Miercuri, polițiștii din Dorohoi au fost sesizați prin intermediul 112 de către un tânăr, de 29 ani, din municipiul Dorohoi, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în satul Broscăuți, ar fi fost amenințat, cu un pistol de către un bărbat.

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a stabilit faptul că în timp ce tânărul se afla cu un atelaj hipo pe drumul public, din satul Broscăuți, împreună cu cei șapte minori, ar fi fost amenințat cu un pistol neletal de către un bărbat, de 53 de ani, din aceeași localitate.

Polițiștii au identificat la locuința bărbatului două arme neletale pe care le-au ridicat în vederea continuării cercetărilor și expertizării.

Totodată, bărbatul nu este autorizat pentru a poseda arme.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunilor de amenințarea și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Joi, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 9 Vlăsinești au oprit pentru control, în localitatea Negreni, un tractor ce avea asamblat o remorcă, fără a avea montate plăcuțe cu numere de înmatriculare, condus de un bărbat, de 49 de ani, din comuna Știubeni.

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule iar atât tractorul, cât și remorca respectivă nu sunt înmatriculate sau înregistrate.

Totodată, bărbatul împreună cu alte patru persoane ar fi recoltat porumbul de pe suprafața de teren proprie și ar fi sustras porumbul situat pe terenul învecinat, ce aparține unei societăți, cantitatea totală de porumb recoltată fiind de circa 5.000 kg.

Mai mult decât atât, conducătorul ansamblului emana halenă alcoolică, context în care a fost testat cu aparatul etilometru din dotare, rezultând o concentrație de 0,21 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În vederea continuării cercetărilor, s-a procedat la indisponibilizarea tractorului și remorcii folosite la comiterea faptelor, precum și a cantității de porumb.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal pentru comiterea infracțiunilor de furt, conducerea unui vehicul fără permis de conducere și punerea în circulație a unui vehicul neînmatriculat.

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,1 s-a produs vineri dimineața, la ora 5:49, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 122,5 kilometri (km), în apropierea următoarelor orașe: 54 km nod-vest de Buzău, 59 km est de Brașov, 60 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 64 km nod-est de Ploiești, 70 km vest de Focșani și 92 km nord-est de Târgoviște.

În luna septembrie, în România s-au produs 11 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,3.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie în județul Buzău, respectiv pe 11 mai în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, în data de 16 septembrie. AGERPRES

Vara 2025, una dintre cele mai fierbinți din ultimii 30 de ani. Europa și România au înregistrat în acest an una dintre cele mai torride veri din ultimele trei decenii. Conform unei analize climatologice, publicată într-un articol de specialitate, august 2025 a fost a treia cea mai caldă lună august la nivel global, cu o temperatură medie de 16,6 grade Celsius, adică +0,49 grade Celsius peste media 1991–2020. În Europa, media lunară a fost de 19,46 grade Celsius, cu +0,3 grade Celsius peste normal.

Întregul sezon estival european din 2025 s-a poziționat pe locul patru în ierarhia celor mai fierbinți veri consemnate vreodată, cu o abatere pozitivă de +0,47 grade Celsius față de media 1991-2020.

„Datele ne arată nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record”, susține Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, într-un articol publicat pe infoclima.ro.

Potrivit acestuia, deși iulie 2025 nu a fost, în general, luna cu cele mai ridicate temperaturi medii la nivel local, abaterile față de media climatologică 1991–2020 au fost semnificative.

„În sudul și sud-vestul țării, anomaliile au depășit +2,5 grade Celsius, iar în orașe precum Craiova și București temperatura medie lunară a fost cu peste 2 grade Celsius mai ridicată decât normalul. Aceste rezultate evidențiază caracterul deosebit de cald al lunii iulie 2025 și ilustrează tendința recentă de accentuare a valurilor de căldură în contextul schimbărilor climatice.

Stresul termic accentuat, alături de fenomene extreme precum furtunile violente, au afectat întinse regiuni ale țării în această vară, semnalând tot mai clar efectele accelerate ale schimbărilor climatice asupra României. 14 iulie 2025 a fost cea mai caldă zi la nivel global din 2025”, mai precizează cercetătorul.

Stresul termic, impact semnificativ asupra sănătății

Vara din 2025 a adus temperaturi extreme și valuri de căldură persistente. „Odată cu aceste temperaturi intervine un factor important: stresul termic, deoarece acesta poate avea impact semnificativ asupra sănătății, productivității, economiei și afectează mai puternic persoanele vulnerabile din punct de vedere socio-economic” susține Bogdan Antonescu.

Acest fenomen apare când corpul uman nu mai poate menține temperatura internă normală din cauza căldurii excesive, forțând organismul să se suprasolicite prin mecanisme de răcire care pot duce de la disconfort și epuizare până la afecțiuni grave sau deces.

Riscurile sunt amplificate pentru grupurile vulnerabile – vârstnici, copii mici, persoane cu boli cronice și lucrători din aer liber – și cresc proporțional cu durata expunerii la căldura extremă.

În contextul verilor tot mai călduroase, stresul termic a evoluat de la o situație excepțională la o realitate frecventă în România.

Analiza bazată pe indicele UTCI (care măsoară stresul termic resimțit de organism) relevă tendințe îngrijorătoare:

• Intensificarea severității căldurii în ultimele opt decenii
• Sudul și sud-vestul României suportă cele mai mari poveri termice, cu sute de ore caniculare anual și o creștere de peste 15-20 de ore pe deceniu
• Distribuția geografică inegală: zonele montane rămân protejate, în timp ce câmpiile se confruntă cu risc termic tot mai mare
• Existența „punctelor fierbinți” unde populația este constant expusă unui stres termic peste media națională

„Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte profunde asupra sănătății publice în România.‍

Creșterea temperaturilor, intensificarea valurilor de căldură, extinderea arealului bolilor infecțioase și agravarea problemelor respiratorii, cardiovasculare și psihice conturează o criză medicală complexă”, mai susține cercetătorul.

sursa: infoclima.ro