Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț

Publicat

Publicitate

Pe la mijlocul veacului al XIV-lea, Mănăstirea Râmeț din munții Apuseni era cârmuită de râvnitorul spre cele sfinte starețul Ghelasie, care mai apoi a fost ales Arhiepiscop al Transilvaniei, fapt cunoscut dintr-o inscripție ce se găsește pe peretele care desparte naosul de pronaosul bisericii, în care se poate citi: „Scris-am eu mult greșitul robul lui Dumnezeu Mihul zugravul de la Crișul Alb în timpul Arhiepiscopului Ghelasie, anul 1377, 2 iulie, în zilele regelui Ludovic”.

Din tradiție se cunoaște că această mănăstire a fost prădată și părăsită în mai multe rânduri, fapt care explică și pierderea oricărui fel de act din care s-ar fi putut afla știri despre trecutul ei. Localnicii din Râmeț au păstrat totuși prin viu grai știrea potrivit căreia Sfântul Ghelasie a fost stareț aici, iar spre sfârșitul vieții a ajuns vlădică al românilor ardeleni.

Fiind Sfântul foarte smerit și ducând o viață aspră, s-au adunat în jurul lui mulți ucenici, care râvneau la viața lui îmbunătățită, având pe Sfântul pildă de urmat în viața călugărească. Mănăstirea avea pentru viețuitorii ei pământ, fânețe, unele la distanțe mari, cum era și cel de la Hopagi, situat între comuna Râmeț și Ponor, cam la 20 km departe de mănăstire. Aici își făceau ascultarea ucenicii Sfântului Ghelasie îndeletnicindu-se îndeosebi cu cositul fânului. Era un loc lipsit de apă, neaflându-se izvoare prin împrejurimi pentru potolirea setei ucenicilor săi, care găseau prilej de murmur și nemulțumire.
Odată ducându-se Sfântul Ghelasie la Hopagi să-i vadă pe ucenici ostenind, în arșița zilei, l-au întâmpinat toți cu plângere, arătându-și pe fețe tristețea că n-au apă de băut. Atunci Sfântul Ghelasie, rugându-se lui Dumnezeu fierbinte a atins pământul de sub o stâncă și îndată a izvorât apă curată, toți călugării stâmpărându-și setea. La vederea acestei minuni ucenicii, nu numai că s-au spăimântat, dar s-au și rugat de iertare pentru neliniștea avută și necredința arătată. De atunci și până astăzi, izvorul este cunoscut sub numele de Fântâna Vlădicii și credincioșii din satele străjuite de munții Apuseni și îndeosebi locuitorii de la Râmeț au în mare evlavie acest izvor de apă.†ƒ

După ce Sfanțul Ghelasie a săvârșit minunea, în drum spre mănăstire și-a dat obștescul sfârșit, în clipa aceea însă au sunat clopotele singure la șapte biserici din împrejurimi. Când asinul cobora cu Sfanțul de la Brădești spre mănăstire, în apropiere de Valea Uzii, urmele copitei au rămas săpate în piatră, putând fi văzute și azi. Când asinul a ajuns la mănăstire cu sfantul, din nou a rămas copita asinului imprimată pe lespedea de piatră din fața Bisericii vechi. După privegherea îndătinată, trupul Sfântului a fost îngropat lângă Biserica veche cu cântări de înmormântare fiind petrecut cu multă jale la locul de veșnică odihnă. A rămas în tradiție amintirea lui sfântă și mormântul presărat cu lumânări la fiecare dumnezeiască Liturghie de ucenicii săi care îi urmau pilda vieții și trăirii lui. Anii au trecut și secole de-a rândul vremea și-a lăsat urmele pe această biserică veche, iar locul mormântului cu trupul nu s-a mai știut.

În anul 1925, Mănăstirea a fost cuprinsă de furia pârâului Geoagiu, iar biserica veche după retragerea apei a rămas îngropată de aluviuni aproape doi metri. Dumnezeu a descoperit în chip minunat moaștele acestui nou odrăslit din neamul nostru. În timpul când biserica era împresurată de ape a ieșit la suprafață un cap de om care nu se depărta de altar ci plutind pe apă a ocolit biserica de trei ori și s-a așezat singur pe fereastra de la altar. Capul avea culoarea galbenă și răspândea o mireasmă bine plăcută. Tot în acea zi apele au mai scos la suprafață încă două capete. Preotul Barbu din Geoagiu de Sus, slujitor în acea vreme la mănăstire, a îngropat cu evlavia cuvenită cele trei cranii în partea dreaptă a bisericii vechi, păstrându-se în aceeași cinste tradiția Sfanțului Ghelasie.
În anul 1940 a venit la mănăstire un părinte călugăr de la Sfântul Munte Athos, de origine român ardelean din părțile locului și a redeschis mănăstirea. Văzând biserica îngropată, a înlăturat pietrișul și pământul aduse de ape, ridicând un zid de sprijin de piatră în jur. Călugării au observat că iarna în partea dreaptă a bisericii vechi, deși era zăpadă peste tot, într-un loc anumit, zăpada se topea, iar vara dispărea roua. Călugării dându-și seama că acesta este un semn, au săpat și au găsit cele trei cranii, pe care le-au spălat și le-au așezat în biserică după rânduiala mănăstirească.

În curând avea să se descopere în chip minunat capul Sfântului Ghelasie. O femeie cu numele Maria din Negrești-Oaș s-a îmbolnăvit de epilepsie și era atât de chinuită încât îi speria pe toți. Mergând pe la mănăstiri în țară și rugându-se i s-a arătat Sfântul Ghelasie poruncindu-i să meargă la mănăstirea Râmeț și acolo se va tămădui. Femeia nu știa unde este această mănăstire, dar călătorind și tot întrebând a aflat drumul spre Râmeț. Când a ajuns în apropiere de mănăstire, femeia a strigat cu glas mare: „Sfinte Ghelasie ajută-mă și mă scapă din necaz”. Călugării auzind și socotind aceste cuvinte un semn, s-au adunat în biserică și au înălțat rugăciuni, săvârșind Taina Sfântului Maslu. Cuviosul părinte stareț cu bogată trăire în viața călugărească a atins pe rând cele trei capete de femeia bolnavă. Când a atins de femeie capul Sfântului Ghelasie, aceasta îndată s-a tămăduit și au lăudat toți pe Dumnezeu Care s-a „făcut minunat întru sfinții săi. Femeia a mărturisit călugărilor cum i s-a arătat Sfanțul Ghelasie și i-a zis: „Eu sunt Ghelasie ocrotitorul Mănăstirii Râmeț”. Așa a apărut evlavia pentru Sfântul Ghelasie, maicile mai bătrâne din mănăstire dând mărturie că au cunoscut pe această femeie Maria, care se vindecase în chip minunat de către ocrotitorul obștii călugărești.

Publicitate

O altă femeie din satul Albina, județul Timiș venea des la Mănăstire pentru sfintele slujbe. Părintele stareț obișnuia ca la sfârșitul slujbei să țină capul Sfanțului pe o tavă pentru a primi închinarea credincioșilor. Acestei femei venindu-i un gând urât în minte se întreba: „Oare nu va mirosi urât capul Sfantului?” Și în clipa aceea i s-a umplut mâna dreaptă de un miros greu și nu-și mai putea face Sfânta Cruce. Dându-și seama de îndată că a greșit față de Sfanțul, și-a mărturisit păcatul față de toți credincioșii din biserică și se ruga plângând la Sfanțul s-o ierte de ceea ce a gândit. După mai multe rugăciuni femeia s-a făcut sănătoasă și n-a încetat să se roage Sfântului Ghelasie.
O altă minune s-a săvârșit cu un locuitor eretic din Cacova Aiudului, în părțile Albei, care era bolnav, suferind de paralizie. Auzind că se fac vindecări la Râmeț prin Sfântul Ghelasie și prin izvorul de sub Sfântul Altar, bolnavul a cerut să fie dus la mănăstire, făgăduind că se va lăsa de credința greșită și va reveni la ortodoxie, dacă se va face sănătos. Familia aducând pe cel paralizat la mănăstire, preoții i-au făcut Taina Sfanțului Maslu, l-au atins de capul Sfanțului, i-au dat apă din izvor să bea și îndată s-a făcut sănătos. A plecat acasă pe picioarele lui, și-a lăsat cârjele la biserica mănăstirii, el trecând cu toată familia la credința ortodoxă. Multe cârji erau lăsate de cei ce se vindecau și au fost păstrate până la o vreme în podul bisericii ca o dovadă a puterii tămăduitoare cu care Dumnezeu împodobise capul Sfântului Ghelasie.

Din capul Sfântului se răspândea în toată mănăstirea o mireasmă plăcută pe care o simțeau și maicile și credincioșii, care veneau la mănăstire mai ales în timpul nopții, la utrenie. Mireasma apărea des dar pentru scurtă durată. Vestea despre minunile săvârșite de Sfântul Ghelasie a ajuns în multe părți ale tării. De aceea și în zilele noastre, vin la mănăstire credincioși să audă cuvânt de învățătură și mai ales să primească vindecări de boale și neputințe prin mijlocirea Sfântului Ghelasie și prin izvorul de apă tămăduitoare care curge de sub piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar.

Pentru rugăciunile Sfanțului Ierarh Ghelasie și ale tuturor sfinților Tăi, Hristoase Dumnezeul nostru mântuiește-ne pe noi toți. Amin.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Zeci de lebede care iernează pe malul Prutului, hrănite de localnici cu boabe de porumb

Publicat

Publicitate

Zeci de lebede care iernează pe râul Prut sunt hrănite de localnici cu boabe de porumb, pentru a fi ajutate să depășească perioada de iarnă în care își găsesc mai greu de mâncare.

Păsările au fost observate pe malul Prutului, pe raza comunei Hudești, de niște muncitori dintr-o balastieră. Aceștia au sunat la Primărie, iar autoritățile locale au decis să hrănească lebedele cu cereale adunate de la fermieri.

‘Sâmbătă, am primit un telefon de la niște muncitori din balastieră că s-au adunat mai multe lebede, ceea ce nu a mai fost văzut până acum. Am apelat la fermierii din zonă. Oamenii au pregătit cerealele și am venit să le dăm mâncare’, a declarat viceprimarul comunei Hudești, Ciprian Gabriel Curcă, care este de profesie asistent veterinar.

Cel mai probabil, susțin specialiștii, cele aproape 40 de păsări au migrat din zonele mai reci ale continentului și s-au oprit pe Prut, unde au găsit un ochi de apă dezghețat.

‘Este posibil ca ele să vină din partea de nord pentru a ierna la noi. Probabil apa era dezghețată și de aceea stau acolo. E o situație impusă de frig’, a declarat directorul Direcției Județene de Mediu Botoșani, Paul Vieru.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoșani, Cristina Kashyap, atrage atenția că hrănirea păsărilor sălbatice trebuie făcută controlat, de către administratorii fondurilor de vânătoare. Potrivit acesteia, hrănirea haotică a lebedelor poate crea o dependență a acestora față de om, ceea ce nu este spre binele lor.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FRF vrea ca trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal

Publicat

Publicitate

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că își dorește ca trucarea de meciuri să fie incriminată de Codul Penal din România, după exemplul altor state.

‘În spatele trucărilor meciurilor de fotbal nu avem de cele mai multe ori niște decizii individuale ale unui jucător sau antrenor. Vorbim de o întreagă mafie, vorbim de aceleași rețele de infracționalitate pe care le întâlnim și în alte domenii precum traficul de persoane, traficul de droguri sau spălare de bani. Deci astea sunt rețelele din spate. Iar noi o dată ce am pornit acest război nu ne vom opri, pentru că mai presus de orice e integritatea jocului de fotbal. Și după primele cazuri cred că statul român ar trebui să modifice codul penal astfel încât trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal. Pentru că în momentul de față nu avem o asemenea prevedere. Sunt țări care și-au modificat codurile penale. Dacă s-ar modifica și la noi, inclusiv statului i-ar fi mult mai ușor să ne sprijine în acest efort comun de a apăra integritatea fotbalului’, a declarat Burleanu, la finalul ședinței Comitetului Executiv al FRF.

Oficialul FRF a precizat că în afara agentului FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan, suspendat pentru implicarea în pariuri, comisiile federației mai au și alte cazuri de jucători, arbitri și membri ai staffurilor tehnice ale unor echipe.

‘Pot să confirm că suntem în mijlocul audierilor și că avem jucători, arbitri și membrii ai staffurilor tehnice care sunt implicați în pariuri ilegale în fotbalul românesc în eșaloanele inferioare. Avem un parteneriat cu Poliția Română care funcționează perfect, dar și cu Procuratura, astfel că în perioada următoare ne așteptăm și la alte decizii din partea comisiilor FRF. În ce direcție, nu știm. În ceea ce privește cazul Sărmășan, vorbim de o decizie în primă instanță. Deci persoana în cauză are dreptul la recurs și apoi TAS. Însă mesajul nostru e foarte ferm: integritatea jocului de fotbal este cel mai important aspect. Și nu vom abdica de la el, indiferent despre cine este vorba’, a afirmat Răzvan Burleanu.

Agentul FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan a fost sancționat, la finalul lunii ianuarie, de Comisia de Disciplină și Etică a Federației Române de Fotbal, ”cu măsura interzicerii oricărei activități legale de fotbal pentru un an și cu o penalitate sportivă de 150.000 lei” pentru implicarea sa în pariuri.

Printre jucătorii manageriați de Sărmășan se numără Cătălin Cîrjan (Dinamo), Zoran Mitrov (FC Botoșani), Dennis Politic (FCSB), Omar El Sawy (Universitatea Cluj), David Miculescu (FCSB), Andrei Gheorghiță (Universitatea Cluj), Vlad Rafailă (Betis Sevilla) etc.
AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Sfântă Liturghie arhierească și sfințirea casei praznicale, în Parohia „Sfânta Cuvioasa Parascheva” Brăești

Publicat

Publicitate

Ziua de duminică, 8 februarie a.c., a fost pentru sufletele credincioșilor din Brăești o adevărată revărsare de har și bucurie duhovnicească. Cu inimile pline de recunoștință, au avut binecuvântarea de a participa la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită cu aleasă evlavie de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Atmosfera de rugăciune, pace și comuniune a transformat acest ceas liturgic într-un prilej de înălțare sufletească și de întărire în credință.

Un moment de profundă emoție l-a constituit citirea Sfintei Evanghelii despre Fiul Risipitor, una dintre cele mai grăitoare mărturii despre iubirea nemărginită a lui Dumnezeu față de omul căzut. Fiul cel mai mic, orbit de dorința unei libertăți fără responsabilitate, își cere partea de avere și se îndepărtează de casa părintească, risipind totul într-o viață lipsită de sens. Ajuns în lipsuri și umilință, flămând nu doar de pâine, ci mai ales de dragoste, își vine în sine și hotărăște să se întoarcă la tatăl său cu smerenie, spunând: „Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.”

În predica sa plină de lumină și învățăminte duhovnicești, Preasfințitul Părinte Nichifor a subliniat tocmai această atitudine a fiului: conștientizarea greșelii, pocăința sinceră și lepădarea oricărei pretenții. Nu dorința de a-și recăpăta statutul l-a mântuit, ci smerenia inimii. Iar această coborâre lăuntrică l-a ridicat, deoarece tatăl, simbol al iubirii dumnezeiești, aleargă înaintea lui, îl îmbrățișează și îl primește nu ca slugă, ci din nou ca fiu, redându-i demnitatea pierdută.

Continuând tâlcuirea pildei, ierarhul a adus în atenție și atitudinea fiului celui mare, care, deși a rămas mereu în casa părintească, nu a reușit să pătrundă taina milei și a bucuriei pentru întoarcerea fratelui său. Mâhnirea și gelozia acestuia primesc însă un răspuns plin de blândețe din partea tatălui: „Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt.” Este o chemare la depășirea judecății și la trăirea bucuriei împreună, căci adevărata dreptate în Împărăția lui Dumnezeu este iubirea care vindecă și nu condamnă. Concluzia pildei rămâne limpede și mereu actuală: Dumnezeu nu pierde pe nimeni, ci îl așteaptă pe fiecare cu brațele deschise, iar pocăința sinceră redeschide ușa casei părintești.

Slujba a fost înfrumusețată în mod deosebit de grupul de coriști din Botoșani, coordonat cu profesionalism și dăruire de domnul profesor Laurențiu Palade. Răspunsurile liturgice și cântările interpretate în timpul chinonicului au fost un adevărat balsam pentru sufletele credincioșilor, aducând liniște, emoție și lacrimi de bucurie în inimile celor prezenți.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, bucuria a fost desăvârșită prin sfințirea noii case praznicale, un spațiu menit întăririi comuniunii, dragostei frățești și vieții comunității parohiale.

Publicitate

La final, aducem mulțumire pentru frumusețea acestei zile binecuvântate, pentru harul revărsat peste noi și pentru dragostea și jertfelnicia părintelui Gabriel față de Sfânta Biserică și față de enoriașii pe care îi păstorește cu grijă, pentru atenția față de nevoile comunității și pentru toate darurile oferite nouă cu milostivire de Preabunul și Înduratul Dumnezeu.

„Mulțumim tuturor donatorilor, ostenitorilor și binefăcătorilor care au sprijinit realizarea acestui edificiu și, în mod deosebit, celor care au primit distincții și diplome de vrednicie”, a transmis prof. Răileanu Alina.

Au primit Crucea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv:

Puiu Aurora

Puiu Maria

Constantin Bogdan-Ștefan

Au primit diplome de vrednicie:

Presb. Biță Mariana

Nistor Adrian

Bursuc Constantin

Răileanu Alina

Străchinescu Romin-Alexandru

Pomîrleanu Lenuța

Gheorghiu Constantin

Fie ca această zi binecuvântată să rămână scrisă nu doar în amintirea noastră, ci mai ales în inimile noastre, ca o chemare neîncetată la pocăință, la iubire și la întoarcere sinceră la lumina Preasfintei Treimi, sub ocrotirea Maicii Domnului și cu mijlocirea Sfintei Cuvioase Parascheva.

Prof. Răileanu Alina

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Munca la negru, sancționată dur. Controale ITM și amenzi de sute de mii de lei în ianuarie

Publicat

Publicitate

În cursul lunii ianuarie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 79 controale. Au fost dispuse 86 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 9 sancţiuni contravenționale, din care un avertisment și 8 amenzi, în valoare de 344.000 lei.

In cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 8 persoane desfășurându-și activitatea fără întocmirea contractului individual de muncă în formă scrisă, motiv pentru care s-au aplicat 3 amenzi în valoare totală de 320.000 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către

  salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal);

nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

Publicitate

lipsa evidenței timpului de muncă;

neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

neplata orelor de muncă suplimentare.

 

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract

  individual de muncă în formă scrisă;

neîndeplinirea obligației de a ține la locul de muncă unde salariatul își desfășoară

  activitatea evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea

  orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului

  inspectorilor de muncă aceasta evidență, ori de câte ori se solicita acest lucru;

– neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii ITM;

– transmiterea eronată a datelor în Reges-Online.

 

 

De asemenea, în luna ianuarie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 134 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 8 adeverințe eliberate în baza documentelor existente în arhiva ITM și un număr de 7 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii ianuarie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 74 agenţi economici, din care au fost

  sancționați 60, au fost constatate 96 neconformităţi şi au fost dispuse 99 de măsuri, fiind

  aplicate 11 amenzi în valoare de 89.000 lei și 83 avertismente;

– au fost oprite din funcțiune 7 echipamente de muncă;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 6 evenimente de

  către angajatori;

– 9 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial de

  Muncă Botoșani;

au fost înregistrate 5 persoane accidentate în accidente de muncă, toate cu incapacitate

  temporară de muncă.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

fișele individuale de instruire ale lucrătorilor nu sunt însoțite de copia fișei de aptitudine

  și nu sunt păstrate la conducătorul locului de muncă sau nu sunt semnate de persoana

  care a verificat instruirea lucrătorilor;

– angajatorul nu a comunicat evenimentul la termen;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– căi de acces blocate parțial;

– nu s-a efectuat evaluarea riscurilor și pentru grupurile sensibile la riscuri specifice;

– nu s-au desemnat lucrătorii care aplică măsuri de prim ajutor, stingere incendii și

  evacuare lucrători;

– trusă sanitară lipsă sau neconformă;

– echipament individual de protecție inadecvat;

– căi de acces și ieșiri în caz de urgență neconforme;

– verificări periodice ISCIR depășite;

– instruire SSM insuficientă sau neadecvată.

 

 

Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna ianuarie, în domeniile de competență, este de 433.000 lei.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending