Părintele Marin Octavian Poduț va fi înmormântat lângă biserica pe care abia începuse să o construiască. Familia a anunțat că trupul neînsuflețit a fostdepus la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni, județul Botoşani. Slujba de înmormântare va avea loc duminicǎ 12.01.2025 la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni.

„Cu nemărginită și profundǎ durere anunțǎm trecerea în neființă a celui care a fost preot paroh timp de 44 de ani al Parohiei Tocileni, Protopopiatul şi județul Botoșani, Poduț Marin Octavian, tatǎ şi soț devotat. Trupul neînsuflețit este depus la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni, județul Botoşani. Slujba de înmormântare va avea loc duminicǎ 12.01.2025 la Biserica din Tocileni, comuna Stăuceni”, este anunțul transmis de familia îndurerată.

Părintele Octavian Poduț a trecut la cele veșnice în noaptea de miercuri spre joi, în urma unui infarct.

Guvernul va stabili, în ședința de vineri, că ziua de 2 mai va fi liberă pentru bugetari. Astfel, aceștia vor avea o nouă minivacanță, în perioada 1 mai (joi) – 4 mai (duminică), scrie alba24.ro.

„Pentru personalul din sistemul bugetar, ziua de 2 mai 2025 se stabilește ca zi liberă”, potrivit proiectului de hotărâre de Guvern care figurează pe ordinea de zi a ședinței de vineri.

Potrivit documentului, pentru recuperarea zilei de muncă, instituțiile şi autoritățile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data 31 mai 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorități şi instituții publice.

„Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, se propune ca ziua de 2 mai 2025 să fie declarată zi liberă, întrucât aceasta se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală și perioadele de repaus săptămânal, conform legii”, se arată în Nota de fundamentare a hotărârii.

La capitolul impact social se menționează: „Prezentul proiect de act normativ are în vedere asigurarea unei utilizări mai eficiente a duratei timpului de muncă, precum și crearea de timp liber în vederea recuperării capacității de muncă pentru personalul instituțiilor și autorităților publice”.

Zile libere în 2025

Anul 2025 aduce pentru români 17 zile libere legale. Sunt șapte minivacanțe de care vor putea beneficia cel puțin bugetarii.

De asemenea, în cinci luni din 2025, respectiv februarie, martie, iulie, septembrie și octombrie, nu este prevăzută nicio zi liberă legală.

Zile libere 2025: ianuarie
1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou
2 ianuarie (joi) – Anul Nou
6 ianuarie (luni) – Boboteaza
7 ianuarie (marți) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (vineri) – Unirea Principatelor Române
Zile libere 2025: aprilie
18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
20 aprilie (duminică) – Prima zi de Paște
21 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Zile libere 2025: mai
1 mai (joi) – Ziua Muncii
Zile libere 2025: iunie
1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii
9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
Zile libere 2025: august
15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
Zile libere 2025: noiembrie
30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
Zile libere 2025: decembrie
1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
Minivacanțe în anul 2025
Pentru anul 2025 sunt planificate mai multe minivacanțe:

Minivacanță: 24-26 ianuarie (vineri-duminică)
Minivacanță: 18-21 aprilie (4 zile de Paște 2025)
Minivacanță: 1-4 mai (4 zile de Ziua Muncii)
Minivacanță: 7-9 iunie (3 zile de Rusalii 2025)
Minivacanță: 15-17 august (3 zile de Sfânta Maria)
Minivacanță: 30 noiembrie – 1 decembrie (3 zile de Ziua Națională)
Minivacanță: 25-28 decembrie (4 zile de Crăciun)

𝐃𝐮𝐞𝐥 𝐢̂𝐧 𝐭𝐫𝐞𝐢, (regia: Iura Luncașu) – un film românesc de epocă, 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐦𝐢𝐞𝐫𝐚̆ de vineri, 10  𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 , la Cinema Unirea.

Suntem în România anilor 1920. După ce a trăit câțiva ani în străinătate, tânărul Mihail (Florin Aioane) se întoarce în satul natal pentru a cere mâna Elenei, recent rămasă văduvă. Situația se complică atunci când în sat apare un alt pretendent.

Este un film cu replici de comedie, cu o distribuție de excepție și peisaje pitorești românești.

Regia

Iura Luncasu

Cu

Florin Aioanei, Maruca Baiasu, Andrei Mateiu.

Gen

Comedie ,Drama

Durata

93 minute

Rating

A.P.-12 – Acordul părinților pt. copiii sub 12 ani

Noul Cod silvic a fost publicat, joi, în Monitorul Oficial. „Nu mai vorbim doar despre lemn, ci și despre importanța pădurii pentru fiecare dintre noi, ca mediu de relaxare și de deconectare, ca aliat de încredere în lupta împotriva schimbărilor climatice”, afirmă ministrul Mediului, Mircea Fechet, scrie alba24.ro.

„Mă bucur că, după 15 ani, avem un nou Cod Silvic – elaborat prin PNRR, de un grup de profesioniști în domeniu, din care au făcut parte cadre universitare de la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov, Universitatea <Ștefan cel Mare> din Suceava și specialiști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură <Marin Drăcea>.

Codul Sivic este un document esențial pentru România care decurge din provocările majore legate de protecția pădurilor, gestionarea resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice și contribuie la conservarea unui patrimoniu natural valoros pentru viitoarele generații, la dezvoltarea economică a comunităților rurale și la îndeplinirea obiectivelor internaționale de protecție a mediului, prin gestionarea sustenabilă a pădurilor, prevenirea defrișărilor ilegale și protejarea biodiversității.

Astăzi nu mai vorbim doar despre lemn, ci și despre importanța pădurii pentru fiecare dintre noi, ca mediu de relaxare și de deconectare, ca aliat de încredere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci și de un sector economic, care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanța comercială a României”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Prevederi din noul Cod Silvic

Printre noile prevederi din noul Cod silvic se numără:

• accesul liber pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară,
• confiscarea mijlocului de transport pentru cei care transportă 20% sau cel puțin 5 mc de lemn fără acte,
• interzicerea activităților economice în domeniul silvic pentru personalul din autorități și din administrațiile silvice până la rudele de gradul II,
• interzicerea tăierilor la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, inclusiv în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e pădure)
• împădurirea de către stat a terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar.

De asemenea, este asigurat cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora, și introduce un concept nou – „insulele de îmbătrânire”- care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alte măsuri cuprinse în noul Cod silvic

• Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare.
• Este reglementat totodată sistemul de sancţiuni penale.
• Noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
• Înfiinţarea Registrului Forestier Naţional (RFN) pentru evidenţa exploataţiilor forestiere.
• Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere.
• Se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România.â
• Se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori.
• Se introduce termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite.