Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfinții martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache

Publicat

Publicitate

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război. În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte! Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu. Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ninsorile opresc lucrările pe Transalpina: Redeschiderea drumului, amânată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Transalpina rămâne temporar închisă, după ce ninsorile recente au determinat autoritățile să suspende lucrările de redeschidere a unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România – DN 67C.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova a anunțat luni că operațiunile de curățare și reabilitare au fost întrerupte din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din zonă.

Lucrările pentru redeschiderea circulației între Rânca și Obârșia Lotrului, suspendate din cauza condițiilor meteo

Stratul de zăpadă proaspăt depus între Rânca și Obârșia Lotrului face imposibilă continuarea în condiții de siguranță a lucrărilor pentru redeschiderea circulației rutiere pe DN 67C – Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului.

„Lucrările de punere în siguranță în vederea redeschiderii circulației rutiere se suspendă până când condițiile meteo permit efectuarea lucrărilor în siguranță”, a transmis DRDP Craiova luni, într-o postare pe Facebook.

 

Transalpina, cunoscută și sub denumirea de Drumul Național 67C sau „Drumul Regelui”, este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă de 2.145 metri în Pasul Urdele.

Publicitate

În fiecare an, redeschiderea acestui drum montan reprezintă o provocare pentru drumari, fiind direct dependentă de condițiile meteorologice din zonă.

Citeste mai mult

Educație

„Nu e corect să evaluăm doar la două materii!”. Ce planuri are ministrul Educației pentru admiterea în liceu

Publicat

Publicitate

Ministrul Educației, Daniel David, susține că nu este corect ca la Evaluarea națională de la clasa a VIII-a să fie doar două materii, atât timp cât elevilor li se cer mai multe competențe.

Fiindcă întrebarea e: și cu celelalte competențe cheie ce facem?! Ele nu au nevoie de niște valori standardizate, ca să știm – le-au asimilat copiii, nu le-au asimilat, să știm cum se compară o școală cu o altă școală, să știm cum se comportă profesorii?! (…). Și atunci corect este să evaluăm toate competențele cheie.

Acum este o discuție, că am fost surprinși de mișcarea pe care a făcut-o Comisia Europeană la început de an, că ați văzut că au discutat despre faptul că cele opt competențe-cheie ar trebui cumva minimal să fie reduse la cinci ‘basic skills’, adică cinci competențele focalizate pe abilități’, a declarat Daniel David, potrivit Agerpres.

Admiterea la liceu: metodologie de ocupare a locurilor

El a spus că ia în calcul și o metodologie pentru ocuparea locurilor în licee.

„Sunt de acord și vreau să păstrez ideea bună din lege (…) ca măcar până la 50% din locurile pe care le avem la licee să poată să fie ocupate printr-un examen organizat de licee. Sigur, aici va trebui să fim atenți la ce metodologie facem, ca să avem niște standarde prin care să nu devină un business foarte personal al unor unități școlare. Cred că este un lucru important. În același timp, cred că trebuie să vină după examenul național. (…)

Poate cineva în ziua respectivă chiar a avut o zi proastă când dă examenul național. Poate e foarte bun la Biologie și Chimie și pur și simplu la Matematică și Limba și literatura română, ca urmare a unei zile proaste, ne-am trezit că are o notă foarte mică. I-ai omorât orice șansă de a merge la un liceu bun, într-o zonă de Științe.

El poate fi foarte, foarte bine pregătit pe acele componente. Deci, aș lăsa-o, dar după o metodologie în care să controlăm, ca să spun așa, arbitrariul și lucrurile incorecte care pot să apară”, a explicat ministrul Educației.

Publicitate

Tot ca ”principiu”, a arătat el, ar descentraliza și mai mult spre licee și spre specializări chiar, ca să acorde ponderi diferite pentru disciplinele care vor intra în Evaluarea națională.

”Din nou mi se pare că personalizăm bine educația dacă facem acest lucru. Eu am avut o problemă de la început cu acest examen de clasa VIII-a, pentru că este nenatural într-un sistem obligatoriu. Adică, când noi știm că învățământul obligatoriu va merge până la nivel de liceu, tu să faci un examen atât de greu, complicat, pe două materii, care după aceea să marcheze traiectoria de viață a copilului, cred că este incorect”, a transmis ministrul Educației.

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidențiale2025: Nicușor Dan spune că ar putea depune jurământul în fața Parlamentului lunea viitoare

Publicat

Publicitate

Președintele ales, Nicușor Dan, a afirmat că ar putea depune jurământul în fața Parlamentului lunea viitoare, în condițiile în care Curtea Constituțională urmează să valideze joi rezultatul alegerilor prezidențiale.

‘Dacă nu se întâmplă nimic extraordinar, o să fie o ședință a Curții Constituționale joi, la amiază, în care se validează alegerile și jurământul se depune în fața Parlamentului, foarte probabil, luni, la amiază’, a declarat Nicușor Dan, luni, pentru B1 Tv.

El a spus că ar putea efectua prima vizită externă la Bruxelles. ‘Chișinău, Bruxelles sau Washington. Probabil că Bruxelles’, a menționat Nicușor Dan.

Președintele ales i-a indicat pe Valentin Naumescu, Corneliu Bjola, Iulian Fota drept posibili consilieri în domeniul politicii externe.

‘Am lucrat cu niște oameni care m-au ajutat pe viziunea pe politică externă. În măsura în care dumnealor vor dori să se implice, cu mare plăcere. (…) Domnul Naumescu, domnul Bjola, domnul Fota’, a explicat el.

Nicușor Dan a reiterat că unul dintre obiectivele sale va fi clarificarea responsabilităților pentru modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.

Publicitate

‘Ce s-a întâmplat la alegerile din noiembrie a fost un eșec și, ca președinte, vreau să lămurim cât de repede și cât mai temeinic chestiunea asta, pentru că nu e normal ca după șase luni, din noiembrie, să știm doar că avem un om de afaceri care a dat un milion de euro către niște influenceri. Cam acesta este rezultatul. Ca președinte voi încerca să clarific responsabilitățile pe ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie’, a transmis Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

FOTO: „Diferiți, dar egali”: Mobilitate de învățare pentru profesori la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești

Publicat

Publicitate

În perioada 12 -16 mai 2025, la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești a avut loc cea de-a treia mobilitate din cadrul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali”, o mobilitate de învățare pentru profesorii din cele patru școli partenere: Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești – ROMÂNIA; OU „Sv. sv. Kiril i Metodiy“ – BULGARIA; OOU Petar Pop Arsov – MACEDONIA DE NORD și Canakkale Provincial National Education Directorate – TURCIA.

În cele cinci zile petrecute în România, școlile partenere din cadrul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali” au participat la numeroase activități și workshop-uri în vederea dezvoltării unor competențe civice, sociale, a unor abilități de cooperare, de integrare, de învățare a obiceiurilor și tradițiilor celorlalți. Astfel, cei zece profesori prezenți la unitatea de învățământ din România au descoperit tradițiile populare românești, au participat la activități ce au presupus incluziunea, diversitatea culturală și multiculturalism, toate fiind realizate cu scopul de a fi aplicate în școlile partenere pentru a atinge obiectivul combaterii abandonului școlar, a prevenirii eșecului școlar și pentru a elimina barierele sociale, etnice și de orice altă formă de discriminare.

Programul mobilității a cuprins următoarele activități:

  1. Ziua 1: deschiderea mobilității (la care au participat inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, prof. Bogdan Suruciuc, inspector – prof. Sandu Liliana Cristina și primarul comunei Albești – Cristian Câmpanu); vizitarea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești; participarea la workshop-ul pe tema incluziunii „Include-mă în viața ta!”; vizitarea Primăriei Albești și participarea la o masă rotundă pe tema educației și a sistemului de învățământ din școlile partenere în proiect.
  2. Ziua 2: Plantarea copacului prieteniei – simbolul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali”; participarea la workshop-ul realizat în parteneriat cu părinții (vizitarea afacerilor locale ale părinților); participarea la workshop-ul pe tema diversității culturale „Încondeierea ouălor. Tradiție de zeci de ani” la Muzeul de Etnografie din Trușești.
  3. Ziua 3: Vizitarea orașului Iași. Descoperirea unor obiective turistice și culturale reprezentative pentru zona Moldovei: Palatul Culturii; Biserica Sfinții Trei Ierarhi; Biserica Sf. Nicolae Domnesc; Teatrul „Vasile Alecsandri”; Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Sala Pașilor Pierduți.
  4. Ziua 4: Pe urmele lui Mihai Eminescu: activități culturale care au presupus vizitarea Bisericii Uspenia (unde a fost botezat poetul); vizitarea Casei Memoriale „Mihai Eminescu” din Ipotești; vizitarea Muzeului din Ipotești și drumeție spre „lacul cu nuferi”; cina tradițională.
  5. Ziua 5: participarea la workshop-ul „Uniți prin diversitate!” – realizarea unei capsule a timpului în care fiecare țară parteneră a transmis un mesaj care va rămâne pentru eternitate; ceremonia de decernare a certificatelor; încheierea mobilității.
  6. Proiectul Erasmus + „Diferiți, dar egali”, un proiect de Educație școlară, KA2, parteneriate la scară mică, nr. ref. 2023-2-RO01-KA210-SCH-000177472, a fost implementat în școlile partenere încă din mai 2024, având ca obiective: creșterea gradului de participare a elevilor la activitatea școlară din instituțiile partenere; dezvoltarea comportamentului responsabil al comunităților școlare în raport cu egalitatea de șanse; cultivarea unei relații mai bune între părinți și școli prin inițierea unui număr sporit de activități comune școală-familie-comunitate: activități de consiliere parentală, programe educaționale dezvoltate în școlile partenere și scăderea discriminării elevilor vulnerabili din școlile partenere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending