Pe 19 septembrie 2025, la Parcul Științific și Tehnologic East European Border din Siret, a avut loc evenimentul „Masa rotundă aniversară – 25 de ani de cooperare transfrontalieră pe teritoriul Euroregiunii «Prutul de Sus»”. Manifestarea a fost organizată de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Suceava, în parteneriat cu Fundația de Caritate „Resurse și Inițiative Publice” din Cernăuți și cu sprijinul Primăriei orașului Siret.

Reprezentanți din România, Ucraina și Republica Moldova

La eveniment au participat autorități locale, reprezentanți ai ministerelor din România, oficiali din Ucraina și Republica Moldova, cadre universitare și membri ai societății civile. Din partea Consiliului Județean Botoșani au fost prezenți Lucian Diac-Milatinovici, administrator public, și Otilia Moruz, director executiv al Direcției de Dezvoltare și Promovare.

Delegația ucraineană a inclus șefi ai administrațiilor regionale din Cernăuți și Ivano-Frankivsk, iar Republica Moldova a fost reprezentată prin Agenția de Dezvoltare Nord. Printre invitați s-au aflat și Consulul General al României la Cernăuți, secretari de stat, directori de agenții de dezvoltare și reprezentanți ai camerelor de comerț.

Participanții au discutat despre rolul administrațiilor regionale în contextul actual geopolitic, evoluția Euroregiunii din perspectiva membrilor fondatori și dimensiunea economică a cooperării transfrontaliere. Un accent special a fost pus pe educație, inovare și pe sprijinirea mediului de afaceri prin camerele de comerț din cele trei țări.

Euroregiunea „Prutul de Sus” – un sfert de secol de proiecte comune

Creată în anul 2000, Euroregiunea reunește județele Botoșani și Suceava din România, regiunea Cernăuți din Ucraina și mai multe raioane din Republica Moldova. În cei 25 de ani de activitate, au fost implementate proiecte finanțate prin programe europene, în domenii variate: dezvoltare economică, infrastructură, protecția mediului, educație, sănătate și gestionarea situațiilor de urgență.

Marcarea a 25 de ani de activitate a oferit ocazia unei evaluări a rezultatelor și a stabilirii unor noi obiective. Autoritățile au subliniat rolul esențial al Euroregiunii „Prutul de Sus” în consolidarea stabilității la granițele Uniunii Europene și în sprijinirea proceselor de integrare europeană.

Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost chemată marți, 23 septembrie, la Parchetul General, pentru a fi audiată în calitate de suspect pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care lipsire de libertate, ultraj și promovarea în public a unor idei și doctrine legionare.

Potrivit citației, Diana Șoșoacă este acuzată de lipsire de libertate în mod ilegal (4 infracțiuni); promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (4 infracțiuni); negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia (prev. de art 6 alin.1 din OUG nr. 31 din 2002) și ultraj.

Procurorii i-au atras atenția acesteia că, dacă nu se prezintă la audieri, ar putea fi adusă cu mandat.

*** La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta.

‘E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot’, declara Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.

*** În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.

Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe Youtube și l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.

‘Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât ‘Trăiască Legiunea și Căpitanul’ care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!’, spunea Șoșoacă.

*** În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.

Astfel, pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: ‘Nimeni nu l-a egalat vreodată’. AGERPRES

O clădire istorică din Botoșani, aflată mult timp în stare nefuncțională, a prins din nou viață. Consiliul Județean Botoșani a recepționat lucrările de renovare a imobilului „Elena Doamna”, care va deveni sediul Serviciului Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor (SPCJEP).

Un sediu nou pentru servicii moderne

După investiții de peste 3,5 milioane de lei, spațiul va găzdui servicii destinate cetățenilor într-un mediu modern, bine dotat și cu costuri reduse de întreținere. Noul sediu promite condiții mai bune de lucru pentru angajați și o experiență mai plăcută pentru botoșănenii care vor apela la serviciile de evidență a persoanelor.

Lucrări ample, finanțare prin PNRR

Renovarea a durat din ianuarie 2024 până în iunie 2025 și a inclus consolidarea clădirii pentru a rezista la cutremure, recompartimentarea spațiilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, izolarea termică a fațadei, montarea unui nou acoperiș și a unor sisteme moderne de încălzire și apă caldă.

Pe lângă acestea, imobilul a fost dotat cu panouri fotovoltaice, instalații de iluminat eficiente, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, echipamente de siguranță antiincendiu și infrastructură pentru viitoare stații de încărcare a mașinilor electrice.

Proiectul a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Valul Renovării, valoarea nerambursabilă ridicându-se la aproape 4 milioane de lei, la care s-a adăugat contribuția Consiliului Județean Botoșani.

Siguranță, eficiență și costuri reduse

Noile intervenții asigură un nivel sporit de siguranță la cutremure, dar și o reducere semnificativă a consumului de energie și a emisiilor de CO2. Astfel, pe lângă economiile la întreținere, clădirea se aliniază standardelor europene pentru eficiență energetică și protecția mediului.

„Prin acest proiect, am reușit să transformăm o clădire veche într-un spațiu modern, deschis botoșănenilor, care vor beneficia de servicii la standarde europene”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean.

Până la finalul acestui an vor fi disponibile primele module ale noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), a anunțat vineri ministrul Sănătății, Alexadru Rogobete. Potrivit acestuia, modernizarea PIAS, un proiect finanţat prin PNRR, are o valoare de 100 de milioane de euro, scrie alba24.ro.

„Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit.

Astăzi, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese vitale rulează încă pe echipamente instalate începând cu anul 2002 – învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb. Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a declarat ministrul Sănătății.

Care sunt schimbările

Potrivit acestuia, odată cu noua platformă:

• dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
• biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
• dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
• istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.

„Primele module vor fi disponobile la finalul acestui an. Până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional. Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili.

Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic.

Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni.

Aceasta este forța noastră: o echipă unită, care știe că reforma se face prin fapte, nu prin vorbe.

Pacienții din România au dreptul la un sistem medical corect, sigur și modern. Și îl vor avea”, a mai transmis Alexandru Rogobete, pe pagina de Facebook.