Connect with us
Publicitate

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți

Publicat

Publicitate

Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (săbii) este cunoscută pentru minunile legate de vindecări miraculoase, nașterea de prunci, împăcarea părinților cu copiii și a celor certați. Numită și “Îmblânzirea inimilor împietrite” sau “Prorocia lui Simeon“, icoana este serbată în calendarul ortodox pe data de 13 august, zi în care localnicii din Vologda au făcut o procesiune cu icoana pentru încetarea epidemiei de holeră din 1830. Minune care s-a și produs în scurt timp.

Viața pe scurt – Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (sinaxar)
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți a fost amplasată în clopotnița bisericii de lângă râul Toșin, dar cu trecerea timpului, nu se știe de ce, a fost întoarsă cu fața în jos, astfel încât părea o simpla scândură, iar clopotarii mergeau pe ea în drumul spre clopote, fără să cunoască pe ce comoara duhovniceasca călcau.

Prin rânduială divină, un bărbat din districtul Kandikov care suferea de mai multe boli, a avut o descoperire într-un vis prin care era îndemnat să caute icoana din clopotniță și să se roage înaintea ei, căci se va vindeca. Bărbatul a venit încrezător la locul indicat, dar cei ce răspundeau de clopotniță nu l-au luat în seamă și nu i-au dat voie să caute nicio icoană. Abia a treia oară când s-a reîntors cu rugăminți bolnavului i s-a îngăduit din milă să caute icoana. A găsit-o, a curățat-o, și închinându-se ei și s-a vindecat.

Publicitate

Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (săbii) – din Vologda – făcătoare de minuni
Pentru multă vreme informațiile despre Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți lipsesc. Ele reapar în anul 1830, când în Vologda a izbucnit o epidemie de holeră. Localnicii au făcut procesiune cu Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți și cu icoana “celor șapte orașe” (“de Semigrad”). În scurt timp boala a încetat. Este momentul în care se stabilește și ziua de cinstire a acestei icoane.

Chipul îndurerat al Maicii Domnului din icoana cu șapte săgeți arată participarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu la suferința tuturor celor neputincioși și necăjiți, și ajutorul eu grabnic dat celor care o cinstesc ca pe Maica Domnului și o cheamă în rugăciune.

Sursă: Crestin Ortodox.

Publicitate

Minunile Icoanei Maicii Domnului cu șapte săgeți
Icoana Maicii Domnului cu șapte săbii 13 august
De numele acestei icoane sunt legate numeroase vindecări, ajutor în situații extrem de grele și împăcări între cei supărați.

Însă două minuni mai recente au făcut vâlvă mare. În anii 2000 și 2001, Maica Domnului din această icoană a lăcrimat. Momentul acestor minuni au coincis cu două drame cutremurătoare: scufundarea submarinului Kursk din 12 august 2000 și bombardarea Turnurilor Gemene din New York de la 11 septembrie 2001. Lacrimile Maicii Domnului sunt semn al suferinței Preacuratei pentru copiii ei greu încercați, prevestire a celor ce vor urma și ajutor pentru cei ce O cheamă în suferință.

Zile de prăznuire Icoanei Maicii Domnului cu șapte săgeți
În afara zilei de 13 august, alte zile de prăznuire ale acestei icoane sunt în Duminica Tuturor Sfinților (Prima Duminică după Rusalii), precum și la sărbătoarea Întâmpinării Domnului (2 februarie).

Publicitate

Reprezentarea Icoanei Maicii Domnului cu șapte săgeți
Reprezentarea grafică neobișnuită a acestei icoane are la bază prorocia dreptului Simeon, care i-a prevestit Maicii Domnului suferința Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. Pe când Fecioara Maria și Dreptul Iosif au adus pe Pruncul Iisus la patruzeci de zile de la naștere în Templu, Dreptul Simeon a luat Pruncul Sfânt în brațe și a proorocit despre El: “Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel, și ca un semn care va stârni împotriviri.”(Luca 2, 34). Iar către Maica Domnului, a zis așa: “Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.” (Luca 2, 35). Sabia este simbolul durerii pătrunzătoare prin care a trecut Preasfânta Născătoare de Dumnezeu la răstignirea Fiului ei.

Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți
Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți este o icoană aparte întrucât Preacurata Fecioară este înfățișată singură, fără Pruncul Iisus. De altfel, icoanele în care Maica Domnului apare singură sunt foarte rare.
Există două variante ale acestei icoane. Într-una, săgețile sunt dispuse în două părți: patru în stânga și trei în dreapta, iar în altă versiune săgețile sunt împărțite trei în stânga, trei în dreapta și una verticală, dedesubtul lor. De aceea, anumiți teologi consideră că există, de fapt, două icoane diferite: una fiind “Șapte Săgeți” și alta “Îmblânzirea inimilor împietrite”, după modul dispunerii săgeților ca unică referință. Alții, dimpotrivă, indiferent de dispunerea acestora, le consideră aparținând aceluiași tip de icoană, cu același număr de săgeți (șapte), care simbolizează maxima suferință. Unii teologi au presupus de asemenea că această icoană ar avea o influență catolică, unde este cunoscut cultul “inimii Maicii Domnului”. În realitate însă, Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți este legată de profeția bătrânului Simeon, consemnată de Sfântul Evanghelist Luca: “…și prin sufletul tău va trece sabie” – Ev. Luca 2, 35.

Icoana Maicii Domnului cu șapte săbii
Sursă: ortodoxia.md.

Pasaje Biblice (Prorocia Dreptului Simeon)
Și când s-au împlinit zilele curățirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului, precum este scris în Legea Domnului, ca orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului, și să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. Și iată, era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; și omul acesta era drept și temător de Dumnezeu, așteptând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era asupra lui. Și lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. Și din îndemnul Duhului a venit la templu; și când părinții au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii, el L-a primit în brațele sale și a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: «Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor și slava poporului Tău Israel.» Iar Iosif și mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc. Și i-a binecuvântat Simeon și a zis către Maria, mama Lui: «Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.» Și era și Ana prorocița, fiica lui Fanuel, din seminția lui Aser, ajunsă la adânci bătrânețe și care trăise cu bărbatul ei șapte ani de la fecioria sa. Și ea era văduvă, în vârstă de optzeci și patru de ani, și nu se depărta de templu, slujind noaptea și ziua în post și în rugăciuni. Și venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor ce așteptau mântuire în Ierusalim. (Luca 2, 22-38).

Cartea în format fizic ➡ Biblia/Sfânta Scriptura

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți
O, multîndurerată Maica Domnului ceea ce ești mai presus decât toate fiicele neamurilor, pentru curăția ta și mulțimea suferințelor ce le-ai răbdat pe pământ, primește rugăciunile și suspinarea noastră și ne păzește sub acoperământul milostivirii tale, că alt adăpost și caldă mijlocire, afară de tine nu avem. Ca ceea ce ai îndrăzneală spre Cel născut din tine, ajută-ne și ne miluiește cu rugăciunile tale, să scăpăm de toate săgețile urii, vrăjmășiei și dezbinării dintre noi. Potolește inimile învrăjbite și întoarce în ele dragostea cea frățească, pentru ca iubindu-ne unii pe alții, să ne trăim viața în pace și bună înțelegere, și astfel, să ajungem cu toții și în împărăția cerurilor, unde împreună cu toți sfinții vom cânta slavă Unui Dumnezeu în Treime: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, totdeauna acum și pururea și în nesfârșiții veci. Amin.

Icoana Maicii Domnului cu șapte săgeți (Viețile Sfinților)

În Duminica Tuturor Sfinților, precum și la sărbătoarea Întâmpinării Domnului (2 februarie), dar și în ziua dinaintea ajunului sărbătorii Adormirii Maicii Domnului (13 august), cinstim Icoana Maicii Domnului “cu șapte săgeți” care mai este numită și “îmblânzirea inimilor împietrite”.

Icoana este una din puținele în care Fecioara Maria apare singură. Inima Ei este străpunsă cu șapte săgeți. Așezarea săgeților diferă: patru pe partea stângă și trei pe partea dreaptă, sau invers, ori câte trei în fiecare parte și una pe verticală în partea de jos. Acest număr, șapte, înseamnă plinătatea, dar în cazul de față înseamnă plinătatea necazului (a durerii și a suferinței). Originile Icoanei sunt în Biserica Romano-Catolică, și se crede că a fost adusă în Rusia de către iconografii polonezi. În conformitate cu tradiția răsăriteană, spre deosebire de cea a occidentului care se închină inimii Maicii Domnului, în această icoană inima Fecioarei Maria este ascunsă, nevăzându-se prin hainele Sale.

Fundamentul scripturistic pentru această Icoană este prorocia Dreptului Simeon (mai există o altă Icoană a Maicii Domnului numită “prorocia lui Simeon”), care a ieșit în întâmpinarea Domnului atunci când a fost dus la Templul din Ierusalim de către Fecioara Maria și Iosif, la 40 de zile după Nașterea Sa. Atunci, Dreptul Simeon i-a zis Născătoarei de Dumnezeu: “Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi” (Luca 2, 34-35).

Acesta este modul în care a fost descoperită această Icoană făcătoare de minuni:

Un bărbat din împrejurimile orașului Kadnikov, apropiat de orașul Vologda din Rusia europeană, fusese bolnav mulți ani și mergea șchiopătând și suferea de o slăbiciune generală. El a auzit o voce într-un vis, spunându-i că se va vindeca dacă va merge la Biserica “Sfântul Ioan Teologul” de lângă Vologda, să găsească icoana Maicii Domnului în turnul clopotniței. De două ori s-a dus, dar nu a fost lăsat să intre în turn. Când s-a întors pentru a treia oară, cu credință în inimă, cei ce îngrijeau Biserica, văzându-l din nou pe pelerinul bolnav, și-au făcut milă și l-au lăsat în clopotniță. El a descoperit imediat ceea ce a căutat. Icoana fusese întoarsă cu fața în jos astfel încât părea că e o simplă scândură, iar clopotarii mergeau pe ea în drumul spre clopot. Icoana a fost curățată și s-a săvârșit un paraclis în fața ei. Pe când se ruga fierbinte în fața Icoanei, bărbatul bolnav s-a vindecat în mod miraculosu.

Icoana Maicii Domnului “cu șapte săgeți” a revenit în atenția credincioșilor în anul 1830, când în orașul Vologda era o epidemie de holeră. Icoana a fost purtată într-o procesiune prin oraș, iar epidemia s-a oprit. De atunci, icoana originală și copii ale acesteia (care poartă harul originalului) au fost sursă a numeroase vindecări și alte minuni.

Icoana a fost dusă într-un pelerinaj în orașul Cernigov în Ucraina, pe 29 iulie 2004. Mai târziu, pe 27 septembrie în același an, călugării de la Mănăstirea Tolga din regiunea Iaroslavl ‒ unde noul mucenic, Arhiepiscopul Serafim (Samoilovici) născut în Mirgorod, regiunea Poltava din Ucraina, a fost stareț în perioada 1907-1918 ‒ au adus icoana în orașul Puskino de lângă Moscova. Părintele Victor, eclesiarhul Catedralei “Sfântul Ioan Teologul”, în care icoana a fost așezată spre închinare, a declarat cu această ocazie: “Toți cei care vin cu credință să se roage icoanei Maicii Domnului “Îmblânzirea inimilor împietrite”… vor simți o înmuiere a inimii. Suferințele sufletului și ale trupului se vor alina. Dacă te rogi pentru vrăjmașii tăi înaintea icoanei, gândurile lor ostile se vor depărta, și vor fi înlocuite de nobilul sentiment al milei”.

Această icoană este de asemenea una din “icoanele plângătoare”. Aceasta a lăcrimat în ziua de 12 august 2000, în momentul în care s-a produs dezastrul de pe submarinul Kursk, precum și pe 11 septembrie 2001, atunci când Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York au fost distruse de către teroriști.

Durerea Maicii Domnului zugrăvită în icoană poate fi văzută ca un simbol al fiecărei persoane care suferă necazuri și durere ca urmare a abandonului, pierderii, suferinței, morții, disperării și a altor chinuri care ne ies în cale în această viață pământească. Fiul iubit al Fecioarei Maria nu este în brațele sale. El este pe moarte, sau a murit pe Cruce, o victimă nevinovată a cruzimii umane și demonice.

Maica Domnului este singură. Totuși, această poartă a durerii duce la bucurie, pentru că Moartea Fiului a fost un mijloc prin care El a biruit moartea pentru întreaga omenire. Durerea foarte mare și tristețea pe care Maica Domnului a îndurat-o o leagă de Pătimirile Lui. Și Pătimirile Lui duc la Înviere și schimbare.

Să ne rugăm pentru dușmanii noștri, să ne perceapă altfel, cât și pentru noi înșine, ca să fim tot mai conștienți de Împărăția Luminii, iubirii și bucuriei pe care am cunoscut-o prin venirea pe această lume a Domnului nostru, Fiul Mariei, Iisus Om adevărat și Dumnezeu adevărat. Amin!

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții doctori fără de arginţi Cosma şi Damian din Asia

Publicat

Publicitate

Sfinţii Cosma şi Damian erau fraţi, de neam din Asia, având tată păgân şi mamă creştină, anume Teodotia. Aceasta, după moartea bărbatului ei, a trăit în văduvie, având vreme liberă şi fără piedici şi a slujit cu sârguinţă lui Hristos, închinându-şi toată viaţa lui Dumnezeu. Ea s-a făcut ca văduva aceea pe care o lăuda Apostolul, când zicea că văduva cea adevărată şi singură nădăjduieşte spre Dumnezeu şi petrece în rugăciuni şi în cereri, ziua şi noaptea.

Deci, precum vieţuia Teodotia, cu plăcere de Dumnezeu, aşa îi învăţa şi pe iubiţii săi fii, Cosma şi Damian, căci i-a hrănit cu bună învăţătură, în credinţa creştinească şi cu dulceaţa dumnezeieştii Scripturi, povăţuindu-i spre toată faptă bună. Iar ei, venind în vârstă desăvârşită, petrecând în legea Domnului şi deprinzându-se în viaţa cea fără de prihană, s-au făcut ca doi luminători, strălucind pe pământ cu faptele cele bune. Pentru aceasta au şi luat de la Dumnezeu darul tămăduirii, dând sănătate sufletelor şi trupurilor, vindecând tot felul de boli, tămăduind toate neputinţele şi izgonind duhurile cele viclene.

Dar ajutau nu numai oamenilor, ci şi dobitoacelor şi nu primeau nimic pentru aceasta de la nimeni, căci toate acestea le făceau nu pentru avere, adică să se îmbogăţească cu aur şi cu argint, ci pentru Dumnezeu, ca să arate către El dragostea lor, prin dragostea cea către aproapele; nici nu doreau slava omenească prin aceste tămăduiri, ci slava lui Dumnezeu. Ei tămăduiau neputinţele pentru slavă numelui Domnului lor, Care le-a dăruit puterea de a tămădui. Dar nu cu buruieni, ci cu numele Domnului izbăveau de boli, fără plată şi fără să aştepte mulţumire, împlinind porunca Celui ce a zis: În dar aţi luat, în dar să daţi.

Publicitate

Pentru aceea au fost numiţi de cei credincioşi, doctori fără plată sau fără de arginţi. Astfel, petrecându-se viaţa lor cu bună credinţă, în pace s-au sfârşit. Şi nu numai în viaţa lor, ci şi după moarte s-au preamărit prin felurite minuni, pentru care se cinstesc de Biserică cu pomenirea cea de peste an, ca nişte calzi folositori şi doctori, apărători ai sufletelor şi trupurilor noastre. Iar despre viaţa lor cea bună şi despre tămăduirea cea fără de plată, există o astfel de povestire: O femeie oarecare, cu numele Paladia, zăcând pe patul durerii de mulţi ani şi neavând nici un ajutor de la doctori, a auzit de aceşti sfinţi că tămăduiesc toate bolile, şi a trimis la dânşii cu rugăminte ca să vină la ea, căci era aproape de moarte. Sfinţii, ascultând rugămintea, au mers în casa ei şi îndată femeia, după credinţa sa, a dobândit tămăduire, prin venirea la dânsa a Sfinţilor doctori şi s-a făcut sănătoasă, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce a dăruit robilor Săi un dar al tămăduirii ca acesta. Fiind mulţumită de acea milă a doctorilor, a vrut să-i răsplătească cu daruri. Dar aceştia n-au vrut să ia, că niciodată nu luaseră nimic de la nimeni, fiindcă nu vindeau darul pe care îl aveau de la Dumnezeu. Deci, femeia a cugetat că măcar pe unul dintr-înşii să-l silească prin rugăminte, să primească de la dânsa cât de puţină răsplată; şi, luând trei ouă, a venit în taină la Sfântul Damian, rugându-l să ia de la dânsa acele ouă în numele Sfintei Treimi.

Iar Damian, auzind de numele lui Dumnezeu în Treime, a luat de la femeie acel mic dar, pentru jurământul ei cel mare, prin care l-a rugat. Sfântul Cosma, înştiinţându-se de aceasta, s-a mâhnit foarte mult. Apoi, sosind mutarea din viaţă a Sfântului Cosma, acesta a poruncit, aproape de ieşirea sufletului din trup, să nu fie pus Damian lângă dânsul, când se va sfârşi, pentru că a călcat porunca Domnului şi a luat plată de la femeie pentru tămăduire. Deci, odihnindu-se în Domnul, Sfântul Cosma, după câtăva vreme a venit şi ceasul sfârşitului lui Damian, mutându-se din viaţa aceasta vremelnică la cea veşnică. Iar oamenii chibzuiau unde să-l îngroape, că ştiau porunca Sfântului Cosma şi nu îndrăzneau să pună pe Damian lângă fratele său. Şi fiind ei în nepricepere, a alergat îndată acolo o cămilă, care fusese mai înainte îndrăcită, şi pe care o tămăduiseră sfinţii. Aceea a grăit cu glas omenesc că, fără îndoială, să-l pună pe Damian aproape de Cosma, de vreme ce nu pentru plată a luat de la femeie acele trei ouă, ci pen

tru numele lui Dumnezeu. Şi aşa cinstitele lor moaşte au fost puse împreună, la locul numit Firaman. Odinioară, un bărbat oarecare din acele locuri, în vremea secerişului, a ieşit să-şi secere holda şi, slăbit de arşiţa soarelui, a mers sub un stejar să se odihnească şi, culcându-se, a adormit greu. Ţinând gura deschisă, venind un şarpe, i-a intrat în gură şi în pântece. Apoi, deşteptându-se omul, nu ştia ce i se întâmplase şi, mergând în ţarină, a secerat până seara, apoi a venit la casa sa şi, după cină, s-a culcat. În timp ce se odihnea, şarpele a început a muşca cele dinlăuntrul lui. Iar el strigă de durere şi, deşteptându-se toţi şi alergând la dânsul, îl pipăiau şi nu pricepeau de unde vine acea durere. Iar el a strigat cu glas mare, zicând: „Sfinţilor doctori, Cosma şi Damian, ajutaţi-mă!” Şi îndată ce au sosit sfinţii, l-au adormit, încât şarpele să iasă pe aceeaşi cale pe unde a intrat. Dormind omul iarăşi cu gura deschisă, prin rugăciunile Sfinţilor Cosma şi Damian, cu puterea lui Dumnezeu au scos şarpele din om şi, ieşind acesta din gura lui, toţi cei care se aflau acolo s-au înspăimântat de acea minune înfricoşătoare. Apoi, ieşind şarpele, îndată s-a deşteptat omul acela şi s-a făcut sănătos desăvârşit, cu ajutorul sfinţilor celor fără de arginţi.

Publicitate

În acelaşi loc era un alt bărbat, pe nume Malh, ce locuia aproape de biserica Sfinţilor doctori Cosma şi Damian, care era în Firaman. Vrând el să plece la drum lung, a dus-o pe femeia sa la biserică şi i-a zis: „Iată, eu mă duc departe, iar pe tine te las în seama Sfinţilor Cosma şi Damian, spre pază; şezi în casa ta, până când îţi voi trimite semn de la mine, pe care îl vei cunoaşte că este al meu şi, când vă voi Dumnezeu, îţi voi trimite semnul acela şi te voi lua la mine”. Malh, încredinţând sfinţilor pe femeia sa, a plecat la drum. Trecând câteva zile, diavolul a luat chipul unui om cunoscut şi, venind la femeia lui Malh, i-a arătat un semn ca acela despre care zisese bărbatul ei. Diavolul arătându-i semnul, îi poruncea să meargă la bărbatul ei, zicând: „pe mine m-a trimis bărbatul tău ca să te duc la dânsul”. Iar femeia a zis: „Semnul acesta îl cunosc, dar nu voi merge, că sunt încredinţată Sfinţilor fără de arginţi, Cosma şi Damian; iar dacă voieşti să merg cu tine la bărbatul meu, vino împreună cu mine în biserica sfinţilor şi jură-te mie, înaintea altarului, că nu-mi vei face nici un rău pe drum”.

Iar diavolul a făgăduit aşa; şi, mergând cu dânsa în biserică, înaintea altarului, s-a jurat, zicând: „Aşa mă jur pe puterea lui Cosma şi Damian, că nu-ţi voi face nici un rău pe drum, ci te voi duce la bărbatul tău”. Femeia, auzind jurământul, a crezut diavolului celui mincinos, care se arătase în chip de om cunoscut şi a pornit cu dânsul la drum. Iar înşelătorul, luând-o pe ea, a dus-o în loc pustiu şi neumblat voind să-i facă rău şi s-o omoare. Dar ea, văzându-se în cea mai de pe urmă nevoie, şi-a ridicat ochii la cer şi a strigăt din inimă către Dumnezeu, zicând: „Dumnezeule, ajută-mi cu rugăciunile Sfinţilor Cosma şi Damian şi grăbeşte de mă izbăveşte din mâinile acestui ucigaş”. Şi îndată s-au arătat grabnicii ajutători, Sfinţii cei fără de arginţi, Cosma şi Damian, strigând asupra diavolului. Iar el, văzându-i pe dânşii, a lăsat femeia şi a fugit şi, alergând la o râpă înaltă, a căzut în prăpastie şi a pierit. Sfinţii, luând pe femeie, au dus-o la casa ei. Şi a zis femeia, închinându-se lor: „Mulţumesc vouă, stăpânii mei, că m-aţi izbăvit de groaznica pierzare; deci, rogu-vă, spuneţi-mi cine sunteţi, ca să ştiu cui să dau mulţumire până la sfârşitul vieţii mele”. Iar ei au zis către dânsa: „Noi suntem Cosma şi Damian, robii lui Hristos, cărora te-a încredinţat bărbatul tău, când a plecat la drum; şi pentru aceea ne-am sârguit a grăbi spre ajutorul tău şi te-am izbăvit pe tine de diavol, cu darul lui Dumnezeu”. Atunci femeia, auzind aceasta, a căzut la pământ de frică şi de bucurie, iar ei s-au făcut nevăzuţi.

Apoi femeia striga, lăudând şi mulţumind lui Dumnezeu şi slugilor lui, Sfinţilor Cosma şi Damian. Şi, cu lacrimi alergând la biserică, a căzut înaintea icoanei sfinţilor, spunând tuturor ceea ce se făcuse, cum şi-a făcut Domnul milă de dânsa, cu rugăciunile plăcuţilor Săi. Şi grăia în rugăciune cuvintele acestea: „Dumnezeul părinţilor noştri, al lui Avraam, al lui Isaac, al lui Iacov şi al seminţiei lor celei drepte, Care ai stins cuptorul cel cu foc celor trei tineri şi Care ai ajutat roabei tale Tecla, în privelişte, Îţi mulţumesc că şi pe mine, păcătoasa, m-ai izbăvit de lanţurile diavolului, prin plăcuţii Tăi, Cosma şi Damian. Mă închin Ţie, Care faci minuni mari şi preaslăvite şi Te măresc pe Tine, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, în veci. Amin”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 30 octombrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 30 octombrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 30 octombrie 2024:

Loto 6/49: 36, 45, 38, 30, 18, 31

Publicitate

Loto 5/40: 22, 29, 10, 21, 6, 27

Joker: 14, 30, 38, 44, 2 + 2

Noroc: 5 1 2 8 6 4 7

Publicitate

Noroc Plus: 7 8 5 4 8 3

Super Noroc: 6 2 7 1 9 4

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cum faci dacă altcineva a parcat în fața casei tale. Drepturile și obligațiile privind locul de parcare. Ce prevede legea

Publicat

Publicitate

Una dintrecele mai mari întrebări pe care și le pune orice cetățean care locuiește la casă este ce poți face dacă altcineva a parcat în fața casei tale. Legislația include drepturi și obligații privind locul de parcare din fața proprietății, relatează alba24.ro. Chiar dacă accesul la proprietate nu poate fi blocat, doar în anumite situații se poate solicita îndepărtarea altor mașini din dreptul porții.

În România sunt multe cazuri în care parcarea în fața locuinței este o problemă, în principal din cauza lipsei locurilor. Sunt și situații în care spațiul este ocupat de autovehiculele vecinilor sau ale altor persoane.

Publicitate

Dacă este vorba despre spații de parcare din fața casei, unii proprietari consideră că au dreptul să ceară îndepărtarea altui vehicul parcat în acea locație. Însă legislația prevede această posibilitate doar dacă locul este închiriat de la administratorul drumului, de cele mai multe ori acesta fiind, în localități, primăria. Dacă este spațiu public, iar mașina este parcată regulamentar, proprietarul nu are această opțiune.

Când este ilegală parcarea în fața casei

Codul Rutier prevede că mașinile pot fi parcate doar dacă nu blochează circulația. Iar pe trotuare, trebuie respectată condiția spațiului suficient pentru trecerea pietonilor.

De asemenea, este interzisă parcarea mașinilor pe spațiul verde. Autovehiculele nu pot fi staționate nici dacă blochează accesul la proprietăți private (curți) sau garaje.

Publicitate

În cazul în care nu sunt respectate aceste reguli, poate fi solicitată ridicarea mașinilor de pe spațiul public.

Ce poți face dacă altcineva a parcat în fața casei tale. Sancțiuni

Dacă ți-e blocat accesul la proprietate (intrarea în curte sau garaj) ori mașina este parcată neregulamentar, poți apela la Poliția Locală, care va constata situația. Atenție, însă, dacă solicitarea este nejustificată, adică nu este vorba despre parcare neregulamentară, proprietarul poate risca și el, la rândul său, amenzi.

Dacă este vorba despre parcarea neregulamentară, amenzile pentru șofer sunt între 330 lei și 495 lei (pentru anul 2024), plus 2 sau 3 puncte de penalizare.

Publicitate

Dacă este staționare neregulamentară, amenzile sunt între 660 și 825 de lei.

Montarea semnelor de interdicție a parcării pe spațiul public de către proprietarii privați fără a avea acest drept poate fi considerată infracțiune. Se face referire la cazurile în care locurile de parcare în fața casei sunt blocate cu diverse obiecte (lăzi, pietre, scaune etc). Asta în situația în care locul respectiv nu este rezervat prin închiriere pentru care se achită o anumită sumă.

Dacă este afectată circulația sau siguranța rutieră, prin montarea semnelor de interdicție fără autorizație sau delimitarea ilegală a unui spațiu, legislația prevede amenzi sau chiar închisoare de până la doi ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Andrei Berbeci va fi înmormântat la Corlăteni, acolo unde s-a născut și a slujit lui Dumnezeu din fragedă copilărie

Publicat

Publicitate

Prietenii și cunoscuții din Botoșani, dar și cei din Iași unde a învățat și s-a perfecționat în arta bizantină, încearcă încă să-și revină după vestea cumplită a morții părintelui Andrei Berbeci, la 37 de ani, într-un moment în care abia începuse să clădească cărămidă peste cărămidă în sufletele credincioșilor încredințați spre păstorire, pentru a desăvârși misiunea nobilă pe care a primit-o de la Dumnezeu.

Diaconul Andrei Berbeci a fost hirotonit preot pe seama Parohiei „Sfântul Gheorghe”-Dămideni, Protopopiatul Săveni, județul Botoșani de mitropolitul Teofan, în anul 2021. Era un foarte bun administrator și în trei ani a refăcut interiorul, dar și exteriorul, bisericii din Rânghilești. Nu o dată a lăsat reverenda în cui și a muncit cot la cot cu gospodarii satului la înfrumusețarea bisericii. La Dămideni, a strâns în jurul său copiii și a făcut cateheză în cel mai atractiv mod, astfel încât cu toții îl iubeau și umpleau biserica din sat la sfintele slujbe.

Acum, comunitatea din Corlăteni se pregătește să-l conducă la Altar pe părintele Andrei, pe care îl știu de mic, de când dădea o mână de ajutor în Sf. Altar tatălui său, Constantin Berbeci, un preot profund dedicat Bisericii și enoriașilor.

Publicitate

„Părintele Andrei, fratele nostru, a fost depus la Biserica Sfântul Nicolae Corlăteni. Cei care doriți să îi aduceți un ultim omagiu, vă așteptăm cu drag! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!”, a scris Ciprian Berbeci, fratele părintelui.

Slujba de înmormântare a părintele Andrei Berbeci va fi oficiată de un sobor de preoți, după o rânduială specifică, sâmbătă, la ora 12.00, la Corlăteni.

Îndrăgitul preot va fi înmormântat lângă mama sa, prezbitera Liliana, care nu a avut bucuria să își vadă băiatul preot, trecând la Domnul cu un an înainte de a fi hirotonit.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending