Pensia medie în România este de 2.806 lei, însă această valoare diferă foarte mult în funcție de mai multe elemente specifice, inclusiv județul în care se află persoana beneficiară. Acestea fiind spuse, trebuie să știi că această cifră reprezintă doar o medie a pensiilor din sistemul public și că există pensionari care încasează lunar pensii mult mai generoase, pe bază de contributivitate. Desigur, există și numeroase cazuri în care se primesc mult mai puțini bani, relatează playtech.ro.

Pensii mari 2025. Județele cu pensionari bogați

Ei bine, dacă avem în vedere pensionarii norocoși, trebuie să știi că există câteva județe în România pline de astfel de cazuri fericite.

De exemplu, pensia medie în Hunedoara este de 3.505 lei, iar în Brașov pensionarii încasează în medie 3.317 lei pe lună, de la stat, după o viață de muncă și contribuții plătite. Cel de-al treilea județ cu multe cazuri de pensii publice generoase este Gorjul, cu o pensie medie de 3.224 lei.

Totuși, pensia medie mai sare de 3.000 de lei și în alte județe, cum ar fi: Prahova, Galați și Constanța.

Dincolo de cifrele înregistrate la nivel de județe, e bine să menționăm că pensiile medii cele mai generoase se regăsim, de fapt, în Sectorul 1 al Bucureștiului – 4.070 lei (pensia medie pe sectoare este 3.535 lei).

Județele cu pensionari săraci

Dacă am început cu norocoșii, e timpul să facem o trecere în revistă și a județelor cu cele mai mici pensii medii. Aici regăsim pensionarii din Botoșani, care primesc în medie 2.224 lei pe lună, urmați de cei din Vrancea, cu 2.260 de lei. Pe locul al treilea regăsim județul Giurgiu, cu o pensie medie de 2.278 lei.

La nivelul întregii țări sunt pensionari care încasează, din contributivitate, pensii de peste 5.000 de lei. Aceștia sunt în număr de 486.647.

Pensionarii din agricultură: câți sunt, unde locuiesc și cât primesc lunar?

Știai că, din cei peste 4,5 milioane de pensionari din România, aproape 440.000 au lucrat și în agricultură? Mai exact, aceștia au stagii de cotizare și în acest domeniu. Totuși, numărul celor care au ieșit la pensie strict din agricultură era, în ianuarie, de doar 134.452.

Dacă te întrebi unde sunt cei mai mulți pensionari agricultori, județele fruntașe sunt:

• Iași – 8.253 pensionari;
• Dolj – 7.835 pensionari;
• Botoșani – 7.769 pensionari;
• Teleorman – 7.038 pensionari.

Pe de altă parte, cele mai mici comunități de pensionari agricultori se găsesc în:

• București – 414 pensionari;
• Caraș-Severin – 598 pensionari;
• Brașov – 629 pensionari;
• Covasna – 759 pensionari;
• Hunedoara – 887 pensionari;
• Sibiu – 938 pensionari.

Cât încasează pensionarii din agricultură?

Pensia medie a celor care au muncit în agricultură este de 919 lei, la nivel național. Totuși, dacă venitul total din pensii și indemnizații este mai mic de 1.281 lei, aceștia beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari, ceea ce înseamnă că primesc, în final, 1.281 lei lunar.

Per total, din cei 4,5 milioane de pensionari, 3,6 milioane s-au pensionat la limită de vârstă, iar dintre aceștia, aproape 2 milioane sunt femei.

În ultimele ore, pompierii au intervenit pentru stingerea a cinci incendii de vegetație uscată, în următoarele localități:

✔ Roma: au ars aproximativ trei hectare de vegetație uscată;
✔ Costești: au ars aproximativ 500 mp de vegetație uscată;

✔ Buhăceni: a ars aproximativ un hectar de vegetație uscată;

✔️ Cândești: au ars aproximativ patru hectare de vegetație uscată.

✔ între comunele Avrămeni și Drăgușeni: a ars aproximativ un hectar de vegetație uscată;

Cel mai probabil incendiile au fost provocate de utilizarea focului deschis în spații deschise.

Pentru stingerea acestora au intervenit pompierii militari de la Detașamentele Botoșani și Dorohoi, Stația Săveni și Garda de Intervenție Trușești, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență. La incendiul de la Cândești au acționat și salvatorii de la Garda de Intervenție Siret din cadrul ISU Suceava.

Cetățenii trebuie să respecte următoarele prevederi legale:

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare: protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice. Acestora le este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Încălcarea acestei prevederi legale constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice.

Hotărârea Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor: arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, a deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la culturile agricole, la păduri sau chiar gospodării.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unor noi tentative de fraudă prin apelui telefonică. Potrivit reprezentanților DNSC, o metodă de fraudă tot mai des întâlnită implică apeluri de la numere necunoscute, în care un robot invită destinatarii să adauge un număr pe WhatsApp pentru a continua discuția, scrie alba24.ro.

Scenarii frecvente folosite de atacatori:

• Oferte false de locuri de muncă.
• Promisiuni de investiții profitabile.
• Diverse escrocherii menite să convingă victimele să ofere date personale sau să efectueze plăți.

Reprezentanții DNSC vă recomandă următoarele măsuri de protecție:

• Evitați să adăugați pe WhatsApp numere necunoscute sugerate în astfel de apeluri.
• Nu furnizați date personale sau financiare la cererea necunoscuților.
• Verificați autenticitatea ofertelor sau solicitărilor prin canale oficiale.

Utilizatorii care vor să-și îmbunătățească reflexele de securitate în mediul online se pot antrena pe platforma sigurantaonline.ro, un proiect național de educație și conștientizare lansat de DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor

Sfântul Sofronie s-a născut în anul 550, în oraşul Damasc (Siria), din părinţi creştini, pe nume Plintos şi Mira. Dăruit de Dumnezeu cu darul poetic, a făcut studii strălucite şi a ajuns profesor de retorică, însă nu îi lipsea nici cunoaşterea aprofundată a Sfintei Scripturi.

El a fost primul care a înţeles primejdia ereziei monotelite. Ea a fost condamnată după moartea lui, la Sinodul VI Ecumenic de la Constantinopol în anul 680. Sofronie a stat 20 de ani la Mănăstirea lui Teodosie din Ierusalim sub călăuzirea sufletească a marelui monah Ioan Moscu. De aici, a plecat în Mănăstirea Sfântului Sava de lângă Iordan. În anul 633 a vizitat mănăstirile din Egipt, Asia, Cipru şi Italia împreună cu Ioan. Sfinţii Ioan şi Sofronie au părăsit Palestina din cauza perşilor care năvăliseră şi s-au dus în părţile Antiohiei, pentru că, împăratul Persiei, Hosroe cel tânăr, a năvălit cu război contra stăpânirii greceşti.

În anul 634 a ajuns patriarh al Ierusalimului, iar pentru apărarea învăţăturii ortodoxe despre cele două voinţe ale Mântuitorului Iisus Hristos, a alcătuit o Antologie cu 600 de texte din Părinţii Bisericii, lucrare care nu s-a păstrat însă până în prezent. A trecut loa Domnul în anul 638, la puţin timp după cucerirea Ierusalimului de către arabi. Cu puţin înainte de moartea sa, a reuşit să negocieze cu Omar I recunoaşterea libertăţilor civile şi religioase ale creştinilor şi evreilor în schimbul plătirii unui tribut.

De la Sfântul Sofronie au rămas numeroase texte liturgice, omilii, texte teologice, hagiografice şi poetice şi rugăciuni, cum ar fi rugăciunea de la sfinţirea cea mare a apei, de la Bobotează; până în prezent s-au mai păstrat doar „Viaţa Sfintei Maria Egipteanca”, „Viaţa Sfântului Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei” şi „Viaţa Sfinţilor Doctori fără de argint Chir şi Ioan”.