Connect with us
Publicitate

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil. Sfântul Gavriil este aducător de vești bune

Publicat

Publicitate

Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil (Gabriel), prăznuit în calendarul ortodox data pe 13 iulie, este o sărbătoare care a luat naștere în secolul al IX-lea, atunci când în Constantinopol a fost sfințită o biserică cu hramul Arhanghelului Gabriel.

 

Sfântul Gavriil e aducător de vești bune, ușurează exprimarea și comunicarea, aduce pace și înțelegere, ne ajută să uităm și să iertăm. Sfântul Arhanghel Gavriil este ocrotitorul familiilor, mamelor, fecioarelor, copiilor, părinților care dau naștere copiilor, îi cresc în credință și îi pregătesc pentru mântuire și pentru viață veșnică.

Publicitate

El este și ocrotitor al monahilor și monahiilor, al celor care viețuiesc în mănăstiri și în sihăstrie sau în pustie. Sfinții părinți ne spun că îngerii sunt organizați în 9 cete (coruri) și 3 triade (ierarhii): 1. Serafimii, Heruvimii și Tronurile; 2. Domniile, Stăpâniile și Puterile; 3. Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii.

Sfinții Arhangheli Gavriil și Mihail sunt arhanghelii care apar cel mai mult în Sfânta Scriptură, deși s-ar putea spune că rolul celui dintâi este prezentat mai pe larg. În Vechiul Testament, este menționat cu numele lui doar în două viziuni ale profetului Daniel (a se vedea Daniel 8 și 9). Aici, el îi arată lui Daniel viitorul lui Israel.

De asemenea, Sfânta Tradiție ne arată că Gavriil este cel care l-a inspirat pe profetul Moise să scrie Cartea Facerii sau chiar întregul Pentateuh. Literatura rabinică târzie afirmă că tot el a fost îngerul care l-a învățat pe Iosif cele șaptezeci de limbi pe care trebuia să le cunoască pentru a putea guverna Egiptul, dar aceasta nu face parte din textul propriu-zis al Cărții Facerii.

Publicitate

Sfanțul Arhanghel Gavriil este numit și Arhanghelul bunelor vestiri. Rolul său cel mai important a fost considerat cel de vestitor al mântuirii oamenilor. A fost ales si trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului. Sfântul Arhanghel Gavriil este pentru oameni îngerul milostivirii și al bunăvoinței dumnezeiești.

Ființă de foc și dăruită vederii slavei dumnezeiești, Arhanghelul Gavriil a fost desemnat de Domnul ca „duh slujitor, trimis ca să slujească pentru cei ce vor fi moștenitorii mântuirii” (Evrei 1, 14). Potrivit Sfântului Proclu al Constantinopolului, numele lui înseamnă „Dumnezeu și om” și a fost rânduit de Dumnezeu să vestească tainele legate de Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos. Încununarea acestei misiuni a fost acel „Bucură-te” adresat Maicii Domnului.

Este foarte cinstit este acest trimis al lui Dumnezeu, și după numele său, și după slujire. Iar mai cinstit, după taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută pe care, descoperindu-se întâi de la Dumnezeu, a adus-o la Fecioara. Și pe cât este mai mare această taină a întrupării lui Dumnezeu decât alte taine, care printr-Însul s-au descoperit de sfinții prooroci cei mai dinainte, cu atât mai cinstit decât cea mai dinainte a sa cinste între soții săi s-a făcut acum, cinstindu-se de dânșii ca un mai de aproape văzător al celor mai nearătate taine ale lui Dumnezeu.

Publicitate

Și se grăiește de învățătorii bisericești, iar mai ales de Sfântul Dionisie Areopagitul, pentru acei șapte îngeri începători, că totdeauna stau nedepărtați înaintea lui Dumnezeu. Toți ceilalți îngeri se trimit la diferite feluri de slujbe, iar sfinții arhangheli totdeauna sunt lângă dumnezeiescul scaun, ca cei mai de aproape ai Lui. Însă la cele mai mari taine dumnezeiești și aceia se trimit, spre împlinirea celei mai mari puteri a Lui.

Căci grăiește Sfântul Apostol Pavel: Au nu toți sunt duhuri slujitoare, care se trimit la slujbă? Și care este mai mare putere a lui Dumnezeu și mai mare taină, decât întruparea lui Hristos cea neștiută, neajunsă și nespusă? Deci, la o taină atât de mare ca aceasta se cădea să vină îngerul cel mare care este nedepărtat de scaunul lui Dumnezeu, cel înainte-stătător și mai de aproape privitor al tainelor lui Dumnezeu, adică Sfântul Arhanghel Gavriil.

Despre acest înger se mai povestește că s-a arătat din cer Mântuitorului Hristos, mai înainte de patima Lui cea de bună voie, pe când se ruga în grădină, de vreme ce numele acesta de Gavriil se tâlcuiește puterea lui Dumnezeu; de aceea și Gavriil, arătându-i-se Domnului nostru Iisus Hristos, îl întărea, ca cel ce are pe lângă alte slujiri ale sale și aceasta: a întări pe cei ce sunt în nevoințe.

Iar Domnul nostru, fiind atunci în nevoințe și rugându-se mai fierbinte, avea trebuință de întărire. Acest înger s-a arătat femeilor mironosițe șezând pe piatra mormântului și spunându-le despre învierea cea din mormânt a lui Hristos; pentru că cel ce a fost binevestitor al zămislirii și al Nașterii Domnului, acela s-a arătat vestitor și al Învierii Lui.

Acesta s-a arătat și Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe când se ruga în Muntele Eleonului, vestindu-i despre apropierea cinstitei ei adormiri și de mutarea ei de la cele pământești la cele cerești; și i-a dat ei o stâlpare purtătoare de lumină din rai.

Aceste multe arătări ale Arhanghelului Gavriil, atât din Legea cea veche cât și din cea nouă, pomenindu-le Sfânta noastră Biserică și știind mijlocirea cea neîncetată a acestuia către Dumnezeu pentru neamul omenesc, alcătuiește acum prăznuire sobornicească, pentru ca poporul lui Dumnezeu să se deștepte spre osârdie, ca totdeauna să alerge cu căldură spre apărarea și ajutorul mijlocitorului celui atât de mare și de binefăcător al neamului omenesc, și ca să ia, cu rugăciunile lui, iertare de păcate de la Hristos Domnul, Mântuitorul nostru.

Se mai cade și aceasta să știm despre Sfântul Gavriil, care era rânduială din cele trei ierarhii cerești ale celor nouă cete îngerești. Unii îl socotesc că este din rânduiala ierarhiei celei mai de jos, în a treia, fiind pus în mijloc între îngeri și începătorii, adică, fiind arhanghel mai mare al acestei rânduieli de arhangheli, rânduindu-se la buna vestire și înștiințare a lucrurilor lui Dumnezeu celor mari. D

ar aceasta i-o socotesc, una din titlul lui, că se numește arhanghel, iar alta, din povestirea Sfântului Dionisie, care zice că nu se trimit îngerii cei mai de sus, fiindcă sunt înaintea scaunului lui Dumnezeu, aproape, ci numai cele mai de jos rânduieli ale îngerilor care sunt rânduite la aceea.

Dar mai vrednică de crezut este că Sfântul Arhanghel Gavriil este din cea mai înaltă rânduială a Serafimilor, netrimițându-se la mai mici lucruri ale voii Domnului, ci se trimite la taine mari, precum s-a trimis și la taina întrupării lui Dumnezeu.

Titlul de arhanghel îl are din buna vestire cea de bucurie, pe care a adus-o Preacuratei Fecioare și a bucurat-o, iar printr-însa a bucurat și toată făptura, nu numai pe cea de jos, dar și pe cea de sus. De aceea Sfântul Ioan Damaschin cântă astfel: “Cele cerești cu dragoste s-au vestit și cele pământești cu cutremur s-au înspăimântat, când preacuratul glas a venit la tine, de Dumnezeu Născătoare, pentru că veselie mare a răsărit amândurora, când cel fără de trup ți-a adus acea bucurie”.

Că Sfântul Arhanghel Gavriil este din rânduiala Serafimilor, ne adeverim de aici că “de scaunul neapropiatei slave dumnezeiești niciodată nu se apropie și mai aproape decât Serafimii nu dorește să fie”, după nemincinoasa mărturie a Sfântului Dionisie. Toate rânduielile au locurile lor, fiecare cu deosebita sa împărțire de la Dumnezeu, precum se scrie despre dânșii în luna noiembrie în a opta zi: “Unii aproape, alții mai departe. Numai singură ceata Serafimilor este mai aproape de Dumnezeu, mai mult decât toate”.

Căci grăiește Isaia: “Am văzut pe Domnul șezând pe scaun sus și preaînălțat și Serafimii cu șase aripi împrejurul Lui”. Dar de vreme ce Sfântul Arhanghel Gavriil este unul din cei șapte sfinți îngeri care stau mai aproape de Dumnezeu, este din rânduiala Serafimilor, al doilea între Serafimi. Că și Sfântul Andrei Criteanul arată că este din cei dintâi îngeri, zicând: “Unuia din cei dintâi îngeri, Dumnezeu îi poruncește să împlinească vestirea tainelor”.

Dacă este dintre cei dintâi, apoi este din cele șapte duhuri, care stau totdeauna înaintea lui Dumnezeu; iar dacă este din cele șapte duhuri, apoi este din Serafimi. Pentru că cine este mai întâi decât Serafimii între îngeri? Și cine este mai aproape de scaunul lui Dumnezeu, decât Serafimii? Deci serafim este Sfântul Gavriil, mai ales întru acea rânduială, lucru care și de aici este arătat: Că, pentru împlinirea poruncii marelui Dumnezeu, era trebuință să se trimită un mare înger. Iar întruparea Cuvântului este lucrul lui Dumnezeu prea mare, mai mult decât toate lucrurile Lui.

Deci, și la vestire s-a trimis cel mai mare decât toți îngerii, Sfântul Arhanghel Gavriil. Căci zice Sfântul Grigorie astfel: “La slujba aceea a bunei vestiri se cădea să vină cel mai cinstit înger, vestind pe Cel mai mare decât toți. Căci, precum a venit la Eva, amăgind-o, cel mai mare înger al întunericului, așa era cu cale, ca și la Preacurata Fecioară să vină, spre buna vestire, cel mai mare voievod al cereștii lumini. Și la Maria, care cu dragoste de serafim ardea către Dumnezeu, serafim se cădea să se trimită”.

Potrivit unor Sfinți Părinți, tot Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a adus vestea cea buna si Sfinților Părinți Ioachim si Ana, cum că vor naște o fata, pe Maica Domnului. Se mărturisește că tot el este cel care l-a însoțit pe Moise, în pustie, atunci când dreptul a scris Cartea Facerii. Tot el este cel mai de seama dintre toate cetele îngerești, el stând lângă Tronul lui Dumnezeu și ducând omului cele mai mari vesti dumnezeiești. A vestit în templu Sfântului Zaharia că soția lui va naște la bătrânețe pe Sfanțul Ioan Botezătorul. A dat nume Sfanțului Ioan Botezătorul.

A vestit păstorilor nașterea lui Hristos si a fost primul care a cântat: „Slava intru cei de sus lui Dumnezeu și pe pasant pace, intre oameni bunăvoie!” (Luca 2, 14). Sfanțul Arhanghel Gavriil a descoperit magilor taina întrupării. El a liniștit pe Iosif când voia să lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit să fugă în Egipt cu Pruncul și iarăși să se întoarcă în Nazaret.

 

Deci, pe acel voievod mai mare între îngeri, pe un serafim din cei șapte mai aproape de Dumnezeu, cel peste toată lumea arhanghel, pe cel ce bine a vestit mântuirea a toată lumea, să-l cinstim cu bună credință, cu multă evlavie, cu închinăciune cucernică, cu cântare și rugăciune, săvârșindu-i soborul cu bucurie. Apoi să-i mulțumim pentru marea lui facere de bine adusă neamului omenesc, pe care din început o făcea și o face, rugând pentru noi pe Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat. Iar noi toți, cu rugăciunile Sfântului Arhanghel Gavriil, să luăm iertare de păcate.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 40, 15, 37, 22, 16, 7

Publicitate

Loto 5/40: 23, 15, 18, 4, 17, 31

Joker: 1, 38, 24, 15, 42 + 10

Noroc: 1 9 1 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 6 7 0 1 9

Super Noroc: 1 5 5 3 4 7

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit Ziua Mondială a Bunătății între persoanele cu dizabilități de la Leorda

Publicat

Publicitate

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit la finele săptămânii ziua de 13 noiembrie, Ziua mondială a Bunătății, alături de rezidenții de la Centrul de îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sf. Daniel” de la Leorda.

După cum au explicat reprezentanții Penitenciarului Botoșani, pentru câteva ore, deținuții au uitat de zidurile unității și au semănat bunătate în inima celor care au mare nevoie de o mângâiere.

Aici au fost întâmpinați cu multă căldură indiferent de statutul lor, iar atmosfera nu i-a lăsat indiferenți.

Publicitate

Împreună au exersat compasiunea, altruismul și s-au pus în serviciul celor din centru, fără un câștig personal, dorind a dărui și a face bine dincolo de propria persoană. Au dat o mână de ajutor în gospodăria instituției și au socializat cu beneficiarii.

Interacțiunea i-a determinat să reconsidere greutatea pe care considerau că o resimt datorită încarcerării.

„Ne plângem noi câțiva ani, dar aici au un contract pe viață”, a declarat unul dintre participanți, impresionat de particularitățile celor aflați în grija centrului.

Publicitate

“Experiența trăită a avut un dublu rol, acela de a depune un efort conștient pentru a răspunde cu blândețe celor aflați în nevoie, dar mai ales de autoreflecție și conștientizare a propriilor priorități și valori.

Contrar stereotipurilor și cei din penitenciare au capacitatea de a fi buni, natura umană nelimitându-se doar la greșelile pe care le-au comis. Manifestarea empatie și a compasiunii pot fi acțiuni transformatoare, putând duce chiar la o schimbare profundă a perspectivei asupra vieții. Bunătatea nu costă nimic, dar înseamnă totul”, a transmis Penitenciarul Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”:Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending