Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfinții martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache

Publicat

Publicitate

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război. În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte! Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu. Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 11 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 11 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 11 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1

Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10

Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6

Noroc: 7 4 8 3 6 7 8

Publicitate

Noroc Plus: 1 9 5 9 1 9

Super Noroc: 0 4 8 5 0 0

Citeste mai mult

Administratie

Impozitul pe proprietate în 2026: Guvernul Bolojan susține că fondurile din taxe și impozite rămân la bugetele locale

Publicat

Publicitate

Guvernul României a transmis duminică precizări oficiale privind majorările de taxe și impozite pe proprietate aplicabile în acest an. Executivul subliniază că sumele colectate din impozitele și taxele locale nu ajung la bugetul de stat, ci rămân integral la dispoziția bugetelor locale, relatează alba24.ro.

Clarificările vin pe fondul disputelor politice dintre PNL și PSD, subiectul destinației acestor fonduri fiind intens dezbătut în spațiul public în ultimele zile.

De exemplu, Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a spus că surplusul adunat din taxe va merge la nivel național. Guvernul a dezmințit însă oficial această informație.

Impozitul pe proprietate 2026: Precizări OFICIALE

Pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule),  biroul de presă al Guvernului face următoarele precizări:

Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?

  1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
  2. 2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
  3. 3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.

Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.

Publicitate

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.

Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.

Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.

Impozitul pe proprietate 2026: Contextul aprobării măsurilor

Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente.

Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională.

Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).

În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.

Care este impactul bugetar

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).

Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.

Impozitarea clădirilor și terenurilor

Modificări:

1. Actualizarea bazei de impozitare

• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.

• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.

• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;

• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;

• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;

3. Consolidarea rolului autorităților locale

• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:

  • stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
  • decide eventuale reduceri sau facilități;
  • adapta nivelul taxelor la specificul local.

Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe.

Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.

1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

  • până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
  • 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
  • 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
  • plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;

• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.

De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.

Impozitul pe proprietate 2026: Autovehiculele

Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³.

Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale.

Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.

În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.

Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite.

Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului.

Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.

În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (420)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

 Reţin din „nu striga niciodată ajutor” (Editura Humanitas”, 2020), volumul de versuri al lui Mircea Cărtărescu: „arunc pe foc / cuvinte mari / ce trosnesc tembele / de peste un secol /  imagini / comparaţii / parabole / alegorii // arunc pe foc / fasoane şi snobisme / întorsături de frază / remestecări / de vorbe deja mestecate / milioane de cărţi ce imită alte cărţi // arunc pe foc / izmeneala / ipocrizia / autorlâcul / le găseşti peste tot / ieftine / inflamabile”. Se pare că poetul Cărtărescu începe  să aibă alte păreri despre poezie şi cum trebuie scrisă aceasta;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, despre scrierea cu „â” din „a”: Unii cunoscuţi mă întreabă de ce scriu cu „â” din „a”. Scriu cu „â” din „a” pentru că există în România o lege care îmi cere (printre altele) să scriu cu „â” din „a”. Aşa cum îmi plătesc impozitul şi cum trec numai pe culoarea verde a semaforului, scriu cu „â” din „a”. Şi apoi regula instituită de Academia Română este o regulă bună. Se numără printre obligaţiile pe care eu le îndeplinesc cu convingere. Dacă n-ar fi existat, aş fi militat pentru impunerea ei. Scriind cu „â” din „a”  îi facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidenţiem latinitatea, într-un mod simplu şi direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte ţări. Orice inscripţie în limba română – de pe un pachet de ţigări, de pe frontispiciul unei ambasade – aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu „â” din „a”, că suntem latini,  şi nu slavi (aşa cum cred mulţi). Ca să nu mai vorbesc de ziare şi reviste, chiar şi de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărţi. Avantajul este imens iar efortul care ni se pretinde – minim. Dacă notarea unei vocale în două feluri ni se pare o corvoadă şi ne face să ne văicărim înseamnă  chiar că nu mai e nimic de sperat în România. Este obscur un afiş din care reiese că o formaţie de muzică va cinta.  În schimb, dacă scrie pe el că formaţia va canta , latinitatea limbii române este recognoscibilă chiar şi de către un ins necultivat, din orice ţară occidentală. Este rebarbativă sintagma flori de cimp, care apare eventual ca explicaţie la o ilustrată. Dar sintagma flori de camp o înţelege aproape oricine. În lume nu există cimpusuri universitare, ci campusuri universitare”;

Acelaşi Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, ne dă o informaţie de noutate absolută: „…prima poetă din istoria literaturii române a fost o călugăriţă, Xenia Iordachi Hagiu, de la mănăstirea Agapia. Un volum al ei de „Stihuri” – bazat pe un manuscris autograf din 1826 – a apărut la o editură din Republica Moldova, „Gunivas”, condusă de apreciatul editor Nicolae Guţanu. Cartea îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi privită cu încredere. Ediţia, îngrijită cu maximă rigoare de Eugenia Dima, cuprinde şi un studiu critic substanţial semnat de M. A. Ursu. Xenia Iordachi Hagiu îl proslăveşte, în versuri, pe Dumnezeu, dar nu mecanic, ci cu o emoţie autentică şi cu un dar rar întâlnit de a identifica divinitatea în darurile simple ale vieţii”;

 Haricleea Nicolau, în „Ramuri” nr. 12 din 2020,  scrie o cronică la filmul „Shirley”. Autoarea cronicii reţine un dialog din film: „Stanley: Pentru sufletul nostru, draga mea!  Shirley: „Nu există destul whisky în lume pentru asta!”;

Publicitate

Emil Cioran despre România: „Nu e mare lucru a iubi România din instinct; nu este un merit. Dar să o iubeşti după ce ai disperat total de destinul ei, îmi pare totul.  Şi cine  n-a disperat de destinul României niciodată, acela n-a înţeles nimic din complexitatea acestei probleme şi acela nu va fi angajat nicicând profetic în destinul acestei ţări”;

Eugenia Sarvari, în „Apostrof” nr. 9 din 2020, publică un interviu cu regizorul Andrei Şerban. Reţin: 1. „Toate crizele (sanitară, economică, politică, socială, dar mai ales cea spirituală) se accentuează. Noi oamenii am distrus echilibrul planetei şi acum ori nu ştim, ori nu dorim sau nu avem puterea să-l restabilim. Mi se pare că de undeva de Sus ni s-a trimis un semnal de alarmă. Îl vom înţelege, îl vom lua în seamă? Sau vom continua să ne credem mari şi tari?”; 2. „Verticalitatea ne deosebeşte de animale şi, dacă nu ne folosim de ea, devenim o haită de lupi.  Din păcate, zilnic vedem cât de puţin ne amintim de verticalitate şi coborârea spre instinctul animal e vertiginoasă”; 3. „Îngerii ne fac semne de sus, dar pentru moment norii sunt prea grei ca să le percepem”;

Din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2020 reţin un poem al lui Nicolae Prelipceanu intitulat „Ia te uită umbra”Apreciez  modul de asociere a umbrei care, ca un pandant, formează împreună cu poetul o pereche simetrică: „credeam că umbra sunt tot eu / târându-mă pe urmele mele / şi eu însumi culcat pe pământul mut / umblu de mult timp pe aici şi mă mir / că umbra mea n-a obosit să mă tot urmeze / în halul acesta al ei / iar atunci când din oglinzile împrejmuitoare / îmi răspunde chipul unui necunoscut / privesc în jos / în spatele meu / şi văd că umbra e singura care nu s-a schimbat / / umbra singura fidelă fără dragoste / fără dureri fără suferinţe fără patrie / era să zic vai fără de moarte dar tac / ea mereu tânără sau bătrână da la-nceput / depinde numai unde eşti atunci când o vezi / ultima dată”;

Am citit un articol  despre Claude Hagege, recunoscut lingvist francez, unul care ştie regulile câtorva sute de idiomuri şi stăpâneşte foarte bine 10 limbi.  Redau câteva puncte de vedere  faţă de limba engleză: 1. se opune folosirii excesive (şi exclusive) a englezei în comunitatea politică şi ştiinţifică internaţională; 2. pledează pentru menţinerea în comunicare a cât mai multor limbi; 3. crede că bogăţia Europei constă în diversitatea limbilor ei; 4. în fapt el nu luptă contra limbii engleze, el se bate pentru diversitate;

Mircea Deaca, în „Cultura” nr. 13 din 2012, prezintă câteva  caracteristici ale modernismului: 1. „propune un clivaj şi o tensiune între trecut şi prezent. Trecutul ar fi  modul transparent direct referenţial al discursului clasic pe care discursul modern îl anulează”; 2. „locul obiectului e gol, iar jocul social şi estetic e organizat în jurul unui gol”; 3. „este o reformulare a structuralismului unde orice element de semnificaţie se defineşte în interiorul sistemului de o manieră negativă”; 4. „trăieşte drama sciziunii dintre sistemul de reprezentare (semnificantul sau sistemul de expresie) şi obiectul la care face referinţă (semnificatul) de o manieră tragică, individul şi condiţia umană  sunt supuse acestui divorţ fundamental”; 5. „accesul către obiect, către real sau către metafizică este interzis de însuşi sistemul de reprezentare”;

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Teologul Petru Purice, hirotonit diacon pe seama Mănăstirii Zosin de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc un eveniment deosebit pentru comunitatea locală: sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, realizări care încununează eforturile credincioșilor și ale păstorilor lor sufletești.

Momentul de bucurie duhovnicească a fost sporit de oficierea Sfintei Liturghii arhierești de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și protopopul Petru Fercal.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a săvârșit hirotonia intru diacon a teologului Petru Purice, pe seama Mănăstirii Zosin, un moment de profundă încărcătură spirituală atât pentru cel hirotonit, cât și pentru întreaga obște monahală și comunitatea prezentă.

Prin punerea mâinilor arhierești și prin lucrarea harului Duhului Sfânt, noul diacon a fost rânduit spre slujire în Biserica lui Hristos, răspunzând cu smerenie și ascultare chemării la slujirea altarului. Evenimentul a fost primit cu bucurie de credincioșii prezenți, care au înălțat rugăciuni pentru întărirea și sporirea în slujire a noului diacon.

La final, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța slujirii jertfelnice în Biserică, precum și rolul clopotului ca glas chemat la rugăciune și comuniune, care va răsuna de acum înainte peste satul Coșula, adunându-i pe credincioși la sfintele slujbe.

FOTO: Ștefan Achițenei

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending