeon, care i-a prevestit Maicii Domnului suferința Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. Pe când Fecioara Maria și Dreptul Iosif au adus pe Pruncul Iisus la patruzeci de zile de la naștere în Templu, Dreptul Simeon a luat Pruncul Sfânt în brațe și a proorocit despre El: “Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel, și ca un semn care va stârni împotriviri.”(Luca 2, 34). Iar către Maica Domnului, a zis așa: “Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.” (Luca 2, 35). Sabia este simbolul durerii pătrunzătoare prin care a trecut Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la răstignirea Fiului ei.
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți este o icoană aparte întrucât Preacurata Fecioară este înfățișată singură, fără Pruncul Iisus. De altfel, icoanele în care Maica Domnului apare singură sunt foarte rare.
Există două variante ale acestei icoane. Într-una, săgețile sunt dispuse în două părți: patru în stânga și trei în dreapta, iar în altă versiune săgețile sunt împărțite trei în stânga, trei în dreapta și una verticală, dedesubtul lor. De aceea, anumiți teologi consideră că există, de fapt, două icoane diferite: una fiind „Șapte Săgeți” și alta „Îmblânzirea inimilor împietrite”, după modul dispunerii săgeților ca unică referință. Alții, dimpotrivă, indiferent de dispunerea acestora, le consideră aparținând aceluiași tip de icoană, cu același număr de săgeți (șapte), care simbolizează maxima suferință. Unii teologi au presupus de asemenea că această icoană ar avea o influență catolică, unde este cunoscut cultul „inimii Maicii Domnului”. În realitate însă, Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți este legată de profeția bătrânului Simeon, consemnată de Sfântul Evanghelist Luca: „…și prin sufletul tău va trece sabie” – Ev. Luca 2, 35.
Icoana Maicii Domnului cu șapte săbii
Sursă: ortodoxia.md.
Pasaje Biblice (Prorocia Dreptului Simeon)
Și când s-au împlinit zilele curățirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului, precum este scris în Legea Domnului, ca orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului, și să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. Și iată, era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; și omul acesta era drept și temător de Dumnezeu, așteptând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era asupra lui. Și lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. Și din îndemnul Duhului a venit la templu; și când părinții au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii, el L-a primit în brațele sale și a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: «Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor și slava poporului Tău Israel.» Iar Iosif și mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc. Și i-a binecuvântat Simeon și a zis către Maria, mama Lui: «Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.» Și era și Ana prorocița, fiica lui Fanuel, din seminția lui Aser, ajunsă la adânci bătrânețe și care trăise cu bărbatul ei șapte ani de la fecioria sa. Și ea era văduvă, în vârstă de optzeci și patru de ani, și nu se depărta de templu, slujind noaptea și ziua în post și în rugăciuni. Și venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor ce așteptau mântuire în Ierusalim. (Luca 2, 22-38).
Cartea în format fizic ➡ Biblia/Sfânta Scriptura
Rugăciune către Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți
O, multîndurerată Maica Domnului ceea ce ești mai presus decât toate fiicele neamurilor, pentru curăția ta și mulțimea suferințelor ce le-ai răbdat pe pământ, primește rugăciunile și suspinarea noastră și ne păzește sub acoperământul milostivirii tale, că alt adăpost și caldă mijlocire, afară de tine nu avem. Ca ceea ce ai îndrăzneală spre Cel născut din tine, ajută-ne și ne miluiește cu rugăciunile tale, să scăpăm de toate săgețile urii, vrăjmășiei și dezbinării dintre noi. Potolește inimile învrăjbite și întoarce în ele dragostea cea frățească, pentru ca iubindu-ne unii pe alții, să ne trăim viața în pace și bună înțelegere, și astfel, să ajungem cu toții și în împărăția cerurilor, unde împreună cu toți sfinții vom cânta slavă Unui Dumnezeu în Treime: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, totdeauna acum și pururea și în nesfârșiții veci. Amin.
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (Viețile Sfinților)
În Duminica Tuturor Sfinților, precum și la sărbătoarea Întâmpinării Domnului (2 februarie), dar și în ziua dinaintea ajunului sărbătorii Adormirii Maicii Domnului (13 august), cinstim Icoana Maicii Domnului „cu șapte săgeți” care mai este numită și „îmblânzirea inimilor împietrite”.
Icoana este una din puținele în care Fecioara Maria apare singură. Inima Ei este străpunsă cu șapte săgeți. Așezarea săgeților diferă: patru pe partea stângă și trei pe partea dreaptă, sau invers, ori câte trei în fiecare parte și una pe verticală în partea de jos. Acest număr, șapte, înseamnă plinătatea, dar în cazul de față înseamnă plinătatea necazului (a durerii și a suferinței). Originile Icoanei sunt în Biserica Romano-Catolică, și se crede că a fost adusă în Rusia de către iconografii polonezi. În conformitate cu tradiția răsăriteană, spre deosebire de cea a occidentului care se închină inimii Maicii Domnului, în această icoană inima Fecioarei Maria este ascunsă, nevăzându-se prin hainele Sale.
Fundamentul scripturistic pentru această Icoană este prorocia Dreptului Simeon (mai există o altă Icoană a Maicii Domnului numită „prorocia lui Simeon”), care a ieșit în întâmpinarea Domnului atunci când a fost dus la Templul din Ierusalim de către Fecioara Maria și Iosif, la 40 de zile după Nașterea Sa. Atunci, Dreptul Simeon i-a zis Născătoarei de Dumnezeu: „Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi” (Luca 2, 34-35).
Acesta este modul în care a fost descoperită această Icoană făcătoare de minuni:
Un bărbat din împrejurimile orașului Kadnikov, apropiat de orașul Vologda din Rusia europeană, fusese bolnav mulți ani și mergea șchiopătând și suferea de o slăbiciune generală. El a auzit o voce într-un vis, spunându-i că se va vindeca dacă va merge la Biserica „Sfântul Ioan Teologul” de lângă Vologda, să găsească icoana Maicii Domnului în turnul clopotniței. De două ori s-a dus, dar nu a fost lăsat să intre în turn. Când s-a întors pentru a treia oară, cu credință în inimă, cei ce îngrijeau Biserica, văzându-l din nou pe pelerinul bolnav, și-au făcut milă și l-au lăsat în clopotniță. El a descoperit imediat ceea ce a căutat. Icoana fusese întoarsă cu fața în jos astfel încât părea că e o simplă scândură, iar clopotarii mergeau pe ea în drumul spre clopot. Icoana a fost curățată și s-a săvârșit un paraclis în fața ei. Pe când se ruga fierbinte în fața Icoanei, bărbatul bolnav s-a vindecat în mod miraculosu.
Icoana Maicii Domnului „cu șapte săgeți” a revenit în atenția credincioșilor în anul 1830, când în orașul Vologda era o epidemie de holeră. Icoana a fost purtată într-o procesiune prin oraș, iar epidemia s-a oprit. De atunci, icoana originală și copii ale acesteia (care poartă harul originalului) au fost sursă a numeroase vindecări și alte minuni.
Icoana a fost dusă într-un pelerinaj în orașul Cernigov în Ucraina, pe 29 iulie 2004. Mai târziu, pe 27 septembrie în același an, călugării de la Mănăstirea Tolga din regiunea Iaroslavl ‒ unde noul mucenic, Arhiepiscopul Serafim (Samoilovici) născut în Mirgorod, regiunea Poltava din Ucraina, a fost stareț în perioada 1907-1918 ‒ au adus icoana în orașul Puskino de lângă Moscova. Părintele Victor, eclesiarhul Catedralei „Sfântul Ioan Teologul”, în care icoana a fost așezată spre închinare, a declarat cu această ocazie: „Toți cei care vin cu credință să se roage icoanei Maicii Domnului „Îmblânzirea inimilor împietrite”… vor simți o înmuiere a inimii. Suferințele sufletului și ale trupului se vor alina. Dacă te rogi pentru vrăjmașii tăi înaintea icoanei, gândurile lor ostile se vor depărta, și vor fi înlocuite de nobilul sentiment al milei”.
Această icoană este de asemenea una din „icoanele plângătoare”. Aceasta a lăcrimat în ziua de 12 august 2000, în momentul în care s-a produs dezastrul de pe submarinul Kursk, precum și pe 11 septembrie 2001, atunci când Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York au fost distruse de către teroriști.
Durerea Maicii Domnului zugrăvită în icoană poate fi văzută ca un simbol al fiecărei persoane care suferă necazuri și durere ca urmare a abandonului, pierderii, suferinței, morții, disperării și a altor chinuri care ne ies în cale în această viață pământească. Fiul iubit al Fecioarei Maria nu este în brațele sale. El este pe moarte, sau a murit pe Cruce, o victimă nevinovată a cruzimii umane și demonice.
Maica Domnului este singură. Totuși, această poartă a durerii duce la bucurie, pentru că Moartea Fiului a fost un mijloc prin care El a biruit moartea pentru întreaga omenire. Durerea foarte mare și tristețea pe care Maica Domnului a îndurat-o o leagă de Pătimirile Lui. Și Pătimirile Lui duc la Înviere și schimbare.
Să ne rugăm pentru dușmanii noștri, să ne perceapă altfel, cât și pentru noi înșine, ca să fim tot mai conștienți de Împărăția Luminii, iubirii și bucuriei pe care am cunoscut-o prin venirea pe această lume a Domnului nostru, Fiul Mariei, Iisus Om adevărat și Dumnezeu adevărat. Amin!