Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfinții martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război. În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare. Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare. În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte! Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu. Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

acum 5 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

acum 5 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: În prag de Crăciun, o femeie de 80 de ani, din Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu

Publicat

acum 6 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

În prag de Crăciun, o femeie, în vârstă de 80 de ani, din localitatea Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu. Evenimentul s-a produs în această după-amiază. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate. Când s-a produs incendiul, femeia era în imobil, împreună cu fiul ei. Au simțit miros de fum, au ieșit din locuință și au sunat după ajutor.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hudești. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪️nu supraîncălziți soba;
✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
✔️stingeți focul pe timpul nopții;
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cetele de colindători au adus la sediul PSD Botoșani magia datinilor și obiceiurilor de iarnă

Publicat

acum 6 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

Tradiția continuă! Sute de urători și colindători din întregul județ au venit cu sufletele pline de bucurie să vestească Nașterea Domnului și să aducă toate urările de un nou an bun social-democraților botoșăneni.

Parcarea din fața sediului PSD Botoșani s-a transformat, duminică, într-o veritabilă scenă, unde cetele de colindători și urători au prezentat cele mai frumoase datini și obiceiuri de iarnă de la noi din județ. Fiecare grup și-a reprezentat cu mândrie locul său de baștină și a adus cu sine o părticică din magia sărbătorilor, păstrând cu sfințenie tradițiile strămoșești.

Gazde primitoare, social-democrații botoșăneni au așteptat aceste momente cu mare drag. Și, așa cum e datina străbună, Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, Alexandra Huțu, secretarul executiv al PSD Botoșani, vicepreședinți ai organizației județene, primari, consilieri județeni și locali, directori, inspectori școlari și membri social-democrați botoșăneni i-au primit pe toți cu inima deschisă, cu pâine și sare, cu vin și cozonac, cu sărmăluțe și alte gustări specifice zilelor de sărbătoare.

„Suntem recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire prețioasă și o transmit mai departe, din generație în generație. Obiceiurile și datinile străbune sunt legătura noastră cu trecutul, dar și cu viitorul, o punte între generații care nu se va rupe niciodată. Aceste tradiții, unice în întreaga lume, pe care noi, botoșănenii, le păstrăm cu mândrie în suflet, sunt o comoară de neprețuit, sunt ceea ce ne face să rămânem uniți. Fiecare an în care suntem alături de acești minunați urători este o sărbătoare a moștenirii noastre și un angajament de a face totul pentru a păstra vii tradițiile noastre care ne definesc ca neam”, a fost mesajul emoționant al social-democraților botoșăneni.

Au urat de bine, sănătate și belșug: Căiuții de la Albești, Ansamblul „Cununa” (Bălușeni), Ansamblul Folcloric „Dor de Plaiuri Corlătene” (Corlăteni), Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” (Corni), Ansamblul „Bujorelul” Coșula, Colindătorii „Mugurașii” și Grupul Oneaga (Cristești), Ansamblul Folcloric „Doina Holmului” (Frumușica), Ansamblul Folcloric „Floare Albastră” (Gorbănești,) Ansamblul Folcloric „Zorile” (Havârna), „Căiuții Albaștri” (Hlipiceni), Ansamblul Folcloric „Moștenitorii de la Prut” (Manoleasa), Ansamblul Folcloric „Cununița” Prăjeni, Ansamblul Folcloric „Doina Costeștilor” (Răchiți), Ansamblul Folcloric Santa Mare, Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului” (Știubieni), Ansamblul Folcloric „Todireanca” (Todireni), Ansamblul Folcloric „Tudoreanca” (Tudora), Ansamblul Folcloric „Viișorenii” (Viișoara) și Ansamblul Folcloric „Hora” (Vlăsinești).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending