Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum

Publicat

Publicitate

În momentul ocupării tronului Imperiului roman de către Iulian Apostatul (361-363), la conducerea armatei şi în administraţie erau demnitari creştini. Pe aceştia Iulian i-a înlocuit cu păgâni şi Ie-a dat poruncă să reintroducă practicile păgâne, să refacă templele şi să reia cultul zeilor. Creştinii s-au împotrivit unor asemenea măsuri, mulţi primind cununa muceniciei. Printre aceştia se număra şi Sfântul Emilian, fiul unor oameni de familie bună şi cu stare (tatăl său Sabbatianus era prefectul cetăţii Durostor).

Pentru a cerceta populaţia Durostorului, în legătură cu noile rânduieli, a venit aici vicarul Capitolinus, un adorator înfocat al idolilor. Constatând că populaţia „se închină zeilor şi le aduce jertfe cu toata cinstirea”, a poruncit să se organizeze ospăţ mare şi a chemat toate căpeteniile sale. Dar în timp ce ei se veseleau la petrecere, tânărul Emilian, aprinzându-se de focul iubirii pentru Hristos, a luat un ciocan şi a intrat în templu distrugând statuile şi altarele de jertfă, ale acestora.

Când a auzit dregătorul, a dat porunca să-l găsească, spunând că-l va omorî, oricine va fi cel ce a adus zeilor o aşa ofensă. Soldaţii l-au arestat pe el şi l-au dus în faţa dregătorului, căruia i-au spus toate cele ce a săvârşit sfântul. Răspunzând cu curaj întrebărilor lui Capitolinus, Sfântul Emilian a mărturisit că este creştin şi, că Dumnezeu şi sufletul său, care nu mai putea răbda să vadă cum reînvie păgânismul, l-au îndemnat sa calce în picioare şi să sfarme pe zeii cei fără suflet: „ca să arate tuturor că sunt pietre fără suflet, muţi şi surzi”.

Sf. Emilian a fost aruncat în cuptor, dar în loc să ardă el, au fost cuprinşi de flăcări slujitorii dregătorului care erau lângă cuptor. Dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, Emilian s-a mutat la cele de sus. Soţia lui Capitolinus, care era în ascuns creştină, împreună cu alţi dreptmăritori, dobândind trupul Sfântului Emilian, l-au uns cu mir şi l-au îngropat cu cântări şi psalmi, în locul numit Gedina, în apropierea cetăţii Durostor (Silistra de astăzi). Pătimirea acestui atlet al lui Hristos a avut loc între 16 şi 18 iulie 362. Ziua morţii sale, 18 iulie, a rămas ca zi de prăznuire şi în Sfânta noastră Biserică.

Moaștele Sfântului Emilian de la Durostor sunt cinstite cu evlavie și de credincioșii români. O parte din sfintele moaște se găsesc în Catedrala mitropolitană din Silistra (Bulgaria).

Părticele din aceste moaște se găsesc la Galați, la Catedrala episcopală din Slobozia, la Biserica „Nașterea Maicii Domnului“ din Drumul Taberei și la Mănăstirea Ciolpani. Astfel, și credincioșii români pot săruta sfintele moaște ale tânărului mucenic Emilian care a pătimit la Durostor și pot înălța o rugăciune, zicând: „O, mult pătimitorule ostaș al lui Hristos, cel ce te-ai învrednicit de la Hristos de mari daruri cerești, primește rugăciunea noastră, a păcătoșilor, și fii mijlocitor pentru noi către Înduratul Dumnezeu să ne izbăvească de focul cel veșnic, iertându-ne păcatele, ca împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia!“

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Anamaria Gavrilă și-a anunțat retragerea din cursa pentru alegerile prezidențiale, în favoarea lui George Simion

Publicat

Publicitate

Președinta POT, Anamaria Gavrilă, și-a anunțat, miercuri seara, retragerea din cursa pentru alegerile prezidențiale din luna mai, în favoarea liderului AUR, George Simion.

După ce Curtea Constituțională a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, liderii AUR și POT, George Simion și, respectiv Anamaria Gavrilă, care au susținut candidatura lui Georgescu în ultimele luni, au decis să se înscrie amândoi în cursa pentru Palatul Cotroceni.

‘Atât George Simion, cât și eu, Anamaria Gavrilă, ne vom depune candidaturile. Avem nevoie de voi să fiți alături de noi. Ca urmare a validării definitive a acestor candidaturi, unul dintre noi se va retrage’, a precizat liderul POT, pe 12 martie, într-un clip pe Facebook.

Președinta POT, Anamaria Gavrilă, și-a anunțat, miercuri seara, retragerea din cursa pentru alegerile prezidențiale din luna mai, în favoarea liderului AUR, George Simion.

După ce Curtea Constituțională a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, liderii AUR și POT, George Simion și, respectiv Anamaria Gavrilă, care au susținut candidatura lui Georgescu în ultimele luni, au decis să se înscrie amândoi în cursa pentru Palatul Cotroceni.

‘Atât George Simion, cât și eu, Anamaria Gavrilă, ne vom depune candidaturile. Avem nevoie de voi să fiți alături de noi. Ca urmare a validării definitive a acestor candidaturi, unul dintre noi se va retrage’, a precizat liderul POT, pe 12 martie, într-un clip pe Facebook.

Publicitate

Cei doi și-au depus, ulterior, separat, candidaturile la Biroul Electoral Central, dar au fost nevoiți să aștepte decizia finală a Curții Constituționale, având în vedere că au fost depuse mai multe contestații privind înregistrarea candidaturilor lor.

Miercuri a fost ultima zi în care CCR a mai analizat astfel de contestații, conform calendarului electoral, începând de joi candidaturile rămânând definitive.

Tot miercuri este ultima zi în care cei ce și-au înregistrat candidaturile la BEC se mai pot retrage din cursa pentru Cotroceni.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (335)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

21 MARTIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

(77 de definiții ale poeziei pe care le-am întâlnit în lecturile mele)

 

 

Publicitate

 

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a lupta împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU);
  16. „ştiinţa de a preamări smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină…”(RAINER MARIA RILKE);

16 bis. „descoperi în extaz nervurile lumii” (RADU ULMEANU)

  1. „a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”(RAINER MARIA RILKE);
  2. „pâinea îngerilor”(RACINE);
  3. „o vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simţuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”(GELLU NAUM);
  4. „o coardă de care tragi până când, întinsă, îşi face vânt, spre propria-i figură”(GELLU NAUM);
  5. „timpul părăsirii coridorului şi a îndreptării spre mlaştini”(GELLU NAUM);
  6. „o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge”(DANIEL CRISTEA-ENACHE);
  7. „o colecţie de miraculoase lacrimi de conştiinţă”(IOAN HODA);
  8. „o singurătate care se destăinuie”(ILIE CONSTANTIN);
  9. „un animal instalat în mine care roade, roade, roade…”(EMIL BRUMARU);
  10. „o prelungire a geometriei”(ION BARBU);
  11. „o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă”(ION BARBU);
  12. „o boală învinsă”(LUCIAN BLAGA”;
  13. „darul pe care ţi-l face cerul”(SORIN COMOROŞAN);

29 bis. „o vivisecţie în inima cuvintelor” (RADU ULMEANU)

  1. „un soi de rachetă pornită din tine”(SIMONA-GRAZIA DIMA);

30bis. „ceva a cărei rost este de a restabili tăcerea” (ANA BLANDIANA)

  1. „subita declanşare a furtunii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  2. „curajul de a uni lucrurile în ce au ele mai regal”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  3. „ascunsul sufletului”(CECILIA RĂDUINEA);
  4. „continua relaţie cu verbul”(MATEI VIŞNIEC);
  5. „senzaţia zborului dată de explozia metaforei”(LUCIAN PERŢA);
  6. „un ultim sălaş al lui Dumnezeu”(MILAN KUNDERA);
  7. „lavă a libertăţii”(SIMONA-GRAZIA DIMA);
  8. „o punere în abis”(IRINA MAVRODIN);
  9. „o lacrimă a lucidităţii”(GHEORGHE GRIGURCU);
  10. „o gheişă cu evantai violet”(NORA IUGA);

40 bis. „al şaselea simţ care îţi dă sentimentul prezenţei altuia în lumea înconjurătoare” (ANA BLANDIANA)

  1. „un coş cu rufe murdare în care s-a rătăcit un mărgăritar”(NORA IUGA);
  2. „un ţipar trăind diametral”(NORA IUGA);
  3. „un alter ego al femeii”(PAULINA POPA);

43 bis. „ora în care îngerii se dichisesc în faţa oglinzii” (RADU ULMEANU)

  1. „acel ceva care apare sub ochiul unei fete pe care o ajută să devină sfântă”(PAULINA POPA)

44 bis. „transformarea în cuvinte a unui fulg de zăpadă” (ANA BLANDIANA);

  1. „o regină printre bărbaţii secolului”(PAULINA POPA);
  2. „semnul nostru de creştinătate, civilitate, maternitate”(LUCIAN VASILIU);
  3. ceva „care acum e mai mult în afara cuvintelor”(ADRIAN ALUI GHEORGHE);
  4. „cel mai nobil dar pe care fiinţa umană poate să-l ofere celorlalţi”(JOSE HIERRO);
  5. „propoziţii oraculare din care fiecare înţelege ce poate”(EUGEN SIMION);
  6. „plugul care taie brazde din timp astfel încât stratul de profunzime a timpului, cernoziomul acestuia, iese la suprafaţă”(OSIP MANDELŞTAM);
  7. „este însăşi viaţa, e umbra şi lumina care catifelează natura şi dă omului senzaţia că trăieşte cu planeta lui în cer” (TUDOR ARGHEZI);
  8. e şoc precum crima adolescentului din vecini pe care nu-l credeai în stare de crimă” (MARIANA CODRUŢ);

52 bis. „o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră” (ANA BLANDIANA)

  1. „brusc toporul decapitând „obişnuinţa”(MARIANA CODRUŢ)
  2. „lacrimă de aur plânsă de un centaur”; (RADU ULMEANU);
  3. „diamante în raniţa poetului” (RADU ULMEANU);
  4. „o fractură de os a realităţii” (SAVU POPA);
  5. „un joc de-a v-aţi ascunselea cu realitatea” (SAVU POPA);
  6. „un iepure de lacrimi ţâşnind dintre pleoape” (ADRIAN ALUI GHEORGHE)
  7. „un lux mincinos” (ALBERT CAMUS)

59 bis. „modelarea în fraze a  a efortului îngeresc al unui zbor” (ANA BLANDIANA)

  1. „starea în care sufletul îşi găseşte alt corp” (ION TOMA IONESCU)
  2. „albirea cuvintelor cernute din dureri” (ION TOMA IONESCU)
  3. „daimonul meu alintat, capricios” (ANDREA H. HEDEŞ)
  4. „ceea ce este pretutindeni în lucrurile lumii de la mic la mare” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ);
  5. „amestecul naturii cu realitatea ei zgomotoasă în reflexivitate” (DOINA ADRIANA NICOLĂIŢĂ)
  6. „poezia este o sălbăticiune” (VARUJAN VOSGANIAN);
  7. „respiraţia păsării cu guşa de aur” (GHEORGHE FLORESCU);
  8. „cea care face ca gravitaţia să dispară” (GHEORGHE FLORESCU);
  9. „un drum al Damascului” (SAVU POPA)
  10. „ceva care vine din zona obscură a crepusculului nostru interior” (NORA IUGA)
  11. „atunci când pui foc în cuvinte” (THEODOR DAMIAN)
  12. „ceva care ţipă sinistru ca nişte corbi într-o zi înnorată” (CALIN VLASIE)
  13. „un alt tip de rugăciune” (monahul IGNATIE GRECU)
  14. „strugurii dulci ai Raiului” (monahul IGNATIE GRECU)
  15. „ceva care se face mişcând stele şi sori cu orice preţ” (ANNA DAN)
  16. „o altfel de dragoste” (GHEORGHE VIDICAN)
  17. „comasarea fără complexe a inefabilului cu materia” ( NICOLAE TZONE)
  18. „străina voce care începe să vorbească în capul tău fără să o fi chemat” (NORA IUGA)

 

Citeste mai mult

Eveniment

„Târgul Produselor Locale, Botoșani”, eveniment organizat în parcarea din fața Palatului Administrativ

Publicat

Publicitate

Camera de Comerț și Industrie Botoșani invită toți producătorii și procesatorii din industria alimentară din județ să participe la ”Târgul Produselor Locale – Botoșani”, eveniment organizat în perioada 12-18 aprilie 2025, în parcarea din fața Palatului Administrativ (Instituția Prefectului Județului Botoșani) din municipiul Botoșani.

Participarea expozanților este gratuită!

Toți participanții vor respecta un regulament de participare.

Târgul are ca scop principal promovarea producătorilor și procesatorilor locali din industria alimentară, oferindu-le acestora o platformă pentru a-și prezenta produsele, a interacționa direct cu consumatorii și a stabili noi colaborări în vederea dezvoltării afacerilor.

Pentru detalii suplimentare privind regulamentul de participare și înscrierea la eveniment, cei interesați sunt invitați să contacteze Camera de Comerț și Industrie Botoșani:

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Ne vorbește Părintele Cleopa”. Cerc de lectură la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” Botoșani

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 15 martie, Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani, a organizat un eveniment în memoria sfântului botoșănean recent canonizat, Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria. Activitatea a fost coordonată de Pr. Petru Fercal, protopop de Botoșani și parohul bisericii.

Cercul de lectură a fost moderat de un cunoscător „de drept” al adevărurilor dumnezeiești, anume Mirela-Corina Gheorghiu, profesor de religie de la Școala Gimnazială „Grigore Antipa” Botoșani

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, copiii și tinerii din grupa de cateheză a Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani, vor participa și anul acesta la Concursul Național Catehetic propus de Sectorul Teologic –Educaţional al Patriarhiei Române și organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Tema concursului de anul acesta este: „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe – moştenirea unui secol de Patriarhat pentru copii şi tineri”, perioada de desfășurare a activităților fiind 21 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.

Evenimentul face parte din seria manifestărilor cultural-educaționale organizate în Protopopiatul Botoșani și care sunt menite să aducă în atenţia credincioșilor, viaţa aleasă şi activitatea prolifică a preoților duhovnici de vocație și mărturisitori în secolul XX.

În special, viaţa duhovnicească şi învățăturile Sfinților Cuvioși botoșăneni Paisie și Cleopa, recent canonizați, reprezintă o cale dreaptă de urmat  pentru o educaţie sănătoasă şi exemple de vieţuire pentru depăşirea tuturor provocărilor actuale.

La cercul de lectură,, Ne vorbește părintele Cleopa ” copiii au citit câte unul sau două fragmente din fiecare volum din cele 14. Acestea au fost marcate de semne de carte colorate, confecționate cu șnur de mărțișor, pentru a urmări o anumită tematică.

Publicitate

Fiind în perioada postului mare temele au fost despre rugaciune, post, milostenie, spovedanie, Sf. Impărtășanie, precum și virtuți ca: temerea de Dumnezeu, iubirea, evlavia către Maica Domnului. Lecturile au fost însoțite de povestioare și scurte filmulețe cu îndemnuri ale sfinților părinți botoșăneni ca: Sf. Părinte Ilie Cleopa, Sf. părinte Paisie Olaru, Sf Părinte Dionisie de la Colciu, Sf Iulian Prodromitul.

„La alegere copiii au transpus una din povestioare în desene cu mesaje moralizatoare. S-au citit câteva fragmente din poeziile Sf Ioan Iacob Românul și din volumele de poezii ale maicilor de la mănăstirea Dragomirești, ca un imbold pentru următorul cerc de lectură”, a declarat prof.  Mirela-Corina Gheorghiu.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending