Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfinții Cuvioși Neofit și Meletie de da Mănăstirea Stânişoara

Publicat

Publicitate

În munţii din preajma Mănăstirii Cozia, aflată pe valea Oltului, s-au nevoit mulţi sihaștri iubitori de Dumnezeu, atât înainte de zidirea sfântului locaş de către fericitul întru pomenire domnitor Mircea cel Bătrân al Ţării Româneşti, cât şi după aceea.

Printre cei mai cunoscuţi pustnici ai locului au fost cei şase monahi de la Cozia care, în preajma anului 1600, s¬au retras dincolo de Olt. Dintre ei cunoaştem cu numele pe Cuvioşii Daniil duhovnicul şi Misail, ucenicul său, care s-au aşezat la poalele Muntelui Cozia şi au întemeiat Schitul Turnu, precum şi pe Cuvioşii Neofit şi Meletie, pe care îi prăznuim astăzi. Ei au sihăstrit în Muntele numit Sălbaticul, iar ucenicii lor au întemeiat Schitul Stânişoara.
Sfântul Cuvios Neofit s-a născut în secolul al 16-lea din părinţi creştini ortodocşi, cu frică de Dumnezeu şi cu evlavie sfântă.

De tânăr a primit chipul îngeresc al călugăriei în Mănăstirea Cozia şi, după mai mulţi ani de ascultare smerită în obşte, dorind viaţă desăvârşită, a primit binecuvântarea stareţului său să meargă în pustnicie. Astfel, şi-a săpat o chilie în partea de apus a muntelui numit Sălbaticul şi acolo s-a nevoit singur în aspre osteneli şi în neîncetată rugăciune, primind după o vreme tunderea în marea schimă călugărească. Toată săptămâna postea şi se ruga în peşteră, iar din când în când, în Duminici şi sărbători, cobora la sihăstria de la Turnu, se spovedea la Cuviosul Daniil duhovnicul, apoi, la Sfânta Liturghie, se împărtăşea cu Sfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului nostru Hristos. Fiind lucrător încercat al rugăciunii neîncetate, acest fericit, mare nevoitor şi iubitor de Dumnezeu, după ce s-a dăruit cu totul vieţii pustniceşti şi a ajuns pe înalte trepte de sfinţenie, a primit de la Duhul Sfânt darul lacrimilor şi al mijlocirii pentru întreaga lume.

După 30 de ani, trăiţi în sălbăticia locurilor, unde a suferit asprimea iernilor „în sărăcie şi golătate”, răbdând grele ispite de la diavoli, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului acolo în peşteră, neştiut de nimeni. Trupul său răposat a fost descoperit de un călugăr de la Mănăstirea Cozia, care era rânduit să ducă mâncare pustnicilor. El a luat trupul Sfântului şi l-a adus la mănăstire să-l îngroape. Dar noaptea fericitul Neofit i s-a arătat în vis şi l¬a certat, poruncindu-i să-i ducă trupul înapoi în peşteră.

Tot în această noapte Cuviosul s-a arătat şi stareţului, îndemnându-l să aşeze la locul său de nevoinţă sfântul său trup. A doua zi de dimineaţă, călugărul a luat cinstitul trup al Cuviosului şi, împreună cu un alt monah, le-a dus în peştera lui, în muntele Sălbaticul. Ajungând aici, unul dintre călugări, supărat de osteneala pe care o făcuse, a zis: „Cu urşii ai trăit, cu urşii să rămâi!”. Pentru aceste vorbe lipsite de evlavie a fost însă pedepsit îndată, întorcându-i-se capul spre spate. Atunci, cu vaiete mari a coborât la mănăstire, mărturisindu-şi păcatul. Părinţii, împreună cu stareţul mănăstirii, s-au rugat Cuviosului Neofit să ierte pe cel păcătos şi acesta s-a vindecat îndată. În felul acesta a preamărit Dumnezeu pe plăcutul său, arătându-l înaintea tuturor făcător de minuni şi tămăduitor. Vestea aceasta s-a răspândit curând, mai ales în satele de prin apropiere, încât mulţi credincioşi îşi îndreptau paşii spre peştera lui unde se închinau şi primeau mângâiere sufletească şi vindecare de boli. Moaştele Sfântului Neofit se păstrează astăzi în biserica Mănăstirii Stânişoara, unde mulţime de binecredincioşi creştini primesc ajutor, fiind izbăviţi de patimi sufleteşti, de necazuri şi de boli, iar peştera unde s-a nevoit Cuviosul este şi astăzi loc de pelerinaj.

Sfântul Cuvios Meletie a trăit în sihăstria Stânişoarei la cumpăna veacurilor al 16-lea şi al 17-lea. Era de loc dintr-un sat aflat în preajma Mănăstirii Cozia, unde a şi intrat ca vieţuitor din fragedă vârstă. Aici s-a nevoit în post şi rugăciune până în ziua în care, la rugăminţile lui, stareţul său i-a dat binecuvântare să meargă la părinţii sihaştrii şi să se nevoiască dincolo de Olt. Cuviosul şi-a săpat o peşteră în partea de sud a Muntelui Sălbaticul, munte în care se nevoia şi pustnicul Neofit. Acolo a rămas fericitul, a primit marea schimă şi s-a ostenit vreme de peste 40 de ani, slăvind neîncetat pe Dumnezeu şi păzindu-şi mintea curată de cugetele cele rele. Ostenelile lui erau nenumărate: lacrimi, suspine, metanii, postiri, privegheri şi lupte împotriva duhurilor necurate. Şase zile se nevoia în chilia pe care şi-o săpase în peşteră, iar duminica mergea la Cuviosul Daniil, duhovnicul de la Turnu, şi primea Sfânta Împărtăşanie.

Publicitate

Zilnic îşi aducea apă cu ulciorul de departe, ca să se ostenească mai mult şi, în acelaşi timp, să se roage şi mai mult. La bătrâneţe, însă, nemaiputând coborî din peşteră cale îndepărtată, s-a rugat lui Dumnezeu şi prin grija Maicii Domnului a izvorât un izvor de apă chiar înaintea peşterii sale, care curge şi astăzi, fiind numit „izvorul lui Meletie”. Astfel, Dumnezeu l-a slăvit prin darul minunilor, al tămăduirilor şi al mângâierii sufletelor întristate, încât Cuviosul a ajuns să fie cunoscut pentru sfinţenia sa. După îndelungate nevoinţe, ajungând la adânci bătrâneţi, şi-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu. O parte din cinstitele sale moaşte, care au odihnit vreme îndelungată în peşteră, au fost mai târziu împărţite de credincioşi, iar peştera este loc de închinare.

Viaţa şi nevoinţele Cuvioşilor Neofit şi Meletie îi arată a fi preamăriţi de Duhul Sfânt şi moştenitori ai Împărăţiei cerurilor, ca purtători de daruri duhovniceşti şi rugători înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a canonizat în anul 2016, rânduindu-le zi de pomenire la data de 3 septembrie.
Sf. cuvioși Neofit și Meletie, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Depozit de furaje incendiat de mână criminală, la Mihălășeni! Zece tone de fân s-au făcut scrum

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent s-a produs, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Păun. Un depozit de furaje a fost cuprins de flăcări. Alarma a fost dată puțin după ora 21:00.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii militari de la Garda de Intervenție Ștefănești, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Mihălășeni, cu două autospeciale de stingere. Aceștia au constatat că ardeau peste zece baloți de fân și au intervenit rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la un alt depozit de furaje, dar și la casă.

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a acționat mai bine de două ore.
Misiunea pompierilor a fost una de durată, deoarece trebuia verificat fiecare metru pătrat pentru a elimina riscul de reaprindere.

Au ars aproximativ zece tone de fân.
Au fost protejate de foc casa și un alt depozit de furaje.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind acțiunea intenționată. Cazul a rămas în atenția Poliției.

Pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Publicitate

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic

Publicat

Publicitate

Cuvioasa Teodora s-a născut în anul 812, în cetatea Eghina din Grecia. Mama ei a murit la puțin timp după naștere, fapt pentru care tatăl ei, fiind bătrân, a încredințat-o nașei sale pentru a o crește, iar el s-a călugărit. Astfel, Teodora a crescut în duhul înțelepciunii și al fricii de Dumnezeu. Încă de la o vârstă fragedă, a fost logodită cu unul din cei mai de vază tineri de pe insulă. Cu ocazia invaziei piraților sarazini, fratele ei a fost omorât, iar Teodora, dimpreună cu familia sa, s-a refugiat în Tesalonic.

Odată ajunsă la vârsta majoratului, s-a căsătorit cu logodnicul ei, apoi a născut o fată pe care au numit-o Theopisti. Câțiva ani mai târziu, a mai adus pe lume încă doi copii, care însă au murit la scurt timp după naștere. Cu toate acestea, Teodora a găsit puterea de a trece peste acest mare necaz, mângâindu-l în același timp și pe soțul ei, căruia i-a propus s-o închine Domnului pe fiica Theopísti – care avea deja șase ani – la Mănăstirea Sfântului Luca. După moartea soțului ei, a luat hotărârea de a părăsi cele lumești, cerând să fie închinoviată la mănăstirea Sfântul Ștefan. Stareța acestei mănăstiri era o rudă de-a sa, Ana, care suferise de pe urma apărării sfintelor icoane.

Temându-se că nu cumva tânăra văduvă să cedeze ușor și să se întoarcă în lume încă de la primele încercări mai grele, stareța Ana a ezitat s-o primească, dar până la urmă, însă, s-a înduplecat. Încă de la început, a supus-o la cele mai grele încercări, pentru a vedea dacă va rămâne neclintită în decizia sa. Teodora s-a dovedit a fi nu numai fermă în decizia luată, ci și foarte disciplinată și harnică, nevoindu-se din greu să dobândească virtuțile monahale. Se distingea mai ales datorită ascultării totale și ferme față de stareță, dar și față de celelalte surori, cărora le slujea fără să cârtească, asumându-și cele mai grele și înjositoare munci. Cu ajutorul desei spovedanii, alunga orice gând vrăjmaș care o îndemna să se întoarcă în lume și, gândindu-se la chinurile iadului, se considera pe sine cea mai netrebnică dintre toate surorile mănăstirii.

După ce a adormit stareța mănăstirii Sfântul Luca, cea care o primise în comunitate, Theopísti s-a mutat la mănăstirea Sfântul Ștefan, unde împărțea aceeași chilie cu mama sa după trup. Atunci vrăjmașul a profitat de ocazie și a reaprins în inima Teodorei sentimentele de mamă. Stareța Ana și-a dat seama că e vorba despre o ispită care putea să le amăgească pe cele două călugărițe, îndepărtându-le de chemarea monahală. De aceea, într-o zi, pe când Teodora strângea hainele fiicei sale, stareța i-a zis pe un ton aspru: „Teodora, de ce te îngrijești atât de mult de fiica ta?”. Și, amintindu-i de cuvintele Mântuitorului, Care a zis: „cel care își iubește tatăl sau mama mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Iar cel care își iubește fiul sau fiica mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine” (Matei 10, 37), le-a interzis să mai vorbească una cu cealaltă.

Astfel, vreme de cincisprezece ani, Teodora și fiica ei nu și-au mai vorbit, păstrând cu sfințenie porunca stareței, deși continuau să trăiască în aceeași chilie, să lucreze și să mănânce împreună. Mai târziu, atunci când Teodora s-a îmbolnăvit grav, stareța, cedând rugăminților celorlalte monahii, a ridicat această interdicție și astfel, Teodora putea să vorbească liber cu fiica ei. Atunci mama și fiica au constatat că nu mai simțeau vreo afecțiune deosebită una față de cealaltă, în sensul apropierii pe care le-o conferea rudenia de sânge, ci se considerau una pe alta surori în Hristos, fără vreo altă implicație sentimentală, la fel ca toate surorile din comunitatea monahală.

Când Teodora a împlinit vârsta de cincizeci și șase de ani, fiica sa, Theopísti, a fost desemnată de către arhiepiscopul Tesalonicului să-i urmeze la conducerea mănăstirii stareței Ana, care era foarte în vârstă și suferindă. Teodora, ajunsă fiică duhovnicească a fiicei sale de sânge, a dat dovadă de aceeași ascultare și devotament față de noua stareță. Mai mult decât atât: și-a asumat greaua ascultare de a o îngriji pe Ana, pe care boala o făcuse foarte dificilă. Împlinind vârsta de șaptezeci și cinci de ani, Teodora a fost scutită de orice slujire. Cu toate acestea, continua să slujească, cărând pe furiș ulcioare de apă pe sub mantie sau împletind funii din franjurile de lână rămase de la celelalte surori. Avea mereu în minte cuvântul apostolului Pavel: „cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce” (2 Tesaloniceni 3, 10).

Publicitate

Atunci când a adormit în pace (anul 892), în prezența întregii obști monahale, fața sa îmbătrânită și plină de riduri a strălucit, umplându-se de prospețime tinerească, iar o mireasmă cerească a umplut chilia sa. Mai târziu, uleiul din candela de la mormântul său a început să dea pe dinafară și să curgă din belșug, făcând minuni credincioșilor care se ungeau cu el. La fel și icoana ei, a izvorât mir frumos mirositor, motiv pentru care Cuvioasa Teodora a fost numită „Izvorâtoare de mir”, la fel ca Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Tesalonicului. În vremea cuceririi Tesalonicului (anul 1430), otomanii i-au spart sarcofagul și i-au sfâșiat sfintele moaște, care rămăseseră neputrezite.

Niște creștini evlavioși, însă, i-au adunat moaștele, care sunt cinstite cum se cuvine până în zilele noastre la mănăstirea unde a trăit sfânta, mănăstire care a primit numele ei – „Sfânta Teodora din Tesalonic”. În curtea mănăstirii se găseşte şi izvorul Sfintei Teodora, a cărui apă este cunoscută ca tămăduitoare.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Stâncești! O anexă s-a făcut scrum. Pompierii au limitat proporțiile distrugerilor

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în această seară, într-o gospodărie din localitatea Stâncești. O anexă a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

 

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță aparținând SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Mihai Eminescu. Aceștia au constatat faptul că anexa, cu o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați, ardea întotalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit aproape o oră.

 

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă recomandă:

 

Publicitate

▪️verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

 

▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

 

▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

 

▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

 

▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

 

ℹ️ De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

Pompierii botoșăneni au încheiat misiunea în Broșteni, localitatea suceveană greu încercată

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni și-au încheiat misiunea în sprijinul oamenilor din localitatea Broșteni, județul Suceava

Pompierii botoșăneni și-au încheiat, în această după-amiază, misiunea în sprijinul locuitorilor din Broșteni, afectați de inundații.

Timp de cinci zile, aceștia au evacuat apa și mâlul din 31 de case, anexe și gospodării, au îndepărtat aluviunile de pe străzile Neagra, Mihai Băcescu, Ion Grintescu și Mihai Lupescu și au curățat magazia farmaciei din localitate, pregătind-o pentru depozitarea rezervelor de medicamente. De asemenea, aceștia au făcut tot posibilul pentru a salva și bunurile oamenilor din locuințele și gospodăriile afectate de inundații.

Cei 15 pompieri din județul Botoșani s-au implicat și în distribuirea ajutoarelor către familiile afectate. Două persoane care aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost asistate de salvatorii botoșăneni. Aceștia au dus, în siguranță, acasă un bărbat rănit în timpul inundațiilor, recent externat din spital, care se deplasa cu dificultate.

Salvatorii botoșăneni nu au rămas indiferenți nici față de necuvântătoare. Câini înfometați, blocați printre ruine, au fost salvați și hrăniți.

Pe lângă înlăturarea efectelor inundațiilor, pompierii botoșăneni au oferit și suport emoțional oamenilor afectați, demonstrând empatie și solidaritate în momente dificile.

Publicitate

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență continuă să monitorizeze situația din zonă și colaborează cu autoritățile locale pentru a se asigura că toate măsurile necesare sunt implementate eficient în gestionarea situațiilor de urgență.

Informare preventivă

În fața manifestărilor extreme ale naturii, este esențial ca fiecare cetățean să cunoască măsurile de protecție și reacție, luate din timp. Pentru prevenirea inundațiilor, vă recomandăm:

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere pentru a permite evacuarea normală a apelor pluviale;

– nu aruncați deșeuri (peturi, ambalaje, resturi vegetale) în albiile râurilor, în șanțuri sau canale;

– în cazul creșterii nivelului apelor, evitați traversarea cursurilor de apă și îndepărtați-vă de maluri.

Vă reamintim că pe platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență – FII PREGĂTIT – găsiți ghiduri utile pentru protecția în cazul unor fenomene meteorologice extreme și alte situații de urgență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending