Când intră pensiile în august 2024. Este luna în care pensionarii vor primi și deciziile de recalculare, în vederea majorărilor din septembrie.În luna august, pensionarii din România își vor primi pensiile conform unui program specific, variind în funcție de modul de livrare – fie prin poștă, fie prin transfer bancar, scrie alba24.ro. Potrivit calendarului oficial, achitarea pensiilor prin poștă se face în intervalul 1 – 15 ale lunii, la domiciliul beneficiarilor.

Când intră pensiile în august 2024

Aproximativ 2,5 milioane de pensionari își primesc pensiile prin poștă, iar distribuirea va avea loc până în 10 august.

Conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), achitarea pensiilor pe carduri se face în jurul datei de 12 a fiecărei luni, dar nu mai târziu de data de 13 a fiecărei luni.

Cel mai probabil, banii vor începe să fie distribuiți din data de joi, 1 august, dar banii vor intra pe card sau vor fi aduși de poștași în termenele asumate.

Când vin deciziile de recalculare a pensiilor

În luna august pensionarii vor primi și deciziile de recalculare a pensiilor, în urma modificărilor recente ale legislației.

Se așteaptă ca aproximativ un milion de români să primească decizii de recalculare.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu a transmis că deciziile de recalculare a pensiilor vor ajunge în perioada 16 – 31 august la pensionari.

Potrivit acesteia, Casele Teritoriale de Pensi au început deja listarea deciziilor de pensionare. De asemenea, ministrul a adat asigurări că nici o pensie nu va scădea în urma recalculării.

Publicitate

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a stabilit în urmă cu două luni modelele deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii.

Ministrul Muncii a transmis că este „un formular cât mai simplu realizat de cei de la casa Naţională de Pensii, pentru ca fiecare pensionar să poată verifica uşor aceste date”.

La Tocileni, satul unde s-a născut Patriarhul Teoctist, comuna Stăuceni, judetul Botoșani, lângă casa parohială, parintele Marian Octavian Podut , împreună cu enoriașii, ridică o nouă biserică.

Duminica, 28 iulie, după ora 14, Preasfințitul Nichifor Botosaneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, alături de un sobor de preoti si diaconi, va săvârși slujba de sfințire la începutul lucrărilor.

Patriarhul Teoctist s-a născut în anul 1915 în satul Tocileni, județul Botoșani, din familia părinților Dumitru și Marghioala Arăpașu, primind la botez numele Teodor.

A intrat ca frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928, iar ulterior a viețuit la Mănăstirile Neamț și Cernica.

Este tuns în monahism la Mănăstirea Bistrița, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și este hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.

În anul 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care o absolvă cinci ani mai târziu. În perioada studenției, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

La data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). Concomitent cu aceste sarcini a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Iași. În data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de Episcop vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul, fiind instalat în data de 5 martie a aceluiași an.

În perioada petrecută în funcția de Episcop vicar patriarhal a fost numit și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Publicitate

Ales în demnitatea de Episcop la Arad, a fost instalat în data de 16 septembrie 1962, eparhie pe care a păstorit-o vreme de 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea). La 25 februarie 1973 a fost înscăunat în funcția de Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie).

Patru ani mai târziu, în 25 septembrie 1977, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, fiind întronizat în data 9 octombrie 1977. Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului.

Ca urmare a trecerii la cele veșnice a Patriarhului Iustin, în 31 iulie 1986, a devenit locțiitor de Patriarh, demnitate în care a și fost ales în data de 9 noiembrie a aceluiași an. O săptămână mai târziu, la 16 noiembrie 1986, a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

În timpul în care a păstorit Biserica Ortodoxă Română au existat numeroase schimbări sociale și civile, precum Revoluția din decembrie 1989 și schimbarea regimului politic.

După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.

Un studiu recent arată că o cantitate mare de grăsime pe brațe și pe burtă este legată de un risc crescut de demență și Parkinson, iar reducerea acestui exces, concomitent cu întărirea forței, poate proteja creierul, potrivit Yahoo Life. Există o legătura între grăsimea abdominală și sănătatea creierului. Studiul, derulat pe parcursul a nouă ani, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Neurology, este cea mai recentă cercetare care leagă grăsimea de pe burtă de bolile neurodegenerative, informează ADEVĂRUL.

În intervalul de cercetare, 8.224 din cele peste 412.000 de persoane urmărite în cadrul studiului au dezvoltat o formă de demență sau boala Parkinson (o altă afecțiune neurologică care poate provoca pierderi de memorie, precum și probleme ale funcțiilor motorii).

Dintre acestea, atât bărbații, cât și femeile cu mai multă grăsime pe burtă au fost cu 13% mai predispuși să dezvolte cele două afecțiuni distincte (care pot avea suprapuneri în simptome) comparativ cu cei care prezentau niveluri scăzute de grăsime în jurul taliei.

Deși creșterea riscului a fost similară la ambele sexe, bărbații au prezentat un risc mai mare de demență și boală Parkinson decât femeile.

Potrivit aceluiași studiu, grăsimea de pe brațe pare să fie și mai predictivă pentru dezvoltarea demenței.

Cercetătorii au constatat la persoanele cu niveluri ridicate de grăsime pe brațe un risc cu 18% mai mare de a fi diagnosticați cu Parkinson și Alzheimer sau o altă formă de demență.

Legătura dintre grăsimea corporală și sănătatea creierului

Acumularea de grăsime în zona abdomenului și brațelor pare să aibă un efect „otrăvitor” și „inflamator” asupra altor organe, inclusiv asupra sistemului cardiovascular și sănătății neurologice, ducând la un risc mai mare de boli degenerative, a explicat, pentru Yahoo Life autorul studiului, Huan Song, profesor de epidemiologie la Universitatea Sichuan din China.

Ca și alți oameni de știință, cercetătorul crede că nivelurile ridicate de grăsime, în special în jurul taliei, influențează indirect riscurile de demență.

„Obezitatea centrală, caracterizată prin exces de grăsime abdominală, este asociată cu sindromul metabolic, inflamația și rezistența la insulină, toate acestea contribuind la riscul de boli cardiovasculare și, în consecință, de boli neurodegenerative”, spune, pentru Yahoo Life, și Dr. Thomas Holland de la RUSH Institute for Healthy Aging.

Publicitate

Deși orice formă de obezitate vine la pachet cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, grăsimea de pe burtă este mai predictivă în ceea ce privește inflamația sistemică profundă.

„Localizarea grăsimii, în special în jurul abdomenului, indică o probabilitate mai mare de … complicații metabolice” care afectează sistemul cardiovascular și, în consecință, creierul, spune Thomas Holland.

Studiul a adus însă și vești bune, concluzionând că persoanele cu „forță musculară ridicată” au prezentat un risc cu 26% mai mic de a suferi de aceste boli neurodegenerative.

Reducerea grăsimii și dezvoltarea forței pot preveni boala Parkinson și demența

Forța de prindere, care s-a numărat printre factorii examinați în noul studiu, poate ajuta la prevenirea acestor boli.

„Forța musculară ajută la menținerea eficienței metabolice, la reducerea inflamației și la susținerea unei circulații sanguine sănătoase, care sunt factori de protecție împotriva bolilor neurodegenerative”, spune Holland.

Studiul sugerează că modificările simple pentru a reduce grăsimea de pe burtă și de pe brațe, îmbunătățind în același timp forța, pot contribui mult la reducerea riscurilor atât de demență, cât și de Parkinson.

Specialiștii recomandă o dietă echilibrată, cu ingrediente sănătoase – nuci, ulei de măsline extravirgin și pește precum somonul, frunze verzi bogate în antioxidanți și fructele de pădure – dar și exerciții fizice.

„Rutina ar trebui să includă exerciții cu greutăți de două până la trei ori pe săptămână pentru a dezvolta forța musculară, împreună cu exerciții de întindere și echilibru pentru a spori flexibilitatea și stabilitatea”, spune Holland.