Actul de la 1 Decembrie 1918, care consfințea unirea Transilvaniei cu România, a deschis o nouă etapă în viața statului național, în dezvoltarea sa social-economică, în creația culturală, în afirmarea și schimbul internațional de valori materiale și spirituale, scrie AGERPRES.

Pe lângă înnoirile structurale în viața politica, economică și socială, cu o serie de reforme democratice, au avut loc schimbări profunde și în viața Bisericii Ortodoxe Române.

Prima îndatorire care revenea Bisericii în noua situație politică era aceea a organizării ei unitare, sub conducerea Sfântului Sinod din București, act necesar atât Bisericii cât și Statului.

Unificarea se impunea datorită faptului că modul de organizare și de conducere bisericească în diferitele provincii istorice ale țării era cu totul diferit. De pildă, în Biserica din vechea Românie se observa o dependență sau subordonare aproape totală față de stat, lucru care făcea ca viața bisericească să fie într-o permanentă instabilitate; în schimb, în conducerea eparhiilor se observa aproape un absolutism ierarhic.

În Bucovina, reunită cu România la 15/28 noiembrie 1918, conducerea Bisericii era supusă aparatului de stat austriac și a împăratului, iar prin ”fondul bisericesc” creat de Habsburgi, clerul, în genere, a ajuns la o situație materială deosebită, asemenea celui din țările apusene, fapt care l-a înstrăinat mult de credincioși.

În teritoriile de peste Prut (Basarabia), unite cu România la 27 martie/9 aprilie 1918, Biserica românească funcționa în forme tipic rusești, moștenire a absolutismului țarist.

Singură Biserica Ortodoxă din Transilvania și Banat avea o organizare corespunzătoare, cuprinsă în Statutul Organic al mitropolitului Andrei Șaguna, ale cărui principii de bază erau: autonomia față de stat și sinodalitatea sau colaborarea dintre clerici și mireni la conducerea problemelor bisericești. De aceea, numeroși factori de răspundere au cerut cu stăruință ca noua organizare bisericească să se orienteze după principiile Statutului Organic, în pofida opoziției unor ierarhi, profesori de teologie și preoți, care nu se puteau împăca cu ideea participării mirenilor la conducerea Bisericii.

La 17/30 decembrie 1919 a avut loc o sesiune extraordinară a Sfântului Sinod și a Consistoriului Superior Bisericesc la care au participat ierarhii din vechiul Regat și din provinciile unite, care au adoptat o declarație, în care se preciza: ‘Unirea națiunii române – cea din 1918 – să se extindă și asupra sfintei noastre biserici strămoșești, așa ca Biserica Ortodoxă a Basarabiei, a Bucovinei, a Ardealului, a Banatului, a Crișanei și cea din părțile ungurene să alcătuiască o singură Biserică Autocefală Ortodoxă Națională Română, a cărei autoritate supremă este Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Ortodoxe Autocefale a României întregite’. (sursa: Academia Română Istoria Românilor – România întregită, vol. VIII, 2003)

În următoarea zi a reuniunii, la 18/31 decembrie 1919, episcopul Caransebeșului Miron Cristea a fost ales în scaunul vacant de mitropolit primat al României, iar la 19 decembrie 1919/ 1 ianuarie 1920 a fost învestit și înscăunat în noua demnitate.

Sub noul primat au continuat lucrările în vederea unificării bisericești, începute încă din mai 1919. Astfel, la 18 septembrie 1920 s-a întrunit la București așa-numita ”Constituantă bisericească”, formată din membrii Sfântului Sinod, din foștii miniștri de Culte, câțiva profesori de teologie și preoți de mir. Constituanta a ales din rândurile ei o comisie de 15 membri (ierarhi, profesori de teologie și mireni, ulterior au mai fost cooptați doi ierarhi și trei preoți), în frunte cu mitropolitul Miron, care să întocmească un proiect de Statut de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române.

Între 24 septembrie și 2 noiembrie, Comisia a redactat un anteproiect de lege pentru organizarea Bisericii autocefale ortodoxe române, care era însă complet lipsit de unitate, urma totuși să fie discutat în Sfântul Sinod. Deși ministrul Cultelor, Octavian Goga, voia să prezinte cât mai curând acest anteproiect în Camera Deputaților, mitropolitul Nicolae Bălan s-a opus și a cerut ca unificarea bisericească să se facă numai după elaborarea noii Constituții a României, în care să fie înscrise și principiile de organizare a Bisericii.

Prin aceasta, mitropolitul Nicolae Bălan a urmărit – și a reușit – ca proiectul de unificare să fie supus spre ratificare Sfântului Sinod și nu Parlamentului, pentru ca să fie evitat orice amestec al politicienilor. Noua Constituție s-a votat de corpurile legiuitoare și s-a aprobat de șeful statului în martie 1923.

La dezbaterile de la Senat asupra Constituției, a luat cuvântul și mitropolitul Nicolae Bălan, care, într-un memorabil discurs, a apărat autonomia Bisericii Ortodoxe Române, principiul fundamental al organizării noastre bisericești, potrivit căreia Biserica avea dreptul de a se organiza și conduce prin ea însăși.

Comisia constituită în 1920 a lucrat până în 1925, ținând seama de numeroasele propuneri făcute de Consistoriul Superior Bisericesc, de Congresele preoțimii din vechea Românie și din Transilvania, de Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei, de ierarhi și alți reprezentanți ai clerului.

În martie 1925, ultimul proiect de lege, la care era alăturat și un proiect de Statut, a fost prezentat Corpurilor legiuitoare. La dezbaterea în Senat, mitropolitul Nicolae Bălan a rostit un nou discurs, în care a expus și a apărat principiile organizării șaguniene, care, acum, așteptau să fie legiferate.

Legea (în 46 de art.) și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române (cu 178 art.) au fost votate de Corpurile legiuitoare (la 24 martie în Senat și 3 aprilie în Cameră) și promulgate la 6 mai 1925, sub titlul: Legea și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române. (surse: Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Compendiu, ediția a III-a, Preot profesor doctor Mircea Păcurariu, Basilica, 2013; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Preot prof. Dr. Mircea Păcurariu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981; Academia Română Istoria Românilor – România întregită (1918-1940), vol. VIII, Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, coordonator dr. Petre Otu, Ed. Enciclopedică, București, 2003) AGERPRES

Pentru a economisi timp și a face procesul de plată a taxelor, impozitelor și amenzilor mult mai simplu, există o soluție rapidă și convenabilă, informează alba24.ro.

Platforma www.ghiseul.ro îți permite să îți plătești obligațiile fiscale direct online, fără a fi nevoie să te deplasezi la ghișee sau să te confrunți cu birocrația. Totul se face rapid și în siguranță, prin crearea unui cont personal.

Cum îți poți plăti amenzile și taxele online

Pentru a-ți plăti amenzile și taxele online, într-un mod rapid, tot ce trebuie să faci este să îți creezi un cont pe www.ghiseul.ro.

Mai jos găsești pașii necesari pentru a începe:

1. Accesează platforma www.ghiseul.ro;
2. Accesează secțiunea „Creare cont”;
3. Odată accesată secțiunea „Creare cont”, trebuie să introduci propriul cod numeric personal și să apeși butonul „Verificare CNP”;
4. După validarea CNP-ului, trebuie să introduci datele necesare generării contului, după cum urmează: numele, prenumele, adresa de e-mail (pe care vei primi datele de logare – utilizator și parolă) și numărul de telefon mobil;
5. Etapa următoare presupune introducerea numărului de 16 cifre aferent cardului bancar, în vederea validării identității tale;
6. După parcurgerea acestor etape, vei primi de la SNEP – Ghișeul.ro datele de logare (utilizator, parola temporară) care îți vor permite accesul în platforma Ghișeul.ro; datele de logare sunt trimise pe adresa de e-mail specificată anterior;
7. Acesează din nou www.ghiseul.ro și introdu datele de logare pe care le-ai primit pe e-mail; este necesar să renunți la parola generată automat și să alegi o altă parolă; opțional, poți modifica și numele de utilizator
8. După selectarea datelor de logare personalizate, vei putea accesa integral funcționalitățile SNEP- Ghișeul.ro. Sumele de plată vor apărea automat în contul tău.

Sfântul şi Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu – 3 februarie

Sfântul Simeon este unul dintre cei 70 de înţelepţi care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului. Când au ajuns cu tâlcuirea la capitolul al VII-lea, versetul 14 din cartea Proorocului Isaia, unde scrie „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuil”, bătrânul Simeon s-a îndoit în inima sa, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară să nască neştiind de bărbat şi, luând cuţitul, a vrut să şteargă aceste cuvinte. În clipa aceea a fost însă oprit de îngerul Domnului care i-a spus: „Nu fi necredincios în cele scrise, a căror împlinire tu însuţi o vei vedea, pentru că nu vei vedea moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce Se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. Aceasta a fost făgăduinţa despre care scrie Sfântul Evanghelist Luca: „Şi era făgăduit lui de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea, până ce va vedea pe Hristosul Domnului!” (Luca 2, 26). Dând crezare cuvintelor îngereşti, Simeon a aşteptat venirea lui Hristos în lume. La 40 de zile după naştere, Pruncul Iisus a fost adus la templu din Ierusalim de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif, după obiceiul Legii vechi. Atunci Sfântul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, a luat în mâini pe Domnul şi a zis: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta“. El a proorocit despre patima lui Hristos şi despre răstignirea Lui, spunând că va trece prin sufletul Născătoarei de Dumnezeu sabia mâhnirii şi a necazului, când va vedea pe Fiul său răstignit pe Cruce. Dreptul Simeon a fost preot la templul din Ierusalim. Dreptul Simeon a murit la vârsta de 360 de ani. Sfintele sale moaşte au fost aduse în Constantinopol în vremea împăratului Justin cel Mic (565-578) şi aşezate în Biserica Halcopratiei.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 2 februarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 2 februarie 2025:

Loto 6/49: 28, 22, 21, 31, 9, 25

Loto 5/40: 32, 31, 23, 30, 6, 2

Joker: 15, 22, 44, 27, 3 + 17

Noroc: 2 1 2 1 1 4 7

Noroc Plus: 5 5 1 0 7 8

Super Noroc: 8 7 0 2 0 3